UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”

DIN BACĂU

FACULTATEA DE INGINERIE

PROGRAM DE STUDII: TEHNOLOGIA

INFORMAȚIEI

Proiect
Antreprenoriat

Coordonator:

Prof. univ. dr. ing. Valentin Zichil

Studentă: Grupa 241A

Bacău 2017

1
Ciupercărie Champignon

2
Cuprins

1. DESCRIEREA IDEII DE AFACERE ..................................................... 4

2. LOCAȚIA CULTURII DE CIUPERCI..................................................... 5
3. ANALIZA PIEȚEI ...................................................................................... 8
3.1. Produsul oferit ....................................................................................... 8
3.2. Consumatorii ......................................................................................... 8
3.3. Competiția .......................................................................................... 9
3.4. Publicitate ........................................................................................... 9
4. FLUX TEHNOLOGIC .............................................................................. 9
4.1. Microclimatul necesar ciupercii Champignon ............................... 9
4.2 Alegerea materiilor prime............................................................... 10
4.3. Perioada de recoltare ..................................................................... 11
4.4. Sfârșitul culturii și pregătirea pentru o nouă cultură .................. 11
4.5. Boli - Dăunători – Ciuperci............................................................. 12
4.6. Boli produse de bacterii.................................................................. 12
4.7. Boli produse de ciuperci concurent saprofite ............................. 12
4.8. Boli produse de ciuperci parazite ................................................. 13
4.9. Mijloacele de transport ................................................................... 13
5. ANALIZA FINANCIARĂ ........................................................................ 13
5.1. Investiția inițială ............................................................................... 13
5.2. Costuri lunare................................................................................... 14
5.3. Calculul producției anuale.............................................................. 15
5.4. Totalul cheltuielilor până la primii bani încasați ......................... 16
6. ANALIZA SWOT..................................................................................... 16
7. DIAGRAMA GANTT (GRAFICUL GANTT) ....................................... 18
8. CONCLUZII ............................................................................................. 19
9. BIBIOGRAFIE ......................................................................................... 20

3
 1. Descrierea ideii de afacere

O afacere la îndemâna oricărui mic investitor o reprezintă cultivarea ciupercilor

comestibile, care se vând foarte bine la export în țările Uniunii Europene, în special în
Franța, renumită pentru multitudinea de rețete dedicate apreciatelor Champignon.

În țara noastră, se cultivă două specii de Agaricus (Champignon) și mai multe specii
de Pleurotus (bureți).

Eu am ales să fac o afacere care să producă specia de ciuperci Agaricus Bisporus

deoarece în țara noastră este una din cele mai consumate.

Avantajul unei ciupercării constă în faptul că este foarte bănoasă. Un alt avantaj este
că, pe baza unui plan de afaceri, oricine poate obține un credit pentru demararea
acestei activități. Cererea de ciuperci pe piață este tot mai mare, iar prețul de vânzare al
ciupercilor este foarte bun (~5lei/kg en-gros). De asemenea, cererea de ciuperci pe
piața românească este mai mare decât oferta într-un raport de 100 la 1,3. Un alt avantaj
al unei afaceri cu ciuperci este piața largă pe care se poate „mișca” investitorul:
ciupercile sunt cerute de către agenți economici, fiind produse bine vândute în
magazine, supermarket-uri, pizzerii, cantine, restaurante, fabrici de conserve.

Randamentul exprimat în kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru pătrat, în

cazul speciei Agaricus Bisporus este, în funcție de sistemul de cultură și de condițiile de
microclimat asigurate, între 15 și 35 de kilograme.

Alt avantaj al cultivării ciupercilor este acela că ocupă spații reduse raportat la
cantitatea de producție, deoarece, având talie mică, în anumite perioade de dezvoltare
nu au nevoie de lumină sau nu sunt influențate de lipsa acesteia. În acest scop, se pot
realiza culturi pe 3-6 nivele, pe același metru pătrat de suprafață, făcându-se astfel
economie de spațiu. Rentabilitatea culturii ciupercilor este dată și de faptul că de la
majoritatea se consumă toate părțile componente. Astfel, procentul de utilizare
reprezintă 99-100%.

Un ciclu de cultură la ciuperci durează, în funcție de specie, între 100-120 de zile,

(de la însămânțare până la ultimul recoltat). Acesta face ca investiția să fie amortizată

4
într-un timp scurt, având în vedere numărul ciclurilor de cultură care se pot realiza pe
an, de pe aceeași suprafață.

2. Locația culturii de ciuperci

Hala unde se vor cultiva aceste ciuperci este localizata in Municipiul Moinești, str
Schelei, Nr 67, intr-o hală părăsită pe care voi plăti chirie. Avantajele folosirii acestei
hale pentru cultura ciupercilor sunt existența drumului de acces pentru TIR, a platformei
pentru descărcarea compostului, a curentului electric trifazic, a sursei de apă potabilă și
canalizare.

Pregătirea spațiului de cultură în vederea folosirii ca ciupercărie constă în:

 igienizarea spațiului, care constă în curățirea de resturi vegetale, deratizare;

 spălarea cu apă curată și dezinfectarea cu una din soluțiile: sodă calcinată 5%
(50g soda la 1 litru de apă) sau formalină (40%) soluție cu concentrația 2-5%
(20–50ml la 1litru de apa).
 pereții și pardoseala se văruiesc, adăugându-se în zeama de var și 20-30g piatră
vânătă (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie.[4]
Dezinfectarea spațiului de cultură este obligatorie după fiecare ciclu de cultură.

Vom amenaja o cameră-tampon în fața intrării, cu dimensiunea de 2x2m din plăci

OSB1 în care va fi amplasată o lădiță din lemn, cu lățimea de 60-70cm, înălțimea de 10-
15cm, iar lungimea egală cu lățimea ușii de acces, în care se pune rumeguș sau un
burete îmbibat cu soluție de sulfat de cupru (piatră vânătă) în concentrație de 5%.

Tot din plăci OSB 1 vom mai amenaja un spațiu de depozitare a ciupercilor până
la livrare și un spațiu pentru depozitarea uneltelor de lucru și a centralei termice.

1
OSB (Oriented Strand Board) = plăci rigide stratificate presate, alcătuite din așchii de lemn orientate
5
Fig. 1 Imagine Google Maps

Fig.2 Imagine Google Maps

6
Fig.3 Reprezentarea grafică a ciupercăriei

7
 3. Analiza pieței
3.1. Produsul oferit

Agaricus Bisporus este o ciupercă de cultură, albă sau crem, cu un regim termic
criofil2,
necesitând la fructificare, temperaturi relativ scăzute, în marja a 12-18°C. Cu
sprijinul mai multor producători de miceliu3, care au insistat pe această specie, a reușit
să dețină supremația producției din familia Agaricus, în ciuda costurilor relativ ridicate
pentru menținerea temperaturii scăzute, față de Agaricus Edulis și a calităților inferioare
față de Agaricus Blazei. Creșterea ciupercilor champignon reprezintă începutul unor
afaceri cu ciuperci de succes.

Conținutul în proteine al ciupercilor proaspete este de 4-5% și acesta poate fi

exemplificat și prin faptul că pe 1m2 cultivat anual cu ciuperci se pot realiza 3kg de
substanțe proteice, comparativ cu 200g cât se obțin de pe aceeași suprafață cultivată
cu grâu.

Valoarea nutritivă a ciupercilor cultivate este datorată zaharurilor, precum și altor

glucide ușor asimilabile, ale căror caracteristici principale constau în faptul că jumătate
din ele sunt formate din glicogen4, asemănător cu cel din proteina animală. De
asemenea conțin o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D și
vitaminele din complexul B.

3.2. Consumatorii

Produsul este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci, adica majoritatea

persoanelor interesate de o alimentatie sanatoasa, in mod indirect, clientii vor fi si
restaurantele din Bacău (majoritatea isi fac aprovizionarea cu ciuperci din supermarket-
uri), deoarece folosesc ciupercile in diferite preparate.
Din punct de vedere al segmentului pe care voi dezvolta activitatea, acesta prezinta
tendinte de crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este
de aproximativ 200 grame ciuperci / an, dar se preconizeaza o crestere a consumului
de pana la 1.5 / 2 kilograme / an pe cap de locuitor in urmatorii ani.

2
criofil = care trăiește la temperaturi scăzute (conform DEX)
3
miceliu = sistem de filamente subțiri și ramificate care alcătuiește aparatul vegetativ al majorității
ciupercilor (conform DEX)
4
glicogen = polizaharidă având o structură asemănătoare cu amidonul, care se găsește mai ales în ficat și în
mușchi (conform DEX)
8
 3.3. Competiția

În Romania cultivarea ciupercilor Champignon este încă la început. Așadar

suntem încă feriți de concurență și avem toate șansele sa dezvoltăm o afacere
profitabilă. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, în Romania, este sub
100g. Consumul normal ar fi de cca. 2kg ciuperci/locuitor. Deci șansele de creștere ale
unei afaceri cu ciuperci sunt uriașe. Mai ales dacă se ia în considerare tendința
mondială a populației.
NATUR CHAMP S.R.L.90 SAT OSEBIŢI, Nr. 503, COM. LUIZI CĂLUGĂRA,
Jud. BACĂU este, la ora actuală, sigurul competitor din județul Bacău.

3.4. Publicitate

Din punct de vedere al promovării, am ales să aplicăm metoda contactării directe

a mai multor companii de la noi din ţară şi a atragerii de posibili clienți de pe piața
externă. Pentru piața externă vom folosii site-ul www.mercador.com, unde ne vom
prezenta întreaga ofertă. De asemenea vom crea și un website în 5 limbi de circulație
internațională, unde produsele vor fi prezentate în întregime.

4. Flux tehnologic

4.1. Microclimatul necesar ciupercii Champignon

Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregătirea substratului
nutritiv, respectiv a mediului de cultură.

Ciupercile Agaricus sunt direct influențate de condițiile de microclimat. La

temperaturi mai mari de 30°C creșterea miceliului se oprește, iar dacă aceste condiții
persistă miceliul piere. Miceliul rămâne viabil la temperatura de 0°C și poate intra
imediat în vegetație când este pus în condiții potrivite de mediu. Temperatura de 20°C
în spațiul de cultură favorizează creșterea miceliului. Dacă temperatura va fi mai

9
scăzută, miceliul va avea o creștere mai redusa, astfel la temperatura de 12°C
incubarea miceliului se desfășoară în 40-45 de zile.

În perioada de recoltare, dacă temperatura va fi mai scăzută succesiunea

recoltărilor va fi mult mai lentă (la 11-12°C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 14-16°C
recoltarea se face zilnic), iar dacă va fi mai ridicată (17-18°C) există riscul uscării. În
acest din urmă caz, stropirile se vor efectua cât mai des.

Umiditatea relativă din spațiul de cultură va putea fi menținută prin stropirile

repetate ale spațiilor de circulație și chiar ale pereților și plafonului incintei. Pentru
indicarea umidității relative din spațiul de cultură se folosește higrometrul5 vertical cu fir
de păr.

Aerisirea trebuie să fie lentă și continuă, de la începutul culturii și până la sfârșit,

în special în perioada de recoltare, când ciupercile vor consuma oxigenul și vor elibera
dioxid de carbon. În exces de dioxid de carbon, ciupercile vor forma picior alungit și
pălărie redusă.

Cu ajutorul ventilației va trebui să se asigure o posibilitate de circulație a aerului,

însă fără curenți de aer la nivelul straturilor de cultură. Umiditatea relativă a aerului
trebuie să se încadreze între 62-65%. Este mai dăunător un substrat cu umiditate
ridicată, decât un substrat uscat.

4.2 Alegerea materiilor prime

Pentru a avea continuitate în producție am ales să folosesc un compost6 în faza

a 3-a produs în Italia, cu un ciclu de producție de 45 de zile și cu un randament de 38%
până la 45%. Aprovizionarea cu compost se va face săptămânal, câte un tir de compost
pe săptămână (20tone compost). În acest fel, la fiecare 6 săptămâni se derulează un
ciclu de producție.

Prețul acestui compost cu transport inclus este de 546lei/tonă și va fi achiziționat

de la firma FUNGHI PERFECT GROUP S.R.L. De la aceeași firmă va fi achiziționată și
turba cu care se va acoperi compostul la un preț de 210lei/tonă.

5
higrometru = aparat cu care se măsoară umiditatea gazelor (conform DEX)
6
compost = îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și
animale, amestecate cu unele substanțe minerale (conform DEX)
10
 4.3. Perioada de recoltare
Primele ciuperci apar după o perioadă de circa 3-4 săptămâni de la acoperire, sub
diferite forme: buchete, butoni și ciuperci individualizate.

Momentul recoltării este determinat de apariția în partea inferioară a pălăriei a

velumului7. Pentru a putea fi valorificate cu eficiență, ciupercile trebuie recoltate cu
velumul întreg, pălăria închisă, piciorul puțin alungit. Recoltarea se execută în funcție de
temperatura spațiului de cultură: după 2-3 zile la 12°C, după 2 zile la 13-14°C, zilnic la
16°C.

Pentru executarea recoltării, ciupercile se apucă cu mâna, se răsucesc și se apasă

ușor în jos; ciupercile apărute în buchet se recoltează eșalonat prin desprinderea din
buchet. După recoltare, cu un cuțitaș de inox, se taie baza piciorului și se sortează pe
categorii comerciale. Părțile rezultate se depozitează în lădițe și se scot din spațiul de
producție. Lădițele se dezinfectează zilnic cu sulfat de cupru sau formalină.

O condiție de bază pentru reușita unei culturi impune ca, înainte de recoltare cu 10-
12 ore, straturile să nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei
porțiuni din stratul acoperitor.

4.4. Sfârșitul culturii și pregătirea pentru o nouă cultură

Pardoseala spațiului se curăță de resturile culturii vechi și se spală, după care pe
toate suprafețele interioare se aplică dezinfectarea chimică, prin pulverizarea unei
soluții fungicide formată din sulfat de cupru 3kg, lapte de var 10 litri, formalină 2 litri,
lindatox 1 litru, apă 100 litri.

Ulterior, dezinfectarea chimică se continuă prin gazarea spațiului cu:

- bioxid de sulf, 30g sulf/m3 încăpere;

- aldehida formică (fierberea a 20cm3 formalină/m3 încăpere)

După aerisire, în spațiile respective se poate introduce substratul nutritiv pentru

un nou ciclu de cultură.[2]

7
velum = formație sau structură membranoasă asemănătoare unui văl (conform DEX)
11
 4.5. Boli - Dăunători – Ciuperci

În timpul culturii ciupercilor, există posibilitatea contaminării cu diferiți agenți

patogeni și organisme dăunătoare.

Numeroase boli pot influența apariția și dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite
ciuperci competitoare.

Importanța prevenirii și combaterii acestor boli și dăunători este determinantă în

dezvoltarea unor afaceri în cultura de ciuperci.

Neglijența sau necunoașterea acestor riscuri pot periclita serios investițiile

respective și pot ajunge până la oprirea activității.

Prin specificul lor, culturile de ciuperci oferă condiții optime de dezvoltare pentru
multe microorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite și parazite, care pot infesta
substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemenea temperatura de 16-24°C,
umiditatea relativă de 80-90%, existența unor materii organice în descompunere,
creează condiții pentru dezvoltarea a numeroși dăunători: nematozi, insecte, acarieni,
etc.[1]

4.6. Boli produse de bacterii

Bacteriile aparținând speciilor Pseudomonas fluorescens și Pseudomonas talassi
atacă în special suprafața cuticulei pălăriei, provocând boala petelor de bronz,
caracterizată prin pete de culoare gălbuie, care ulterior devin brune.

Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi înainte de recoltare,

pentru a nu se crea condiții de dezvoltare a bacteriilor în picăturile de apă care
stagnează la suprafața pălăriei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales dacă
ventilația se face direct și stropirea se face cu pompe cu duze grosiere.[1]

4.7. Boli produse de ciuperci concurent saprofite

Aceste boli, cunoscute și sub numele de mucegaiuri de îmburuienire sau ciuperci
concurente, infestează substratul de cultura, îl secătuiesc și nu mai permit ca miceliul
ciupercii de cultura sa se împânzească. În culturile de ciuperci mai frecvente sunt
următoarele:

 Boala de ghips;
 Boala de gips brună;
 Mucegaiul cenușiu;
 Mucegaiul galben;
12
  Mucegaiul în formă de creier (boala trufelor);
 Ciupercile cerneală;
 Ciupercile cupă. [1]

4.8. Boli produse de ciuperci parazite

Cele mai frecvente boli sunt:

 Putregaiul moale;
 Putregaiul uscat;
 Mucegaiul cenușiu al lamelelor. [1]

4.9. Mijloacele de transport

În cadrul societății vom utiliza o autoutilitară Ford (Ford Transit 350LWB
2,4TDCI, Diesel, 101CP) achiziționată second hand. Aceasta costă 11.960lei, consumul
mediu al uneia este de aproximativ 8,5l/100km.

5. Analiza financiară
5.1. Investiția inițială

Pentru realizarea camerei tampon, a spațiului de depozitare și a magaziei s-au

cumpărat 12 plăci de OSB a 97lei bucata însemnând 1.164lei și 25ml de țeavă pătrată
25x25x2mm a 6lei metrul liniar însemnând 150lei.

Pentru a mări producția pe metrul pătrat se va folosi un sistem de cultură pe

rafturi de aluminiu pe cinci nivele. Astfel pentru 384m2 la sol suprafața cultivabilă pe
rafturi este de 1259m2 calculată astfel:

- lățime rafturi = 1,34m

- lungime rafturi = 47m
=> 47m x 1,34m x 5 x 4 = 1259m2
- număr nivele pe raft = 5
- număr rânduri pe cameră = 4
Prețul unui metru pătrat de raft din aluminiu este de 84lei. Astfel pentru toate
rafturile va fi necesară o investiție de 105.756lei.
13
 Pentru asigurarea microclimatului necesar dezvoltării ciupercilor se va achiziționa
un sistem de comandă și control cu senzori pentru temperatură aer/compost, pompă
CO2 și computer central cu o valoare de 15.960lei și un sistem de umidificare în valoare
de 4.200lei.

Pentru efectuarea lucrărilor se achiziționează următoarele ustensile pentru

muncitori:

lopată 5buc 100lei

cultivator 5buc 50lei

furcă 5buc 75lei

roabă 3buc 450lei

Total 675lei

Tot aici se adaugă și achizitia autoutilitarei: 11.960lei.

Total costuri inițiale: 139.865lei.

5.2. Costuri lunare

compost 4 x 20to x 546lei/to 43.680lei

turbă 4 x 5,8to x 210lei/to 4.872lei

salarii 7 x 1976 13.832lei

chirie hala 600lei

energie electrică 245lei

carburant (motorină) 200lei

Total 63.429lei

Tabel cu salariile:

Total

14
 Nr. Denumire Salar net Salar brut cheltuieli/ Total [Lei]
crt. angajat
1 Muncitor necalificat 1171 1606 1976 13.832

Tabel cu cheltuielile angajatorului [3]

5.3. Calculul producției anuale

La 1.259m2 avem nevoie de 100,7tone de compost (80kg compost/mp) x 8 cicluri

de producție anual = 805,6tone de compost/an.

La un randament minim de 38% avem: 805,6tone x 38% = 306,1tone de ciuperci

anual.

306,1tone de ciuperci ÷ 12luni = 25,5tone de ciuperci/lună

Costul de producție (stabilit de specialiști) pentru un kilogram de ciuperci este de

~4,5lei iar prețul de vânzare este de ~5,5lei/kg; rezultă un profit net de 1leu/kg. [5]
15
 Astfel avem un profit net de 25.500lei/lună sau 306.100lei/an iar investiția inițială
se va recupera în aproximativ șase luni.

5.4. Totalul cheltuielilor până la primii bani încasați

Primii bani vor fi încasați după aproximativ 60 de zile de la demararea afacerii

când se va termina de furnizat producția de ciuperci echivalentă a 40tone de compost,
adică 83.600lei.

40tone compost x 38% = 15,2tone de ciuperci

15,2tone de ciuperci x 5,5lei/kg = 83.600lei

Totalul cheltuielilor până la primii bani încasați va fi constituit din investiția inițială
la care se adaugă cheltuielile lunare pentru două luni.

139.865lei + 62.029lei x 2 = 263.923lei

6. Analiza SWOT

Punctele tari : Punctele slabe :

1. un nou producator de 1. firma este la inceput;
Ciuperci Agaricus - Champignon; 2. acoperirea insuficientã a cererii ;
2. o gamã foarte variatã a 3. costuri de non-calitate a produselor,
produselor, din punct de vedere ridicate;
dimensional; 4. preturi mai ridicate in comparatie cu
3. societatea este atestatã cele de pe piata asiatica;
conforma standardelor de calitate. 5. neritmicitate in livrãri;
4. grad de prelucrabilitate prin
operatii tehnologice a materiei
prime la un nivel de diversitate si
complexitate superior concurentei;
5. calitate ridicatã a

16
 produselor sale;
6. firma are o imagine clarã si
bine definitã ;
7. produsele sale sunt cãutate peste
tot, avand o largã piatã de aplicatii.

Oportunitãti : Amenintãri :

1. realizarea unor investitii in 1. blocajul financiar din economie;

cateva compartimente de productie 2. lipsa capitalului de lucru;
care ii vor permite sã ajungã la cele 3. influenta defavorabilã a sistemului
mai ridicate standarde internationale; fiscal actual;
4. starea falimentarã a unor firme care
2. se prevede introducerea in
poate conduce la neincasarea creantelor.
fabricatie de produse noi, de o
calitate ridicatã;
3. concurenta nationalã cvasi-
inexistentã.

17
7. Diagrama Gantt (Graficul Gantt)

Activitate Ian Fe Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
b
Analiza
terenului
Obținerea
autorizațiilor
Închirierea halei

Dotarea halei

Recrutare
personal
Instruire
personal
Începerea
producției
Managementul
producției

18
8. Concluzii

Așadar, profitul obținut după acoperirea cheltuielilor de investiție va fi folosit pentru

dezvoltarea actualei ciupercării, ulterior chiar înființarea unei noi ciupercării unde se
poate cultiva altă specie.

Aceasta reprezintă o afacere profitabilă, avand ca producție hrana pentru populație.

19
9. Bibiografie

1. Mateescu, N.: Ciupercile. Cultura ciupercilor Agaricus și Pleurotus și ghidul

ciupercilor din flora spontană, Editura M.A.S.T, 2008
2. Puiu, I.: Cultura ciupercilor de bălegar. CHAMPIGNON, Chișinău, 2000
3. http://www.calculatorsalariu.ro

20