4.

SÂNGELE ŞI LIMFA

 ţesut conjunctiv lichid, 5 litri (7-8% masa corpului)

 celule (aici – elemente figurate) şi substanţă intercelulară (plasma sangvină 45% /55%
 hematocrit 40- 50% la bărbaţi, 35-45% la femei, 36-39% la copii de 2-15 ani

Elementele figurate:

 eritrocite – structuri postcelulare anucleate (gobulele roşii, hematiile

 leucocite (albe, nucleate) din patul vascular; protecţie în ţesutul conjunctiv
 trombocite (plachetele sangvine

Plasma

 90% apă, 7%: albumine, globuline, fibrinogen, 1% - săruri, 2% - aminoacizi, hormoni

 albuminele - 55% din totalitatea proteinelor, sintetizate în ficat
 hidrofile, dimensiuni--şi concentraţie ++-determină 80% din presiunea coloido-osmotică
 Globulinele-fracţiune eterogenă de proteine,  , ß şi  globuline
 şi ß sintetizate în ficat-transport vitamine, hormoni, lipide, Fe, Cu şi a glucidelor
 (imunoglobuline, anticorpi) sintetizate de plasmocite-protecţie imună
 Fibrinogenul -proteină cu greutate moleculară mare, sintetizată în ficat
o fibrinogenul solubil -> fibrină insolubilă polimerizată în fibrile
o Plasmă lipsită de proteinele de coagulare - ser sangvin
 Substanţele anorganice Na , Ca, K , Mg şi a. (NaCl 0,89% -soluţie izotonică

Elementele figurate ale sângelui.

Eritrocitele 120 zile

 bărbaţi 3.9- 5.5×1012/l, femei 3.7- 4.9×1012/l nou născut 6×1012/l

 ++ eritrocite circulante –eritrocitoză, altitudini, sportivi, persoane cu deficienţe ale resp
 --eritrocite circulante - eritropenie, dezechilibru dintre eritropoieza şi hemoliza
 -- eritropoiezei (-- Fe, prot, vit), ++ hemolizei (infecţii), pierderii de sânge
 Eritrocitul- disc biconcav cu diame 7-8µm, grosimea periferie 2,6µm central – 0,8µm
 forma facilitează saturarea cu gaze a hemoglobinei din citoplasmă eritrocitului

Modificările compoziţiei plasmei, a echilibrului osmotic, îmbătrânirea eritrocitelor

 sferocite – hematii în forma de sferă

 echinocite – forma de sfera dar cu numeroase prelungiri citoplasmatice
 stomatocite – formă rotungită dar cu o depresiune a citoplasmei
 drepanocite – hematii în formă de seceră
 planocite– în formă de disc plat
 dacrocite – în formă de picătură
 Prezenţa a eritrocitelor de forme diferite, pe un frotiu-poikilocitoză
 diferit diam-anizocitoză; 12µm-megalocitoză, 10-macro, 6µm– micro 7-8µm-normocit
 intensitatea colorării eritrocitelor este diferită (conținut diferit de hb)-anizocromie
Plasmalema eritrocitului

 ++proteine integrate, majoritare glicoforinele şi proteina benzii 3

 leagă Hb, + glicoforinele, protcitosch (anchirina, spectrina, actina, tropomiozina)->forma
 trecerea prin capilare cu lumenul mai îngust decât diam eritrocitului
 Porţiune externe a prot integrate- + glucide- antigeni de grup sangvin (aglutinogenii)
 Plasmă-anticorpi (aglutinine) împotriva antigenelor ce nu sunt prezente pe eritrocite
 Grăsimile fosfolipide, glicolipide, ++ colesterol

Citoplasma

 omogenă sau uşor granulată, portocaliu mai intens la periferie şi mai slab în centru
 litru de sânge se conţin 120-140g de Hb
 --Hb (hemoragie, afecţiuni a măduvei hematogene, avitaminoze, carenţă de Fe) – anemie
 HbA1 –96% HbA2 –1,5-3%; HbF (hemoglabina fetală) – la adult 1%, făt principalul tip
 Reticulocitele-eritrocite tinere- din măduva osoasă în circulaţia sangvină ultimele 24-48 h
 reţea fibrilară bazofilă (rămăşiţe ARN
 reticulocitele 1% din toate eritrocitele, creşte de stimulare a eritropoezei

Leucocitele-0,1% 4-9×109 /l leucocitoză– leucopenie.

 celule mobile, traversează peretele capilarelor (diapedeză), trec în ţesutul conjunctiv

 se formează permanent pe parcursul vieţii în măduva hematogenă
 populaţie heterogenă: diferă-mărime, forma nucleului, aspectul citoplasmei

leucocite:

 Granulocitele –nucleu segmentat sau lobulat (leucocite polimorfonucleate

o citoplasmă conţine granule specifice
o neutrofile (65-75%), (neutrofilie/neutropenie)eozinofile (1-5%) şi bazofile (0,5-1%)
 Agranulocitele –nucleu rotund, sau reniform (leucocite mononucleate)
o citoplasma nu conţine granulaţie specifică
o monocitele (6-8%) şi limfocitele (20-35%)

neutrofile-măduva->sânge(2-8 h)->diapedeză-ţesutul conjunctiv- 2-8z-> apoptoză.

 dathază chimiotaxizmului –chimice atractante, produsă de microorganisme

 capacitatea înaltă de fagocitoză, principalul element de apărare nespecifică
 captează şi digeră celule şi alte componente ale ţesuturilor alterate
 reglarea activităţii altor celule în ţesutul conjunctiv prin citokine
 10-12µm, contur rotund/uşor festonat, citoplasma slab oxifilă, granulaţie fină
 Nucleul hipercrom, 3-5 segmente legate prin punţi fine
 1-5% neutrofile-nucleu nesegmentat- tinere, ++ granulocitopoezei (invaziile microbiene)
 organite: REr, AG, -mt, microtubuli, microfilamente, fagozomi şi fagolizozomi
 granule: specifice şi nespecifice (azurofile/primare)- răspândite în toată citoplasma
o nespecifice-lizozomi,hidrolaze acide, mieloperoxidază, prot cationice-acţiune antimic
 o specifice(secundare)-citopl roşietică – enzime-efect litic: colagenaze, fosfolipaze,
lactoferine,activatori ai complement (sistem de proteine care facilitează fagocitoza)
 Neutrofilele -prima linie de apărare +fazele iniţiale ale inflamaţiei
 Capacitatea funcţională a neutrofilelor -2 teste:
o activitatea fagocitară – % de neutrofile care participă la fagocitoză (69-99%)
o indicele fagocitar – nr de microbi înglobaţi de o celulă (12-23

eozinofile

 ++ în invaziile parazitare, reacţii alergice, pătrunderea în organism a proteinelor străine

 câteva săptămâni; diam de 12-15µm, nucleu din 2 segmente legate; rar nesegmentat
 granule ovalare 0,5-1,5µm, colorate cu eozină în de roşu
 miez lamelar=cristaloid
 proteine cu efect citotoxic şi neurotoxic asupra paraziţilor, cationice, peroxidaza, arilsulfataza
B, fosfolipaza D ,histaminaza (metaboliz aminelor biologice, inclusiv elaborate de bazofile)
 granule nespecifice–lizozomi-distrugerea paraziţilor şi complexelor antigen-anticorp
endocitate de eozinofil
 contactul cu parazitul - degranularea eozinofilului cu eliberarea conţinutului granulelor

bazofile 0,5-1% -în măduva, circulaţie 6-24 h, ţesuturi câteva zile

 reglarea metabolismului şi menţinerea homeostaziei locale

 eliberarea subst biologic active, contractilitatea muşchi netezi, permeabilitatea vaselor
sangvine, coagulitatea sângelui, secreţia glandelor, chimiotaxizmul altor leucocite
 Bazofilia – reacţiile imune de hipersensibilitate, iradiere, afecţiuni hemopoetice
o Bazopenia-apare în infecţii, procese inflamatorii, tumoril maligne
 diam de 9-12µm, citoplasma slab oxifilă şi nucleul 2-3 lobi formă de S
 Cromatina nucleului-puţin condensată
 număr variabil de granule rotunde sau ovalare, azur (în albastru). dispersate în citoplasma
 --mt, aparatul proteosintetic slab dezvoltat, incluziuni glicogen, lipide
 granule
o specifice-mari 0,5-2µm,+ membrană, matrice fin granulară şi densitate neuniforma
o heparină (anticoagulant), histamină (dilată vase, creşte permeab), enzime (proteaze,
peroxidază), factori hemotaxici pentru eozinofile şi neutrofile
o Nespecifice-lizozomi-setul de enzime
o reacţiile imune alergice
 Citolema - receptori pentru imunoglobulinele clasa E – IgE (1 din 5 clase de anticorpi umorali)
 pătrunderea în organism a antigene-stimulată producerea de IgE
 anticorpi leagă antigenul-> eliminaţi/cuplează cu receptorii pe supraf bazofr şi rămân
 pătrunderea repetată a aceluiaşi antigen, se leagă cu IgE de pe suprafaţa bazofilelor
 produce degranulare cu eliberarea a conţinutului granulelor, manifestări alergice
 leucocitele granulocite mature nu se înmulțesc

Limfocitele - leucocite agranulare, diferite funcţional. În sângele periferic constituie

 20-35% leucocitele-protecţia imună –apărare faţă de macromolecule

  sferice cu nucleu mare hipercrom, citoplasmă ușor bazofilă.
 mici, cu diam 4,5-7µm, medii – de 8-10 µm şi mari 11µm
 sângele periferic limfocitele mici 90%
 mici---mt, AG slab dezvoltat, -- ribozomi, câţiva lizozomi
 medii citoplasmă şi cu mai multe organite. Nucleul nu este atât de hipercrom
 mari
o citoplasma bazofilă,++REr, AG, nucleul mare-bob, +depresiune
o cromatina decondensată, uneori poate fi deosebit nucleolul
o maricelule activate de antigene sau sunt celule din categoria NK (killeri naturali)
 Citolema - mozaic de receptori, specifici-imunocompetenţa
 reacţii imunohistochimice cu anticorpi monoclonali

clase de limfocite:

 B (timusindependente, imunitatea umorală,– imunocompetenţa în măduva).

 T (timusdependente, imunitatea celulară şi, imunocompetenţa în timus).
 nule – nu deţin receptori nici pentru T, nici B (NK, K şi stem)
 ++ viaţă şi capacitate de proliferare (cuu stimulate de antigene se înmulţesc)

B- în măduva oaselor, splină, nodurile limfatice; 20-30% din limfocitele circulante

 păsări se diferenţiază în bursa Fabricii – organ limfoid lângă cloacă

 măduvă -> circulaţie-> organele limfoide, ţesutul conjunctiv
 contactul cu antigenul limfocitele clonei date proliferează intens
 plasmocite – celule producătoare de anticorpi, limfocite B cu memorie
 eventual contact repetat cu acelaşi antigen-răspuns imun rapid
 limfocitele care au migrat în ţesuturi pot reveni în circulaţie

T 70-80% măduva hematogenă – precursorii->circulaţie->timus se înmulţesc intens

 revin în circulaţie, migrează în ţesuturi, în special splină şi nodurile limfatice

 asigură imunitatea mediată celular, umorală, distrug celulele străine si proprii virusate

T subclase:

 T helperi –info de la cuu prezentatoare de antigen-interleukinele->activează alte T, B

 T supresoare –stopează producerea de anticorpi de către plasmocite, inhibă helperii
 T citotoxice (killeri) –efectoare, eliminarea de citokine şi perforine distrug celulele străine
 T cu memorie-o parte din limfocitele T, care au participat în reacţia imună

o NK-citotoxic distrug cuu transformate, infestate cu virusuri şi străine

o K (killeri) distrug numai dacă receptorii de suprafaţă sunt cuplate cu anticorpi
o monocitele cele mai voluminoase leucocite 6-8% 1-2 z -> ţesuturi-macrofage
o macrofagele-sistemul mononuclear-fagocitar- rotunde 15-25µm ++ citoplasmă
o nucleul mare,bob, cromatin 1-2 nucleol, citopl-granulaţii azurofile(lizozomii), - organite
o activitate fagocitară, nu se manifestă în sângele circulant
o monocite, ţ-> macrofage, ++mb, ++ enz hidrolit; fag bacterii, virusuri, complex antig-antic
 o sintetizează interleukine, lizozim, prostaglandine
o macrofagele cooperează în reacţii imune cu limfocit-rol celule prezentatoare de antigen

Plachetele-fragmente citoplasmatice ale megacariocitului –măduva osoase hematogene

 200-400×109 la litru-+++-> trombocitoza/ trombocitopenie

 stres, patologii ale splinei, după hemoragii şi scade în boli de sânge
 3-4 zile distruse în splină; 2-4µm; oval, citoplasma bazofilă
 Citoplasma-2 zone:
 centrală, densă – granulomer
 vezicule de diferite mărimi, resturi RE,vezicule golgiene, lizozomi, mt, granule 3 tipuri:
o α – 2 proteine plachetare:
o β tromboglobina – control activ plachetară,
 factorul IV plachetar – antagonist heparinei, regl perm vasculară
 de coag: fibrinogen, V, VIII von Willebrand, de creştere deriv din plak (PDGF)
o granulele δ conţin ioni Ca2+ şi serotonină, absorbite din plasmă.
o granulele λ -enzime lizozomale
 periferică, clară – hialomer
o Hialomerul - zona perifer din microtubuli, microfil implicate în procesul coagulare
o Microtubulii dispuşi circular menţin forma
o microfil actină şi miozină - modificarea formei, contracţia în formarea cheagului
 Membrana plachetelor - glicocalex, receptori pentru factorii plasmatici
 intervin în procesele inflamatorii,
 eliberează substanţe-stimulează
 chemotaxismul neutrofilelor
 producerea de imunoglobuline
 angiogeneza

LIMFA sens centripet, de la țesuturi către inima; viteza mica

 Minut- 16 mililitri de lichid, 15 mililitri se reîntorc in capilarele sanguine l

 fiecare zi -1,5 litri de limfa
 săraca în proteine; conține microbi, celule moarte sau fragmentele, canceroase
 purificată și îmbogăţită cu imunoglobuline, si celul - limfocite 99% din celulele limfei
 intestin - bogata in lipide; ficat enzime si proteine; - glandele endocrine - hormoni