Sunteți pe pagina 1din 6

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV

UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR


DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
(EVALUARE)
NUMELE: CALIFICATIVUL:

Citeşte cu atenţie textul:

„Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit


ca dintr-un somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise
gândul: cum răsărise şi al cui era?
Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea
frunzişoara care-l adăpostise.
Într-o zi îl încercă o putere lăuntrică: ieşi de sub umbra
răcoroasă şi dădu buzna afară. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta
strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc, deschise ochişorii şi
privi în sus. Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru se dezvelea cerul! Şi
ce întunecime, câtă umezeală era sub frunzişoara lui! Ce căutase dânsul
acolo?”
(După Emil Gârleanu – „Gândăcelul”)

1. Pune semnul X în căsuţa care corespunde cuvintelor sau expresiilor


întâlnite în text:
a) Gândăcelul era mic - cât un bob de rouă.
- cât un fir de linte.
- cât o boabă de mazăre.
b) Cerul era - înnorat.
- adânc şi albastru.
- plin de stele.
c) Sub frunzişoară era - lumină şi căldură.
- întunecime şi umezeală.
- odihnă şi plăcere.

2. Transcrie enunţurile următoare, înlocuind expresiile subliniate cu altele


care au sens asemănător.
Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit ca dintr-
un somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise gândul: cum
răsărise şi al cui era?
3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:
a) întuneric ___________________ b) a deschide
__________________
c) a răsări __________________

4. Scrie trei propoziţii în care cuvântul ochi să aibă de fiecare dată sens complet
diferit.

5. Răspunde la următoarele întrebări:


a) Din ce cauză gândăcelul a rămas pe loc când a ieşit afară?

b) În ce anotimp crezi că s-a trezit gândăcelul?

c) Ce a văzut el când a deschis ochii?

6. Scrie un dialog între tine şi gândăcel. Foloseşte câte două verbe la cele trei
timpuri (prezent, trecut, viitor).

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV


UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR
DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
(DEZVOLTARE)
NUMELE: CALIFICATIVUL:

Citeşte cu atenţie textul:

„Pădurile de pe coastele acestea se văd din depărtare ca un mare covor în


fel de fel de feţe. Jos, de-a lungul drumului, sunt mai ales nuci bătrâni şi groşi
acoperiţi de un frunziş încă des, dar atins de asprimea vânturilor toamnei şi
oarecum istovit.
Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi simţirea dulce
a unui verde ce bate în galben. Mai la deal, prin acest verde, prin acest verde ies
la iveală pete mici, fâşii prelungi ori cotite: ici roşeaţa frasinului, acolo verdeaţa
crudă a stejarului îndărătnic, mai departe, risipit, albul plopilor şi al răchitei –
nesecat amestec de culori şi forme.”
(Ion Slavici – „O zi de toamnă”)

1. Completează spaţiile punctate cu expresii şi cuvinte din text:


a) covor cu
…………………………………………………………………………
b) frunziş
………………………………………………………………………….
c) un verde
…………………………………………………………………………
d) verdeaţă
…………………………………………………………………………

2. Răspunde la următoarele întrebări:


a) Ce anotimp este descris în text?

b) De ce crezi că autorul foloseşte expresia „nu sunt două frunze la fel”?

3. Scrie ce înţelegi prin expresia „frunzişul era atins de asprimea vânturilor”?


4. Toamna, pleacă spre Africa multe păsări. Ai urmărit vreodată şirul frânt al
călătoarelor? Le-ai văzut cum se cheamă, cum se adună, cum se rotesc prin
aer până ce îşi iau zborul spre depărtatele ţări ale soarelui?

Imaginează-ţi un dialog cu o
barză înainte de plecarea ei spre
ţările calde.
Scrie acest dialog în care să
foloseşti câte două verbe la fiecare
timp studiat (prezent, trecut,
viitor).
Dă un titlu potrivit dialogului.

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV


UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR
DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
(AMELIORARE)
NUMELE: CALIFICATIVUL:

Citeşte cu atenţie textul:

„Într-o dimineaţă, tot acest


popor care forfoteşte printre roadele
grele ale toamnei ridică privirile şi
rămâne uimit. Ard munţii? Nu, au
ruginit pădurile. Şi abia de acum
înainte începe marea splendoare a
toamnei.”
(Geo Bogza – „Laudă
toamnei”)

1. Pune semnul X în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect:

a) Momentul zilei menţionat b) Anotimpul înfăţişat de Geo Bogza


în text este: este:
- dimineaţa. - primăvara.
- prânzul. - toamna.
- după-amiaza. - vara.

c) Expresia „au ruginit pădurile” înseamnă:


- pădurile sunt îmbătrânite.
- pădurile sunt lipsite de valoare.
- pădurile au căpătat o culoare galben-roşiatică.

2. Uneşte printr-o linie fiecare cuvânt din prima coloană, cu cel care are sens
asemănător, scris în a doua coloană:

a ridica frumuseţe
uimit uluit
splendoare a înălţa

3. Transcrie enunţurile de mai jos, înlocuind fiecare cuvânt subliniat, cu altul


cu sens opus:
Era o dimineaţă de toamnă mai răcoroasă.
Băiatul pădurarului avea un căţel grăsuţ, cu ochi mici şi păr lung.

4. Scrie răspunsul la următoarea întrebare:


De ce toamna, când priveşti pădurile, ai impresia că acestea ard?

5. Subliniază doar verbele la timpul trecut şi la timpul viitor: scriu,


frumoasă, au înflorit, copiii, eram, pădurea, va pleca, citesc, am colorat.

6. Colorează peisajul din imagine. Scrie două enunţuri despre el, cu verbe la timpul
prezent.