ANDREI ŞI GREŞALA IERTATĂ

Prof.înv.primar POP DINA CLAUDIA

Şcoala Gimnazială ,,Florea Mureşanu”
Suciu de Sus, judeţul Maramureş

Andrei este un băieţel de nouă ani. Îi plac foarte mult animalele, păsările şi florile.
Preferatele lui sunt răţuştele bunicii, iar partenerul de încredere şi de joacă este Grivei, un
căţel frumos, dar cam zăpăcit.
În fiecare vară, Andrei vine la bunici la ţară. Îi place ca în fiecare dimineaţă să se plimbe
printre rondurile de flori şi să hrănească păsările bunicilor. Este foarte fericit când bunica îl
laudă şi îi spune că le este de mare ajutor.
Într-o zi, băiatul se hotărî să meargă în grădină şi să termine treaba începută încă de ieri
de bunicul său. Şi-a pus lopăţelele, grebla şi găletuşa din plastic, şi-a pus pe cap pălăria de
grădinar a bunicului, s-a încins cu un şorţ vechi şi s-a apucat de treabă. S-a gândit şi la un
ajutor de nădejde, căţeluşul Grivei.
- Uite, Grivei, bunicul a lăsat treaba neterminată. Noi trebuie să avem grijă de tot! Vom săpa
crizantemele şi le vom uda, pentru că altfel nu pot creşte. Ce încântată va fi bunica!
Cei doi grădinari s-au apucat de treabă. Grivei săpa pământul cu lăbuţele, iar Andrei
grebla şi uda cu grijă în jurul florilor.
- Aşa vom termina mult mai repede. Când bunica ne va chema la masă, totul va fi gata. Hai!
Să-i dăm zor, cum spune bunicul...
După ce au terminat treaba, grădinarii au început joaca. Alergau după vrăbiuţe, se
ascundeau printre tufele de zmeură şi se căţărau pe gard. Când au obosit, cei doi s-au aşezat la
umbra cireşului din grădină. Băiatul a privit mirat straturile de flori. Nu-i venea să creadă.
Grădina era de nerecunoscut. Florile şi tufele de zmeură erau culcate la pământ. Grivei era
murdar pe blăniţă, iar pălăria de grădinar a bunicului dispăruse.
- Ce mă fac? Am greşit. Nu trebuia să alergăm prin grădină. Of, bunica va fi foarte supărată!
- Andrei, dragul meu, hai la masă! S-a auzit glasul bunicii.
- Vai! Deja e ora prânzului? Nu voi putea repara nimic! Uite, Grivei, suntem doi nepricepuţi!
Andrei era foarte trist. Şi-ar fi dorit să le facă o bucurie bunicilor, dar s-a întâmplat invers.
- Am făcut o mare greşală, bunico! i-a spus Andrei cu lacrimi în ohi.
- Ce s-a întâmplat? l-a întrebat aceasta pe băiat.
Andrei i-a povestit toată întâmplarea.
- Dragul meu, linişteşte-te! Acum este timpul mesei. După aceea vom merge împreună în
grădină şi vom vedea ce se poate face. Poftă bună!
Toată după – amiaza Andrei şi-a petrecut-o împreună cu bunica în grădină.
- Să ştii că eu am vrut să te ajut, bunico!
- Ştiu! Vreau să înţelegi că nu sunt supărată pe tine. Ai dreptul să greşeşti şi să fii înţeles.
Fiecare dintre noi are acest drept. Important este ca atunci când ne dăm seama de greşala
făcută, să învăţăm ceva, aşa cum ai învăţat tu astăzi.
- Bunico, dar cum să fac să nu mai greşesc?
- Poţi întreba, dragul meu! Aşa cum ai făcut acum. Poţi cere un sfat de la părinţi sau bunici,
dar cel mai important este să nu-ţi fie teamă că vei greşi.
Spre seară grădina arăta mult mai bine. Andrei era liniştit.Greşala făcută astăzi îl învăţase
multe lucruri. Deşi nu se temea că va greşi din nou, de acum înainte avea să fie mult mai atent
la ceea ce va face.
ACTIVITATEA NR.1
Introducerea în activitate:
Copiii sunt familiarizaţi cu personajele povestirii. Se explică cuvintele necunoscute.
Cuprinsul activităţii:
Dascălul citeşte povestea, încercând să transmită trăirile personajului principal
(entuziasm, bucurie, tristeţe, teamă). Se stabileşte împreună cu copiii dacă Andrei a avut un
comportament intenţionat sau unul accidental / neglijent. ,,Ce şi-a dorit Andrei să facă pentru
bunica sa?”, ,,De ce s-a întristat băiatul?”, ,,Cum a rezolvat Andrei problema?”
Sunt descrise cel puţin trei drepturi asertive:
1. Dreptul de a greşi;
2. Dreptul de a fi înţeles;
3. Dreptul de a cere ajutor;
4. Dreptul de a-şi exprima nemulţumirea;
5. Dreptul de a învăţa din propriile greşeli.
Concluziile activităţii:
Copiii sunt încurajaţi să folosească următoarele cuvinte: ,,mulţumesc pentru
înţelegere”, ,,îmi pare rău”, ,,îmi cer scuze”, ,,părerea mea este că ...”, ,,te rog”. De asemenea,
este important ca accentul să cadă pe deprinderea unui comportament dezirabil în urma
conştientizării unei greşeli. Exemplu: ,,Ce credeţi că a învăţat Andrei din greşala sa?”, ,,La ce
îl va ajuta învăţătura desprinsă din întâmplarea din grădină?”, ,,Care credeţi că ar fi sfatul
băieţelului pentru voi, copii?”
ACTIVITATEA NR.2
Introducerea în activitate:
Dascălul le reaminteşte copiilor lectura psihoeducativă ,,Andrei şi greşala iertată”.
Cuprinsul activităţii:
Copiii sunt încurajaţi să povestească o întâmplare similară şi să găsească strategii
adaptative de rezolvare a situaţiilor dificile, exprimându-şi drepturile asertive. În funcţie de
vârsta şi de răspunsurile copiilor, dascălul poate hotărî dacă oferă un exemplu similar celui de
mai jos. Exemplu: ,, Am primit de ziua mea, de la bunica, o jucărie pe care nu mi-o doream şi
care nu îmi plăcea. Bunica s-a supărat că nu mă jucam niciodată cu ea. Atunci i-am spus:
- Bunico, îţi mulţumesc pentru cadoul tău, dar cred că îl voi duce la şcoală pentru
evenimentul << Zilele copiilor sărmani >>, când noi oferim jucării copiilor care nu au. Cu
siguranţă cineva se va bucura! Mie nu îmi este de folos. Te rog să nu te superi! Mulţumesc!”
Învăţătorul trebuie să aibă la dispoziţie cel puţin trei astfel de situaţii, astfel încât copiii să
exerseze cât mai multe drepturi asertive. Se stabileşte care sunt relaţiile potrivite, în funcţie de
fiecare situaţie. Se insistă pe emoţia simţită şi pe învăţătura desprinsă.
Concluziile activităţii:
La sfârşitul activităţii, învăţătorul va rezuma drepturile asertive ale copiilor.