Ancheta

Trei ani de la Colectiv –un studiu arată că un incendiu de asemenea proporții nu se

putea declanșa accidental
Catastrofa produsă în seara zilei de 30 octombrie 2015 în incinta clubului Colectiv din
București s-a soldat cu 64 de morți și aproape 200 de răniți. Unele dintre victime au fost arse
de vii, altele intoxicate cu fum sau călcate în picioare de oamenii disperați, care încercau să se
salveze.
La trei ani de la producerea acestei tragedii, anchetatorii nu au reușit să stabilească numele
vinovaților.
Procurorii care lucrează la acest dosar fac parte din Parchetul Înaltei Curți de Casație și
Justiție (PICCJ) și se bazează pe expertize elaborate de Institutul Național de Expertize
Criminalistice (INEC) și de Institutul Național pentru Securitate Minieră și Protecție
Antiexplozivă (INSEMEX).
INEC este subordonat Ministerului Justiției iar INSEMEX funcționează “în coordonarea”
Ministerului Cercetării și Inovării.
Angajați ai acestor două institute, ambele de stat, au pus la dispoziția anchetatorilor
documente care susțin că izolația din spumă poliuretanică tip N2138, care era lipită pe tavanul
clubului Colectiv pentru a realiza izolația fonică, ar fi luat foc de la artificiile aprinse în club.
O asemenea succesiune a faptelor, propusă Parchetului și acceptată, până acum, de
anchetatori, conduce la ideea unui incendiu declanșat accidental.
Totuși, conform dezvăluirilor furnizate de publicația “Lumea Justiției”, buretele
fonoabsorbant tip N2138 nu se aprinde de la scânteile produse de artificii. Astfel, izolația
fonică era lipită pe tavanul clubului Colectiv cu un adeziv denumit EDR, care, potrivit fișei
sale tehnice, NU este inflamabil.
De asemenea, scânteile produse de artificii de scenă tip T1, similare celor folosite în clubul
Colectiv, nu au aprins nici măcar o foaie de hârtie ținută la un metru distanță de aceste scântei
– potrivit unui experiment realizat de „Lumea Justiției“. Așadar, este extrem de puțin probabil
ca scânteile de la artificii să fi putut aprinde placa de spumă poliuretanică, fixată în jurul unui
stâlp și pe tavanul Clubului Colectiv, adică la o distanță de 3,80 metri față de aceste artificii.
Foarte interesant este faptul că, în expertiza elaborată de institutul INSEMEX din Petroșani,
se menționează faptul că tavanul sălii în care s-a declanșat incendiul era placat cu “poliuretan
debitat drept neignifugat” (adică un material care putea să ia foc).
Totuși, această informație, transmisă către Parchet de specialiștii de la INSEMEX – adică de
autorii expertizei, nu se bazează pe un studiu al acestora, ci doar pe o declarație, dată în
calitate de martor, de Șuto Ștefan Andraș, acesta fiind administratorul firmei care făcuse
amenajările în interiorul Clubului Colectiv.
În ancheta de la Clubul Colectiv, acuzații au contestat expertizele redactate de INEC și
INSEMEX și au cerut să se efectueze o contraexpertiză, de către experți independenți, care să
nu fie angajați ai statului. Totuși, la 25 martie 2016, procurorul Eduard Mihai Ilie a decis, prin
ordonanță, respingerea acestei cereri a acuzaților din dosarul Colectiv, cu următoarea
justificare: “Din analiza materialului de urmărire penală, rezultă că cererile formulate sunt
neîntemeiate pentru următoarele motive: ...efectuarea unei reconstituiri/simulări a unui
incendiu, în condițiile și împrejurările în care a avut loc incendiul din 30.10.2015, în clubul
Colectiv, nu se poate realiza deoarece este imposibil a fi reconstituite tocmai condițiile și
împrejurările la care se face referire (…)”.
„A avut loc tragedia de la Clubul Colectiv. Aceasta a afectat nervul națiunii. A atins cel mai
sensibil nerv al națiunii române. Oamenii au devenit revoltați. Au așteptat acțiuni, rezultate,
demisii din partea unor politicieni care au eșuat. Oamenii au așteptat ca cineva să își asume
răspunderea. Majoritatea politicienilor nu au înțeles aceste cerințe decât foarte târziu. Foarte
târziu au înțeles că nu pot ignora voința poporului (…). Oamenii au protestat și și-au spus
nemulțumirile. Nu au fost abordări nepotrivite dar oamenii au arătat clar ce așteaptă -
schimbarea. Foarte târziu Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această
demisie să se producă. Dacă s-ar fi impus respectarea normelor niciunul nu ar fi trebuit să
moară“, a declarat Klaus Iohannis în urma catastrofei din Clubul Colectiv.
În urma presiunii străzii, guvernul rezultat din alegeri a fost înlocuit cu unul format din
tehnocrați, condus de un premier agreat de Bruxelles. Tot prin instrumentalizarea dramei de la
Colectiv s-a născut mișcarea „Corupția Ucide“, care a generat fenomenul #rezist.
Nici până astăzi, deși au trecut trei ani de la acea declarație, președintele Iohannis nu a
explicat de ce au trebuit să moară oamenii de la Colectiv. Și, mai ales, cine le-a organizat
moartea.