Introducere

Adolescența este considerată de unii cea mai frumoasă perioadă din viață, cu
"fluturii" și "furtunile" ei, însă este și una din cele mai dificile. Este momentul când
organismul trece printr-o serie de modificări rapide și când oamenii încep să își
contureze relațiile sociale, când nevoia de independență, libertate, apartenența la
grup se manifestă mai evident decât în orice altă perioadă a vieții.

Adolescența este o perioadă paradoxală – nu mai ești nici copil, dar încă nu
ești adult. Deși mintea acestuia, curioasă și foarte activă, asimilează foarte rapid
informații noi, creierul nu e complet dezvoltat, astfel că auto-disciplina sau
controlul de sine sunt abia în curs de formare. Ce înseamnă asta? Tendință foarte
mare de a supra-evalua propriile limite și de a fi extrem de influențabil, ceea ce
este normal. Toată lumea trece prin asta. Ce este esențial de reținut este că unele
lucruri care pot părea inofensive – un pahar de băutură alcoolică, o țigară etc pot
avea consecințe dramatice asupra unei vieți întregi.

În acest context, tinerii se desprind de sub tutela parentală și pleacă în

căutarea propriei personalități, a propriilor repere și idealuri, însă adesea abilitatea
lor de a lua cele mai bune decizii este departe de a fi atins maturitatea. Astfel,
consumul de alcool în această perioadă poate afecta procesul de dezvoltare al
creierului și poate duce la unele tulburări cognitive.

Stare patologică determinată de consumul şi dependenţa faţă de alcool. Este

însoţită de tulburări de personalitate şi comportament, afectarea importantă unor
organe şi sisteme ale organismului (alcoolopatie). Alcoolismul încă este una din

1
primele cauze de deces la nivel mondial - după afecţiunile cardiovasculare şi
diferitele tipuri de cancere.

1. Consumul de alcool și alcoolismul

Alcoolismul, denumit și etilism, este o intoxicație alcoolică cronică, o stare

patologică determinată de consumul excesiv de alcool. Prin alcool se are în
vedere etanolul.

Termenul alcoolism a fost folosit pentru prima oară de către medicul

suedez Magnus Huss în 1849.

Alcoolismul este manifestarea, conștientă sau nu, prin care individul caută
satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecințe,
pentru evitarea sevrajului sau a stărilor psihice neplăcute. Consumul de alcool este
determinat atât de dependența fizică, cât și dependența psihică.

Consumul necontrolat de alcool are repercusiuni asupra sănătății și poziției

sociale ale celui care bea. La fel ca și alte dependențe, alcoolismul este privit ca
o boală tratabilă.

Dependența de alcool include patru simptome:

 nevoia incontrolabilă de a consuma alcool

 pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de băutură
la o ocazie deosebită
 dependența psihică - simptome provocate de abținerea de la alcool, ca de
exemplu amețeli, greață, anxietate, tremurături și transpirație abundentă

2
 toleranța - nevoia de a crește cantitatea de alcool consumată pentru a-i simți
efectele

Alcoolismul este o boală, nu un viciu. Este o boală progresivă, fizică,

mentală și spirituală, marcată de obsesia de a bea, în ciuda răului fizic produs de
consumul de alcool. Este o boală a negării, în care bolnavul declară cu convingere
"Eu nu sunt alcoolic!"- în ciuda tuturor evidențelor.

Intoxicația cronică, voluntară, prin consumarea repetată și uneori masivă

de băuturi alcoolice reprezintă un flagel social (o adevărată "pandemie toxică"),
etanolul fiind inclus în categoria "drogurilor sociale".

Profesorul american Elvin Morton Jellinek a realizat o clasificare a formelor

de alcoolism:

 Alcoolismul alfa/α (faza prealcoolică) cu o durată care se întinde de la câteva

luni până la câțiva ani. Inițial alcoolul este consumat ocazional iar ulterior
constant în scopul ameliorării unui conflict intrapsihic sau a efectului anxiolitic.
Nu se ajunge la dependența fizică.
 Alcoolism beta/β. Consumul abuziv de alcool este datorat obiceiurilor
socioculturare. Datorită abuzului pot apărea complicații medicale diverse.
 Alcoolism gamma/γ. Se constată pierderea controlului asupra cantității
consumate, creșterea interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu
scăderea interesului general și neglijarea îndatoririlor sociale și familiale
(psihopatizare). Se identifică în mod constant un tablou clinic de sevraj după 3-
7 zile ce denotă instalarea dependenței fizice.
 Alcoolism delta/δ. Se caracterizează prin perioade de intoxicație prelungite ce
favorizează degradarea treptată a personalității, scăderea abilităților noetice

3
 până la apariția demenței și a psihozelor alcoolice. Dependența fizică este foarte
intensă, nepermițând suprimarea consumului nici pentru 1-2 zile.
 Alcoolism epsilon/ε (dipsomania). Se caracterizează prin consum de alcool
periodic în cantități exagerate timp de câteva zile. Are un debut și un final
brusc, cu intervale libere de chiar luni de zile. Poate apărea în contextul unei
patologii afective bipolare, al unei turburări de somn asociate cu tulburări
medicale/psihiatrice, tulburările de somn asociate cu tulburări mentale, tulburări
de personalitate sau în epilepsie. Dipsomania este considerată forma cea mai
gravă a alcoolismului.

La întreruperea consumului, se instalează sevrajul etanolic, care poate fi

clasificat în 4 categorii, în funcție de severitatea simptomelor și momentul apariției
lor:

1. Sevrajul etanolic minor (tremor) care apare în 6-12 ore de la ultima băutură
și care se manifestă prin tremor, anxietate, grețuri, vărsături și insomnie.
2. Sevrajul etanolic major (halucinații) care apare în 10-72 ore de la ultima
băutură și care se manifestă prin halucinații tactile, auditive și vizuale,
tremor al întregului corp, vărsături, diaforeză și hipertensiune. Prezența
halucinațiilor este un factor predictor de apariție a Delirium tremens.
3. Convulsiile care apar în 6-48 ore la pacienți care în mod normal nu au
convulsii, prezintă EEG normal și care se caracterizează prin crize tonico-
clonice generalizate cu perioadă postictus scurtă. Aproximativ 40% din
pacienții cu sevraj etanolic au crize izolate, doar 3% din pacienți evolează
spre status epilepticus. Circa 33% din pacientii cu sevraj și convulsii
evolează spre Delirium tremens.
4. Delirium tremens (DT) este cea mai severă complicație a sevrajului etanolic
și se manifestă în general la 48-96 ore de la întreruperea consumului de
4
 alcool. Majoritatea semnelor clinice care apar în DT sunt similare celor din
sevrajul necomplicat, dar diferă ca severitate: tremor, instabilitate vegetativă
(hipertensiune și tahicardie), agitație psihomotorie, stare confuzională,
halucinații, febră.

Bolile pe care un organism normal le poate învinge devin piedici majore

pentru un alcoolic. Organismul cedează foarte repede la infecţii, apar cancere ale
tubului digestiv şi ficatului, se instalează tulburări ale sistemului nervos şi apar
leziuni ale nervilor şi strucutrilor superioare. Se dezvoltă psihoze, apar halucinaţii,
crize de delirium tremens, delir, demenţă.

Odată ingerat, alcoolul este repede absorbit în tubul digestiv și în

aproximativ o oră și jumătate difuzează în sânge. Efectele durează câteva ore, în
funcție de cantitatea de alcool ingerată și de viteza cu care a fost consumat.
Femeile asimilează mai repede alcoolul, deoarece organismul femeilor conține mai
puțină apă. Alcoolul se diluează în apă, în consecință concentrația alcoolică din
sânge va fi mai mare la femei decât la bărbați, chiar dacă au băut aceeași cantitate
de alcool.

2. Efectele consumului de alcool

2.1 Efectele consumului de alcool pe termen scurt

Efectele consumului de alcool pe termen scurt includ:

 tulburări ale vederii și auzului;

 scăderea capacității de coordonare a membrelor;
 distorsionarea capacității de percepere a emoțiilor și gândirii;

5
  distorsionarea capacității de gândire și de luare a deciziilor;
 respirație urât mirositoare;
 integrarea în cercuri sociale nefavorabile dezvoltării corespunzătoare
a unui tânăr.

Consumul de alcool la vârste fragede poate afecta procesul de învățare și

performanțele școlare. Un studiu, care a evaluat memoria pe termen scurt a unor
subiecți cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, din care o parte erau dependenți de
alcool, a dovedit că aceștia memorează mai greu cuvinte și forme geometrice
simple decât cei care nu au o problemă cu consumul de alcool.

2.2 Efectele consumului de alcool asupra organismului in

dezvoltare

Efectele consumului de alcool asupra organismului in dezvoltare:

 Ficatul este afectat și are nevoie de câteva zile pentru a se reface și a

reveni la o funcționare normală după o noapte de beție.
 Ritmul cardiac poate deveni neregulat, iar inima se poate chiar opri.
 Temperatura corpului scade și poate duce la hipotermie, în special în
anotimpurile reci.
 Scăderea glicemiei poate duce la convulsii sau chiar comă.
 Respiratia poate deveni dificilă și se poate chiar opri.
 Poate ascunde alte probleme psihice, precum depresia sau anxietatea,
care rămân astfel netratate.

6
 Creierul adolescentului se află în plin proces de dezvoltare, iar cele mai
importante modificări au loc la nivelul lobului frontal și al hipocampului. Aceste
zone sunt asociate cu motivația, controlul impulsivității și dependența. Alcoolul
este o neurotoxină, ceea ce înseamnă că poate "otrăvi" creierul. El poate afecta
modul în care organismul asimilează vitamina B, împiedicând astfel funcționarea
normală a creierului.

2.3. Efecte pe termen lung

Efecte pe termen lung:

 ciroza sau cancer al ficatului;

 pancreatită;
 pierderea poftei de mâncare;
 deficiența în ceea ce privește aportul de vitamine;
 dureri stomacale;
 leziuni la nivelul sistemului nervos și al inimii;
 pierderi de memorie;
 impotența;
 riscul de apariție a intoxicației cu alcool, și implicit a comei alcoolice.

Consumul de alcool în perioada adolescenței poate avea însă efecte grave pe

termen lung. Persoanele care încep să bea înainte de vârsta de 15 ani sunt de patru
ori mai predispuse la alcoolism decât cele care încep după vârsta de 20 de ani.
Totuși, nu se știe dacă vinovată de acest efect este numai vârsta la care tinerii încep
să bea și în ce măsură sunt implicați ceilalți factori de risc, precum mediul familial
sau anturajul.
7
 2.4. Efectele alcoolului asupra creierului şi comportamentului

Multe dintre efectele alcoolului asupra creierului şi comportamentului sunt

similare cu demenţa vasculară, a doua cea mai întâlnită formă de demenţă, care
reduce fluxul de sânge la nivelul creierului şi afectează gândirea, raţionamentul şi
memoria, cum se întâmplă şi în cazul bolii Alzheimer. Experţii spun că afecţiunile
creierului cauzate de alcool sunt subdiagnosticate şi adeseori confundate cu boala
Alzheimer, alte forme ale demenţei sau puse pe seama înaintării în vârstă.

Printre afecţiuni cognitive cauzate de consumul de alcool se numără:

tulburări de memorie, diminuarea capacităţii de a lua de decizii, incapacitatea de a
controla emoţiile şi anxietatea.

În prezent, analiza imagistică a creierului a arătat că abuzul de alcool, pe

termen lung, poate schimba structura creierului – prin reducerea materiei cenuşii în
zonele responsabile de învăţare, memorie, luarea deciziilor şi comportament social,
precum şi prin deteriorarea materiei albe (ce cuprinde fibrele nervoase care se
conectează la materia cenuşie).

“Pe măsură ce îmbătrânim, pierdem o parte din volumul materiei cenuşii,

cât şi a celei albe, dar în cazul alcoolicilor aceste zone se descompun mult mai
rapid. Fenomenul seamană cu un proces de îmbătrânire accelerată”, afirmă Edith
Sullivan, profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea
Stanford, care a studiat timp de mai mulţi ani efectele alcolului.

În plus, consumul excesiv de alcool pe termen lung modifică modul în care

creierul controlează emoţiile sau anxietatea şi perturbă tiparele de somn, generând
multiple efecte asupra organismului. Din ce în ce mai des, medicii pun diagnosticul

8
de “tulburări neurocognitive induse de alcool” şi “demenţă provocată de consumul
de alcool”.

O asemenea deteriorare a funcţiei executive este mult mai subtilă decât

forme de tulburări neurologice datorate degenerării cerebrale legată de consumul
de alcool, precum sindromul Wernicke-Korsakoff (encefalopatia Wernicke şi
psihoza Korsakoff), în care consumul cronic de alcool cauzează un deficit avansat
de tiamină.

Depleţia de tiamină la nivelul sistemului nervos central se manifestă iniţial

prin simptomele asteniei funcţionale: oboseală musculară, rezistenţă redusă;
tulburări de atenţie, concentrare, memorie, vigilenţă; lipsa încrederii în sine,
motivaţie redusă, extenuare, stres; pierderea libidoului, disfuncţii erectile; tulburări
de somn şi apetit. Acest sindrom este tot mai rar întâlnit astăzi, spun experţii,
pentru că alcoolicilor li se administrează regulat tiamină tocmai pentru a-l preveni.

Cercetătorii au oferit clarificări şi asupra impactului pe care îl are consumul

de alcool pe termen lung asupra depresiei, stresului şi anxietăţii. Deşi nu este încă
clar dacă depresia este cauzată de consumul de alcool sau invers, experţii spun că
este un cerc vicios: "Oamenii beau, de multe ori, deoarece nu se simt bine, dar
băutura îi face să se simtă şi mai rău, aşa că ei decid să bea mai mult", afirmă
directorul NIAAA, George Koob.

Dr.Koob şi mulţi alţi cercetători au arătat că un consum excesiv de alcool

diminuează capacitatea lobului frontal de a control amigdala – centrul emoţiilor –
ceea ce explică de ce persoanele care beau suferă de irascibilitate şi schimbări
frecvente de dispoziţie. Pe termen lung amigdala devine tot mai sensibilă la stres.

9
Mai mult, băutorii cronici pot experimenta stări puternice de anxietate şi teamă,
foarte asemănătoare sindromului de stres post-traumatic, potrivit studiilor realizate
de cercetătorii de la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord.

Alte studii se referă la măsura în care deteriorarea cerebrală cauzată de

alcool este reversibilă. O parte dintre persoanele care au consumat alcool în mod
excesiv au prezentat leziuni permanente ale hippocampusului, o regiune care
controlează echilibrul.

Cu toate acestea, studii care au urmărit obiceiuri îndelungate privind

consumul alcoolului arată că o parte din materia albă se poate regenera – în special
dacă persoanele respective nu mai consumă alcool înainte de 50 de ani. Vârsta de
50 de ani pare a fi un prag critic, probabil pentru că ţesutul creierului îşi pierde din
abilitatea de a se regenera după o anumită vârstă.

3. Consecințele consumului de alcool în rândul adolescenților

Peste 75% dintre liceenii români recunosc au consumat alcool ocazional.

Dintre aceștia, 28%, admit că au consumat alcool în exces (mai mult de cinci
băuturi tari, într-un interval de câteva ore). Una din cauzele principale de deces în
rândul adolescenților, sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool.
Consumul de alcool scade inhibițiile specifice vârstei, predispune adolescentul la o
viață sexuală necorespunzătoare (sex neprotejat) și crește riscul contactării unei
boli cu transmitere sexuală sau apariției unei sarcini nedorite.

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă adolescenții care beau

prea mult sunt:

10
  Să devină violenți sau să devină victima agresivității verbale sau a
violenței altei persoane.
 Să facă sex neprotejat sau să fie nevoiți să răspundă unor avansuri
sexuale nepotrivite.
 Să fie supuși abuzului sexual.
 Să se rănească din neatenție sau să aibă diverse activități care le pot
periclita sănătatea.
 Să aibă dificultăți de învățare și probleme de comportament la școală.
 Să înceapă să fure din casă pentru a-și procura bani de alcool.
 Să intre în conflict cu legea.

S-a observat o legătură strânsă între expunerea adolescentilor la consumul de

alcool și preluarea acestui comportament. În acest sens, adolescenții care locuiesc
în casă (sau în proximitatea) unui membru al familiei care consumă alcool cu
regularitate și, în egală măsură, cei expuși la reclame la băuturi alcoolice sau la
programe de televiziune în care consumul este normalizat sunt mult mai influentați
în direcția preluării acestui comportament.
Cu alte cuvinte, adolescenții care văd cum alte persoane consumă substanțe
(și nu li se întâmplă nimic grav) sau care sunt expuși zilnic acestui comportament
le vor include în normalitatea vieții lor, preluarea comportamentului fiind una
naturală și lipsită de întrebările legate de urmările pe termen lung.

Părinții au un rol de maximă importanță în ceea ce privește prevenirea

consumului de alcool de către adolescenți. Ei trebuie să discute cu copiii lor, în
special în cazul în care există antecedente în acest sens în familie, deoarece
alcoolismul are și o componentă genetică. Interdicțiile nu sunt suficiente,

11
adolescenților trebuie să li se explice foarte clar la ce riscuri se expun consumând
alcool, chiar și în cantități reduse.

4. Adolescenții și consumul de alcool

Studiile arată că alcoolul joacă mai multe roluri în viața adolescentilor care îl
consumă cu regularitate și că acesta este mai mult decât expresia teribilismului sau
o nevoie de a imita adulții din jur. Însuși felul în care alcoolul este procurat,
persoanele implicate în furnizarea acestuia și felul în care este consumat conferă de
fapt o identitate aparte grupului în care tinerii sunt acceptați și incluși pentru aceste
activități desfășurate în comun. În acest sens, motivația principală a consumului de
alcool în rândul tinerilor s-a demonstrat că este chiar dobândirea senzației de
euforie care încurajează și susține interacțiunile sociale prin influența directă pe
care o are asupra stimei de sine (crește încrederea în sine) sau a stării de tensiune
(relaxează și reduce inhibiția).

Adolescenții care văd cum alte persoane consumă substanțe (și nu li se

întâmplă nimic grav) sau care sunt expuși zilnic acestui comportament le vor
include în normalitatea vieții lor, preluarea comportamentului fiind una naturală și
lipsită de întrebările legate de urmările pe termen lung.
Asumarea de riscuri, presiunea grupului și neînțelegerea
consecințelor consumului de alcool pe termen lung este și ea prezentă în
adolescență, comportamentul de risc în sine fiind o caracteristică a vârstei și una
dintre cauzele consumului excesiv de alcool. Lipsa de informații legate de
substanță, curiozitatea și dorința de a-și testa propriile limite– împreună cu testarea

12
limitelor în relația cu părinții- este un alt factor care determină și susține consumul
de alcool în perioada adolescenței.

După ingerarea alcoolului apare tendința de a continua cu alte substanțe ce

provoacă dependent (tutun sau alte droguri), apar comportamentele de risc cărora
adoleșcentul nu le mai poate estima cu claritate consecințele (agresivitate, auto-
rănire, accidente sau înecare, sex neprotejat).
Adoleșcenții care consumă regulat alcool pot dezvolta dependență de alcool-
cu efecte atât în plan social cât și personal. În acest fel, pot apărea dificultăți de
integrare în grupul de prieteni, de relaționare cu sexul opus, de conformare la
reguli și chiar dificultăți în asumarea unor angajamente profesionale pe termen
lung (cu consecință în siguranța financiară personală).
UNICEF în parteneriat cu Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Tineretului
și Sportului (MTS), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Consiliul
Național al Elevilor (CNE) au lansat joi, 7 aprilie 2016, campania de prevenire a
comportamentelor la risc, Chiar și o dată e prea mult.
Campania Chiar și o dată e prea mult are rolul de a atrage atenția adolescenților
asupra unor consecințe imediate ale consumului de alcool, chiar și ocazional.
Campania este necesară pentru a răspunde fenomenului tot mai răspândit de
consum de alcool în rândul adolescenților și pentru a oferi informații relevante,
care să demitizeze unele dintre credințele care încurajează consumul de alcool.

Potrivit studiului UNICEF Analiza normelor sociale care influențează

comportamentele de risc ale adolescenților din România, adolescenții încep să
consume tutun, alcool sau droguri ilegale la o vârstă medie de 13-14 ani. Ei declară
că sunt împotriva acestor practici și par să fie conștienți de consecințele negative
pe care astfel de comportamente le pot avea asupra dezvoltării lor; cu toate acestea,
declarațiile sunt contrazise de practicile pe care le adoptă. Alcoolul este utilizat ca
13
instrument de reglare emoțională de către adolescenții de 14-18 ani, fiind fie
modalitate de a obține plăcerea sau când apar emoțiile negative disfuncționale –
depresie.
Acestă campanie se adresează în principal adolescenților cu vârste între 12 și
14 ani, pentru că în jurul acestor vârste ei încep să adopte anumite obiceiuri.
Mesajele îi informează că și consumul ocazional de alcool este periculos, că printre
consecințe sunt și problemele neurologice și că există o legătură directă între
consumul de alcool și debutul consumului de alcool.

5. Factorii de risc

Factorii de risc pentru consumul de alcool la adolescenți sunt :

1. factorii individuali. Trebuie consemnate aici suferințele somatice sau

psihice cum ar fi tulburările somnului sau ale alimentației sau depresia, tulburări de
comportament precum fuga sau furturile.

2. factorii familiali. Se regăsesc aici separarea familială, obiceiurile de

consum ale părinților, tensiunea existentă între părinți și copii sau decesul unuia
dintre părinți.

3. factorii de mediu. În afara emigrării, trebuie amintite șomajul și mizeria

socială sau economică. Totuși, toate fenomenele care conduc la excluderea și
marginalizarea tânărului au un efect favorizant și incitant asupra consumului
adictiv de produse.

Cea mai importantă, de departe este excluderea și ruptura de școală. Acești

factori pot acționa individual sau cumulat, prezența mai multor factori de risc

14
constituie un risc suplimentar. Momentele de tranziție, cum ar fi instalarea
pubertății sau divorțul părinților, pot duce la consumul de alcool de către copii.

Lipsa identității este și mai dificilă, iar Erikson se referă aici la tendința
malignă ca la repudiere. Ei își resping membrii în lumea adulților și, mai mult, își
resping nevoia de identitate. Aceștia se pot implica în activități distructive, droguri
sau alcool, sau se pot retrage în propriile fantezii psihotice. La urma urmei, a fi
"rea" sau a fi "nimeni" este mai bine decât să nu știi cine ești!

Adolescența este o perioadă de tranziție și de schimbare. O perioadă a noilor

începuturi. Starea de spirit și comportamentul adolescentului pot fi volatile și atât
de necaracteristice lui, încât vi se poate părea că nu mai este copilul vostru. Stilul
lui de viață se schimbă. Melodiile ce vin dinspre camera lui parcă sună altfel, unii
prieteni au dispărut, alții și-au făcut apariția. E mai neglijent. Uneori sfidător.
Refuză să participe la activitățile familiale. Chiulește. Intră des în conflicte. E
ambiguu.

Poate că aleargă cu entuziasm și emoție spre maturitate sau poate că fuge de

durerile și disconfortul copilăriei. Poate e prins în tranziții dificile din punct de
vedere psihologic, mental, fizic, care fac trecerea către lumea reală dificilă și
descurajatoare. Poate e morocănos, necomunicativ, sarcastic și ursuz.

Ce vrea, ce se întâmplă cu el, ce caută? Acceptare. Vrea să facă parte din

ceva. Să fie important într-un grup. Caută confirmare și acceptare de la prieteni,
colegi. De la oricine altcineva în afara de familie. De ce? Pentru că știe deja că este
iubit de părinții lui. Nu trebuie să lupte pentru acea dragoste, e pentru el. Dar ce se
întâmplă cu acceptarea, dragostea din partea celorlalți? Pe aia trebuie să o câștige.

15
Acesta este unul dintre motivele pentru care adolescentul pune atât de mult accent
pe importanța relațiilorexterne. Și în toată această perioadă complicată își poate
face apariția alcoolul.

6. Motivele consumului de alcool de către adolescent

Întrebarea pe care o punem permanent: ”De ce un adolescent începe să

consume alcool?”

 Din plictiseală. Mulți adolescenți au recunoscut că au început să consume

alcool pentru ca erau plictisiți. Da, plictisiți. Și hop, apare o invitație de
a experimenta alcoolul.
 Din curiozitate. Numiți-mi un adolescent care să nu fie curios, și mai ales
cu privire la lucrurile interzise, considerate tabu? Într-o astfel de
împrejurare, un adolescent poate fi ușor convins să încerce alcoolul.
 Din rebeliune. Adolescenții rebeli sunt adolescenți răniți. Neascultarea
provine din sentimente de furie, inadecvare sau descurajare. Adolescenții
furioși pot alege să bea ca un mijloc de a se răzvrăti împotriva regulilor
parentale sau sociale, de a se răzvrăti împotriva așteptărilor. Ei văd
consumul de alcool ca o cale prin care își exercită independența.
 Din nevoia de a gestiona emoții puternice. Unii adolescenți vor folosi
alcool pentru a face față stresului, anxietății sau fricii. Prin alcool se vor
simți puternici, fără a-și da seama că este o senzație trecătoare și nocivă pe
termen lung.
 Din nevoia de acceptare. Adolescenții care au fost excluși dintr-un motiv
sau altul dintr-un grup, vor căuta acceptare de la un alt grup. Oricare alt

16
 grup. Iar în grupurile unde se consumă alcool e cel mai ușor de intrat. Ce are
de făcut? Să consume la rândul tău. Gata, este acceptat, este cool.
 Din cauza faptului că nu pot zice "nu". Unii adolescenți nu pot zice nu,
tot din acea frică de a fi scos din grup, de a nu mai fi cool. Presiunea
grupului e mare, iar mulți cedează în fața acestei presiuni. Se începe cu un
pahar.

Studiile arată că alcoolul joacă mai multe roluri în viața adolescentilor care îl
consumă cu regularitate și că acesta este mai mult decât expresia teribilismului sau
o nevoie de a imita adulții din jur. Însuși felul în care alcoolul este procurat,
persoanele implicate în furnizarea acestuia și felul în care este consumat conferă de
fapt o identitate aparte grupului în care tinerii sunt acceptați și incluși pentru aceste
activități desfășurate în comun. În acest sens, motivația principală a consumului de
alcool în rândul tinerilor s-a demonstrat că este chiar dobândirea senzației de
euforie care încurajează și susține interacțiunile sociale prin influența directa pe
care o are asupra stimei de sine (crește încrederea în sine) sau a stării de tensiune
(relaxează și reduce inhibiția).

17
 Concluzii

1. Adolescența este o perioadă paradoxală – nu mai ești nici copil, dar încă nu
ești adult.În acest context, tinerii se desprind de sub tutela parentală și pleacă
în căutarea propriei personalități, a propriilor repere și idealuri, însă adesea
abilitatea lor de a lua cele mai bune decizii este departe de a fi atins
maturitatea.
2. Alcoolismul, denumit și etilism, este o intoxicație alcoolică cronică, o stare
patologică determinată de consumul excesiv de alcool.
3. Alcoolul joacă mai multe roluri în viața adolescentilor care îl consumă cu
regularitate și că acesta este mai mult decât expresia teribilismului sau o
nevoie de a imita adulții din jur.
4. Consumul de alcool la vârste fragede poate afecta procesul de învățare și
performanțele școlar.
5. Peste 75% dintre liceenii români recunosc au consumat alcool ocazional.
Dintre aceștia, 28%, admit că au consumat alcool în exces (mai mult de cinci
băuturi tari, într-un interval de câteva ore).
6. Una din cauzele principale de deces în rândul adolescenților, sunt
accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool.
7. Consumul de alcool scade inhibițiile specifice vârstei, predispune
adolescentul la o viață sexuală necorespunzătoare (sex neprotejat) și crește
riscul contactării unei boli cu transmitere sexuală sau apariției unei sarcini
nedorite.
8. Campaniile de promovare a unui stil de viață sănătos în rândul adolescenților
sunt necesare pentru a răspunde fenomenului tot mai răspândit de consum de

18
alcool în rândul acestora și pentru a oferi informații relevante, care să
demitizeze unele dintre credințele care încurajează consumul de alcool.

19