Sunteți pe pagina 1din 1

Probleme dezbătute la Conferința orășenească a P.M.R.

, din 1958

Cum se desfășurau alegerile în partidul unic la nivel de organizație orășenească aflăm


dintr-un material publicat de oficiosul raional de partid. Evident că toată lumea vota pentru în
proporție de peste 99%, dar se discutau și problemele organizației și a orașului, cu autocritica
de rigoare.
Trebuia bineînțeles, insistat pe realizările și pe îndeplinirea sarcinilor dar și pe
exemplu unor comuniști, adevărate modele demne de urmat. În darea de seamă a vechii
conduceri s-a dat exemplul organizației economice din oraș, în cadrul căreia membrii „Ion
Anegroaie, de la secţia tîmplărie, Vasile Leonte şi Gh. Silvestru de la tipografie şi alţii, au fost
exemplu personal în muncă şi au mobilizat în jurul lor şi pe ceilalţi lucrători nemembri de
partid. Aceasta a făcut ca pe Intreprindere planul producţiei globale pe 9 luni ale anului în
curs să fie depăşit cu 5 la sută, iar Ia producţia-marfă a fost îndeplinit. Aici și preţul de cost a
fost redus în mod simţitor, iar rentabilitatea pe unitate a fost depăşită cu 8 la sută, faţă de cea
planificată.ˮ Realizări și depășiri de plan au fost și la fabrica de cherestea a Comraiprodului
Tg. Neamț, unde exemplul „comuniştilor Constantin Humulescu,Ion Botezatu, Toader Toma
sau a candidatului de partid Petrariu Vasileˮ, a fost urmat și de alști comuncitori, așă că se
lucra deja în contul anului 1959.
Nu puteau fi uitate lipsurile, cele mai importante, așa cum au fost prezentate în dare de
seamă, au fost cele ale aprovizionării populației cu bunuri de larg consum. Vinovate erau atât
unitățile comerțului de stat (O.C.L., Produse industriale, Alimentara, I.A.P.L.) cât și
cooperativă, acestea manifestând o „slabă preocupare în aprovizionarea cu bunuri de larg
consum, a oamenilor muncii. De aceea planul la desfacere nu a fost îndeplinit nici pe un
trimistru din cele 3 ale anului în curs.ˮ Probleme erau și la gospodărirea orașului, vinovat
fiind comitetul executiv al sfatului popular orășenesc (adică primarul și consiliul n.n.).
Cei prezenți au criticat și neglijența muncii politice și culturale pentru transformarea
socialistă a agriculturii, critici în aces sens fiind aduse de către Ion Mocanu, prim-secretar al
comitetului raional P.M.R., Onu Gh., de la U.R.C.C. și Cojocariu Gh. de la U.T.M. Munca de
lămurire în acest sens, al cooperativizării, mergea foarte prost în cartierele Pometea, Mahala,
Ţuţuieni sau satele Humuleşti şi Blebea, cauza fiind prea puținii membri de partid.
Vinovat era comitetul orășenesc de partid, care „nu a analizat cu toată seriozitatea
munca membrilor comitetului executiv al sfatului popular şi nu a tras la răspundere pe acei ce
privesc cu puţin simţ de răspundere această împortantă sarcină trasată de partid.ˮ
Prezent la lucrările organizației, Dunmitru Duică, membru al biroului Comitetului
regional de partid, a subliniat că pe lângă realizări sunt și multe lipsuri, unele ținând de munca
ideologică, dând și indicații despre felul în care trebuie depusă munca de partid. În noul
comitet erau aleși printre alții Gh. Ungureanu, Ioan Ichim, Compera Albin, Leonte Mihai,
Maria Chişanovici, care trebuiau „să lupte cu mai multă hotărîre pentru a duce la îndeplinire
sarcinile ce le stau în faţă. Să ridice la o treaptă superioară munca politică în organizaţiile de
partid din instituţii, întreprinderi şi cartierele oraşului.ˮ

Prof. Emanuel Bălan

Sursa: „Steagul Roșuˮ, nr. 1609, 18 noiembrie 1958, p. 3.