4.

Hipertensiunea arterială
• exista corelare direct intre

– cresterea nivelului TA si
• evenimentele CV majore

– riscul ictusului cerebral

– infarctului miocardic MI
– mortii subite cardiace
• principalul facrot de risc al

– morbiditatii
– invaliditatii
– mortii premature
• din patologia CV

• cresterea valorilor tensionale cu 6 mmHg

– ammplifica mult riscul dezvoltarii SCVM

• ictusul cerebral 60%
• infarcul miocardic 20%
• rata anuala si proportia evenimentelor CPI

– in raport cu TA sistolica
– pacienti 36-64 ani
– framingham study
– fiecare 10 mmHg din TAS majoreaza riscul cu
• 20%-25% la varstele de la 35-64 ani
• 13-14% de la 65-94 ani
– similar TAD
• efectul cumulativ al factorilor de risc

– TAS
– colesterol
– DZ
– fumat
– HTVtS
• probabilitatea crestere rapid

– multipu asupra probabilitatii de BCI

• definitie

– crestere persistenta a valorilor TA

 – sistolice >=140
– siastolice >=90
– in rezultatul a cel putin 2 masurari
• in decursul a cel putin 2 vizite
– la subiectii care nu se afla sub tratament antihipertensiv
• etiopatogeneza

– diferita pentru
• HTA primara sau esentiala sau sistemica
• HTA secundara
• mecanisme a HTA primare

– generic
– retinerea he o de s renal
– remodelarea vasculara
– disfunctia endoteliala
– hiperactivarea sn simpatic
• RAA
– hipeinsulinemia
– rezistenat al insutlina
– factori de risc
• obezitatea
• alcoolul
• sarea de buccatarie
• sedentarismul
• stresul
• sedentarsmul
• cum e masoara

– masurari repetate
• cel putin 2-3 masuratori /vizita
– pe poeriosa mai lugni de timp
• cel putin 2-3 vizide la interval de 2-3 saptamani
• diagnoslitcul se poate baza pe un singur ser de masuratori
– cand TA sever crescuta
• se poate face face-[urmatoarele 3 metode]

– personalul medical in cabinetul medical

• tensiunea de oficiu
– pacient la domiciliu
– automat ambulatoriu pe o perioada de 24 ore
• tensiunea
 • curba tensionala
• masurarea Ta la oficiu [postulatele ESC]

– pacientii trebuie sa se aseze confortabil

• mediu linistit
• 5 min inainte de inceperea masurlarii TA
– 3 masuratoi la distatna de 1-2 minute
• supminetare numai daca primele 2 difera cu peste 10
• TA inregistrata ca medie a ultmilor 2
– necesare masuratori suplimetare la pacienti cu valori TA instabile *
artmiii * FA * metode auscultatorii manuale
– manjeta standard
• 12-13 latime
• 35 lungime
• sau mai mare
– circumferential
– manjeta pozitionata la nivelul inimii
• spatele si bratul rezemat
• pentru a evita contractia musuclara
• izometria in dependenta de cresterea tensionala
• masurarea TA in oficiu

– cea mai putin importatnta

– mai importanta e cea la domiciliu
– cea mai importanta cea la ambulator
• la oficiu

– prin metoda auscultatorie

– se folosim faza I si V
• brusca reducere si disparitie
– pentru a identifica TA si TD
• se masoara la ambele brata in prima vizita

– diferente posiibile
– se indentifica la bratul cu valoarea mai mare
– se masoara la 1 minut si la 3 minute
• dupa ce a stat in pozitie asezata
– masurarea luata in consideratie
• diabetici
• varstnici
• hipotensiunea ortostatica
• ritmul cardiac
• palparea pulsului
 – artimie
– necesita mai multe masurari pentru a determina media
• defiinitia si clasificarea nivelurilor tensiunii de oficiiu

– optimala
• TS<120
• TD<80
– normala
• TS=120-129
• TD=80-84
– inalt normala
• TS=130-139
• TD=85-89
– HTA grad I
• TS=140-159
• TD=90-99
– HTA grad 2
• TS=160-179
• TD=100-109
– HTA grad 3
• TS=>=180
• TD=>=110
– HTA grad sistolica izolata
• TS=>=140
• TD=<90
Masurarea TA in afara oficiului
• Evaluarea diagnostica
• avanatajul major
– furnizeaza un numar mare de masurari TA
– departe de mediul medic=al
– evaluare mai veridica
• in afara oficiului
– ambulator
– masurarea individualra
• masurarea TA in afara oficiului
– informatie relativ diferita despre TA a pacientului
– considerate complementare
– tesiunea de oficiiu
• mai mare decat de ambulator/domiciliu
• definitia nivelurilor TA de oficiiu si in afara oficiului mmHg
 – office
• [>=140]
• [>=90]
– TA de ambulator
• de zi
– [>=135]
– [>=85]
• de noapte
– [>=120]
– [>=70]
• 24 h
– [>=130]
– [>=80]
– TA la doomiciuliu
• [>=135]
• [>=85]
• desi valorille TA masurate in vabinetul medical
– TA de oficiu
– considerate de referinta
– studii clinice recente
• au demonstrat
• valorile tA ambulatoriu
– coreleaza mai strans cu
• afectarea de organ tinta
• riscul CV
– decat cele de oficiu
– diminuarea efectului de halat alb
• MTAA
– efectata la pacient care poarta aparat de masurare a tensiunii
– pe bratul non-dominant
– pe o perioada de 24-45 ore
– in practica medicala
• masurarile efectate
– la un interval de 15 min
• in timpul zilei
– la fiecare 30 min
• in timp de noapte
– se poate de efectuat masurarile la aceeasi frecventa
• la fiecare 20 min
• cel putin 70% din masuratori
 – satisfacatoare
– retetata
– sau declarata inveridica
• recomandarile MAATA
– varianbilitate importatna a valoritlor TA
• masurate in cabinetul medical
– in cadrul aceleiasi vizite
– la vizite succesive
– valori TA sever crestute in absebta altor factori de risc
– discrepante simnificative intre valorile TA
• medical
• domiciliu
– suspiciunne de rezistenta la tratamentul antiHT
– episoade de hipotensiune
• varstnici
• diabetici
– femeri gravide cu TA crescuta in cabinet medical
• suspiciune de eclampsie
• preeclampsie
• MAATA 24h
– mai buna apreciere a raspunsului la tratamentul antihipertensiv
– furnizeaza informatii imortatne legate de
• variabilitatea zi-noapte a valorilorTA
• profilul TA diurn si nocturn
• cresterea TA mantinala
– date cu posibil rol aditiv in aprecierea risuclui CVglobalal
• pacientului hipertensiv
– scaddre de 10-20% TA in timpul somnului
• considerata normala
• patternul don dipper(non-dipping)
– scaderea valorilor tensionale
– pana la 10% in timpul somnului
– fata de valorile diurne
– patternul non-dipper
• risc crescut de evenimente CB
– asociat cu
• indelel masei VS
• grosimii SIV
• dismetrului AS
• grad mai mare de insulino resictenta
 • nivel scazut adinopectina
• disfuctnia endoteliala mai exprimata
• raportul noapte zi-rapirtul intre TA medie noapte si TA medie zi
– catogorii
• absenta dippingului
– >1
• dipping moderat
– >0.9
• dipping
– >0.8
• dipping extrem
– <0,8
• markeri de afectare organica
– HVS
– grosimea intima media
– coreleaza cu TA
• de ambulator
• mai mult decat cu TA de oficiiu
• TA de ambulator
– predicuto mai sensivib
• evenminete CB
– coronariene nonfatale
– stroke
– superioritatea demonstrata in
• tineri
• varstnici
• hipertensivi
• risc inalt
• boli CV sau renale
• TA de noapte este unpredicot mai puternic pentru
– morbiditate si mortalitate
• deat TA de zi
• patternul de dipping
– incidenta evenimentelor CV
– mai mare la pacientii cu miscorare mica TA noaptea
• tehnica
– masurarea la domiciliu individual
• necesar ajutorul unui membru de familie
– masurata zilnic
• cel putin 3-4 zile pe saptamana
 • de preferat 7 zile consecutiv
– TA de domiciliu
• masurata de
– 2 ori dimineata
– 2 ori seara
• la 5 min dupa repaus
– in pozitie sezanda
– 1-2 min intre masuratori
– curba tensiuunii la domiciliu
• TA in ultimile zile/saptamani
• selectarea tratamentului individual al pacientului
– TA de dominiciliu
• media acestor valri
– cu excluderea primei dimineti monitorizate
• masurarea TA la domiciului
– avantaje similare
• monitorizarii ambulatorii a TA
• beneficiu costului redus
– permite
• evaluarea raspunului la tratamentul antihipertesniv
• creste complianta pacientilir tla traament
• completeaza informatiile funizate de monitorizarea ambulatorie
– a valorilor TA
• nu seincurajeaza masurarea TA la domiciuliula
– pacientii anxiosi
– persoanele care isi autoregelaza dozele medicamentelor
• TA de domiciliu
– mai mult asociata cu afectarea organica indusa de HTA
• asa ca HVS decatTA de oficiu
– TA de domiciliu
• predictor de morbiditate si mortalitate
– CV mai important decat TA de oficiu
• studiile care su fost efectuate MTAA MTAD
– TAD aceeasi corelatie cu afectarea roganica fara de TAA
– semnificatia prognosica similara
• dupa ajustarea varstei si sexului
• indicatiile clinice pentru TAD sau TAO
– conditiile in care HT de halat-alb mai intalnita
• hipertensiunea de Gr I masurata in orificiu
• TA vizibil elevata
 – fara hipertensiune deteminanta de lieziune de organe
– conditiile in care hieprtensiunea mascata este mai des inatlania
• TA rndicat-normala masurata in oficiu
• TA nosrmala masurata la oficiu
– individii cu GR determinata de leziune d eorcane
– cu risc CV total inalt
– hipotensiune posturala sau postprandiala
– evaluarea hipertensiunii rezistente
– evaluarea TA de control
• tratament si risc inal
• raspuns exagerat TA la efort
– exista variabilitatea considerabila TA masurata inoficiu
– in timpul tratametnului siptome d ehipotensiune
– indicatii specifice pentru TA monitorizata ambulataor
• fata de TA monitorizata acasa
– aprexierea valorilor TA noscurne
• statutului dipping

evaluarea diagnostica_HTA halat alb si HTA mascata

• definitiile conform TA de oficiu si TA in afara oficiului
– (TA ambulator sau de domiciliu)
• normotensiune verdica
– TAA/D
• TAS<135
• TAD<85
– TAO
• TAS<140
• TAD<90
• hipertensiune de halat alb
– TAA/D
• TAS<135
• TAD<85
– TAO
• TAS>=140
• TAD>=90
• hipertensiune mascata
– TAA/D
• TAS>=135
• TAD>=85
– TAO
• TAS<140
 • TAD<90
• hipertensiune sustinuta
– TAA/D
• TAS>=135
• TAD>=85
– TAO
• TAS>=140
• TAD>=90
• HTA de halat alb: prevalenta si factorii determinanti
– 13% din populatia generala (9-16%)
– 32% din pacientii hipertensivi (25-46%)
• factorii detemrninati ai prevalentei HTA de halat alb
– prevalenta mai mare
• varsta inaintala
• sexul masculin
• non-fumatori
• fara afectare de organ tinta
• HTA de grad I
– prevaleta mai mica
• repetate in oficiu a TA HTA, gr III
• recomandat ca diagnosticul de halat alb
– confirmat in timp de 3-6 luni
• afectare de rogan si prognostic
– prevalenta afectari de organ si incicenta ECV
• mai joasa decat in HTA sustinuta
– meta-analize
• prognosticul nu este semnificativ diferite de
– normotensiunea verdica dupa ajustarea variabilelor
• in comparatie cu normotensiunea
– TA in afara oficiului este mai mare
– afecarea organica si factori de risc mai frecvente
– risc DZ si progresarea spre HTA mai mare
• managementul HTA de halat alb
– I in cazul pacientilor cu HTA de halat alb
• schimul modului de viata
• pentru a reduce riscul CV
• masura periodic TA
– IIb pacientii du HTA
• tratament medicamentus
– in GR cu afectarea unui organ
 • medicamentos de rutina nu e indicat
• evaluarea diagnostica HTN mascata
– prevalenta
• 13%
– factorii determinanti
• vasta tanara
• sex masculin
• fumat
• alcool
• HTA indusa de efort
• activitate fizica
• anzietate
• stres
• obezitate
• DZ
• boala cronica a rinichilor
• anamneza de HTA
• TA inalt normala
– afectarea organica
• risc inalt DZ
• HTA sustinuta
– prognosticul
• incidenta ECV x2 normoteniune
– similar HTA sustinut
• managementul HTA mascate
– I
• schimul modului de viata
– pentru a reduce riscul CV
• masura periodic TA
– IIb pacientii du HTA
• tratament medicamentus
– se ia in considerare
• cresterea dozelor antihipertensive
– TA ambulatorie cu este contolata din cauza riscului CV inalt
• indicatii specifice pentru MTAA
– discordanta marcata intre TA de oficiu si TA de domiciliu
– evcaluarea statusului de dipping
– suspecita HRa nocturne sau absenta dippingului
– asa ca la pacientii cu apnee de somn
– boala croncia a rinichiului sau DZ
 – evlauarea variabilitatii TA
• masurarea densiunii arteriale-recomandari
– programe screening pentru hipertensiune sunt recomandate
• tot adultii 18+
– masurarea ulterioara TA indicata
• la fiecare 5 ani daca e optima
• fiecare 3 ani daca e normala
• anuala daca ridicat-normala
– varstnici 50+
• screenting mai frecvent
• recomandari
– masurate la ambele brate cel putin la prima vizita
• din cauza ca o diferenta TA dintre brate 15+
• boala ateromataosa
• risc CV crescut
– diferenta dintre brate
• se utilizeaza bratul cu cea mai nalta
– diaddnosticul hipertensiunii bazat pe
• masurari repetate TA
– mai mult de o vizita
– cu exceptia hipertensunii severe
• fiecare fizita
– 3 marusari
– diferenta de 1-2 minute
– primele 2 diferenta peste 10
• maasurare suplimetara
– pulsul in repaus
• alti indici
– alti dindici
• presiunea pulsului
• variabilitatea TA

evaluarea riscului CV global

• stratificarea riscului
– categoria TA
– alti facotir de risc
– afectarea asimptomatica
– prezenta DZ
– boala cronica de rinici boala CV simptomatica
• evaluarea riscului CB global
 – potentare reciproca a FR la acelasi pacient
• riscul cumulat este mai mare decat sumacomponentelor sale
• mai multi factori de risc
– valoare numerica e expoenetiala
– riscul estimar de eveniment coronarian sau AVC
• in populatia hieprtensiva pe operioada de 5-10 ani
• util in aprecierea momentului optim pentru interventai terapeutica
• termentul de risc adidional
– indica cuantumul de risc adaugat riscului mediu prin
• prezenta factoirlor de risc
• afectarii subclinice de organ
• DZ
• bolii CV sau renale clinic manifeste
– termenul se bune si in diagnostic
• stratificarea riscului
– factorii de risc
– organul tnita
– dz
– boala cv
– afectarea renala
• !!!
• scorul SCORE
– evenimentele fatale in urmatorii ani
• tabelul general ESC-risc stabilit pentru urmatorii 10 ani
– riscurile
• foarte inalt
• inalt
• moderat
• scazut
– orizontala
• Tensiunea
– verticala
• stadiiile
– 1-necomplicat
• lipsesc factorii de risc
• 1-2
• 3+
– 2-asimptomatic
• asocatae
– organ tinta
 – cronica renala
– diabet
– 3-stabilit
• patoligiile stabilite
• categoriile de risc cardiovascular pe 10 ani
– (sistemic coronary risk evaluation)
• risc foarte inalt SCORE pe 10%
– BCV documetate clinic sau iamgsitic
• IMA
• sindrom coronarian acut
• revascularizere coronariana
• ACV
• AIT
• anerusim aortic
– BCV imagistic documetata include
• placa semnificativa
– 50% stenoza
– DZ cu leziuni organe tina
• proteinurie
– hipercolesterolemie
– BCR severa
• eGFR<30ml/min
• risc inalt SCORE 5-10%
– presoanele cu
• cresterea marcata a unui singur factor de risc
– colesterol peste 8mmol
– hipercolesterolemie familiara
• HTA grat 3
– hiperteniune HVS
– BCR modrat eGRF 30-59ml/min
• risc moderat SCORE 1-5%
– hipertensiune gr 2
– multe persoane de varsta mijlpcie
• risc scazut
– SCORE <1%
• stratificarea riscului total CV
– traditional bazat pe TA de oficiu
• societatea europeana de cardiologei
– urmatoarele investicagii care pot contribui
– mai buna apreciere a riscului CV global
 – afectarea subclinica de organ
• teste de toleranta la glucoza orala
– la pacienti cu glicemie a jeun 100 mg/dl
• monitorizarea ambulatorie a valorilor TA/24
• ecocardiografia
• eco Doppler carotidiana
• proteinuria cantitativa
– la pacientii cu risc calitativ pozitiv
• indezul grezna brat
• examenul FO
• masurarea velocitatii pulsului
• organele tinat
– creier
– ochi
– inima
– vasele
– rinichii
• stratificarea riscului CB total
– puls presiunea >-60 mmHg
– HVS documentata ECG
• indicele sokolow Lyon
– 3,5 mV
– Ravl>1.1 mV
• indice Cornell>224 mm
– hvs ECG
• indicele MVS>115 g/m2 sau >95g/m2 femei
– ingrosarea peretelui carotic
• grosimea intima-meide>0.9 sau placa
– velocitatea undei pulsatile carotido=femorale>10m/s
– indicele glezna-brat <0.9
– boala cronica a rinichiului staidul 3
• RFG 30-60 ml/min
– microalbuminuria 30-300 mg/24h
• 3.4-34 mg/mmol
• raportul albimna/reatinina
– preferat urina matinala
– 22+M
– 31+W
• diagnosticul DZ
– glucoza ajeun>= 7 mmol/l (126 mg/dl)
 – HbAc>7% (53mmoo/mol)
– glucoza post prandiala la testul de toleranta la glucoza
• 11+ mmol/l (198 mg/dL)
– testul HOMO
• asociera a 3 din urmatorii 5-prezenta sindromului metabolic
– obezitate abdominala
– glicemuia a jeun modificata
– TA >130/85
– KDL colesterlor scazut
– tridliceridele crescute
• stratificarea riscului total cardiovascular
– boala CV
• stroke ischemic
• hemoragie cerebrala
• isctus ischemic tranzitor
– boala cardiaca coronariana
• angina
• IM
• revascularizare cu PCI sau CABG (by-pass aorto-coroanrian)
– insufiienta cardiaca
• cu FE reduza/pastrata
– boala simtpomatica a arterelor periferice extrem inferioare
– boala cronica a rinichiului
• stadiul 4
• RFG<30mL/min
– proteinuria>300 mg/24h
– retinopatie avansata
• hemoragii
• exudate
• papiloedem
• SCORE
– localizare
• risk maxim 47%
• risc maxim 26%
– segregare
• gen
– F
– B
• fumatori
• varsta
 • colesterol tota
– 45678
• TA
• procetajul riscului
– procentul de evenimente fatale/non-fatale
• continuumul cardiovascular
– ateroscleroza
• dislipidemii
• HTA
• diabet
• fumat
• obsezitate
– patologii cornariene
– angina
– tromboza
– infarsct
– aritmie
– remodlelare
– dilatarea ventriculului
– insuficienta cardiaca

prelegerea II
• HTA-diagnosticul
– obiectivarea vaolorilot TA crescute
– identificarea cauze de HTA secundara in context clinic sugestiv
– evaluarea riscului CV global
• prin identificarea prezentei altor factori de risc
• si/sau afectarii de organ tinta
• demersul diagnostic presupune
– determinari repetate ale valorilot TA
– anamneza
– examenul fizic
– investigatii de laborato
– infestigatii suplimentare
• anamneza exaenul obiectiv si investigatiile de laborator
– caracterizarea HTA din perspectiva
• etiologiei
– primara
– secundara
– anamneza famiilala si personala
 • hipertensiune arteriala
• voala CV
• accidnt vascular cerebral
• boli renale
– anamneza familiala si personala
• factori de risc
– hiprecolesterolemia familiala
– anamneza tabagismului
• prognosticului
– decelarea
• factorilor de risc asociati
• afectarii de rogan tinta
• tratametnului
– particularitati ale stilului de viata
– raspunsu la tratamente anterioare
– gradul de complianta
• informatia de baza din anamneza
– familiana
• HTA
• boala CV
• AVC
• boli renale
– factori de rsc asocati
• hipercolesterolemie familiala
– tabagism
– dieta
– alcool
– exercitiu fizic
– somn
– hipertensiune preexistenta in sarcina
• anamnela simtpomatologie
– creier si ochi
• cefalee
• vertij
• sincopw
• tulburari de vedere
• ait
• deficit snezorial
– cord
• durere toracice
 • dispnee
• edem
• ima
• revascularizare coronariana
• sincopa
• palpitatii
• artimii
– rinichi
• sete
• poliurie
• nicturie
• hematurie
• infectii
– artere periferice
• extremitati reci
• claudicatie intermitenta
• lipsa durerii in rimpul mersului
• durere in repaus
• revasclarizare perifesica
– anamneza personala sau familiala
• paraclinic
– usg rinichi adnominala
• marirea si strucura rinichilor
• exclude obscructia stractului renal
• boala vasculara
• glantede surarenale
– adenoma
– feocromocitoma
– velociatea undei pulsului
• rigiditati aortice
– glexna-brat
• screening
• boli arteriale ale expremitatilor inferioare
– testarea functiilor gognitive
– imagistica craniana
• leziuni cerebrale ischemice
• cele mai des utilizate criterii ECG
– voltaj
• Sv1+Rv5 35+
• unda R in avL 11+
 • Sv3+RavL-cornell
– 28+
– 20+
• durata produsului cornell
– 2440
– HVS
• greutatea/inaltime VS
– 50+B
– 47+F
• greutatea VS/ASC
– 115+ B
– 95+ F
– geometria concentrica a VS
• grosimea relativa a peretelui
– 0.43+
– dimensiunile camerei VS
• diametrul end-diaslodic/inaltime
– 3.4+B
– 3.3+F
– dimensiunea atriului stang (eliptica)
• volumul atrial stang/inaltime
– 18.5+B
– 16.5+F
• recomandari
– cordul
• ecg
– hipertensivi cu anomalii ecg
– semne sau simptome ale disjuctiei VS
• poati filuata in consideratie cand detectarea HVS
– influenta deciziile tratemtnului
– vasele sanguine
• ultrasunet
• plci asmitomatice
– masurarea velocitatii undei de puls
– indicele glezna-brat
– rinichi
• masurarea creatininei serice si a RFG
– la tot hipertensivii
• masurarea raportului albumina urinara/creatinina
• usg rinici si doppler
 – fundoscopia
• gradul 2 3 HTA
• tot diabet
– creier
• RMN
• simptome neurologice
• microhemorahii
• leziuni
• invetigatiile de laborator si teste diagnostice
– investigatiile de de rutina
• hemoglobina si hematocritul
• glucoza a jeun
• colesterol
– LDL
– HDL
• TG
• acid uric seric
• na si k
• sreatinina serica cu estimarea RFG
• analiza de urina
– micsroscopic
– proteina urinara-test dipstick
– test pentru microalbuminurie
• ekg 12 derivatii
– aditionale
• HB glicata daca a jeun>5.6
• proteinuria cantitativa
– daca dipstick+
– Na si K
• monitorizarea 24h TA
• ecg
• Holter in aritmii
• test cu efor
• usg artere carotice
• usg artere perifecice
• velocitatea undei pulsatile
• indicele glezna-brat
• fundoscopia
– pentru evaluare extinsa
• evaluarea afectarii
 – cerebrale
– cardiace
– renale
– vasculare
– obtligatorie in HTN
• evaluarea HTN secudnare
– sugerata de namneza
– examen fizic

tratament
• obiectivele tratamentului
– atingerea nivelurilor tinta de TA
– controlul FR CV modificabili
– protectia organelor-tinta
– reduerea maximala a riscului de complicatii
– ameliorarea prognosticului
• benefits of BP lowering
– redcues risk for stroke +++
– reduced coronary risk ++
– renal protection ++
– neuroprotection +
– regress of target organ damage ++
• beneficiul tratamentului hipotensiv
– trialurile randomizare au demons incicenta mai mica
• scopurile si tinta HTA
– reducerea maximala a riscului cardiovaslcular
– tratametnul tuturo fac
• rezumatul pragurilor de tensiune arteriala ambulatorie pentru tratament
– [18-80) 140
– 80+ 160
• cauzele care conditioneaza controlul inadecvat al valorilor tnesionale
– pacient
• complianta redula
– boala
• maladie multifactoriala
– ereditatea
– mediul ambiant
• mecanisme contraregulatorii
– medica
• deficit de informatie si timp
• competenta
 – medicament
• eficienta relativa
• interactiunea cu alte remedii
• pacientul abordat multilateral
– unilateral
• IM
• ictul
• moarte subita
• principiul de baza
– tratamentul antihipertensiv
– 2 factori
• strataficarea riscului in contet cu riscul cadiovasculart total
• corectarea FR corijabil
– dibat
– DLP
– fumatul
• efect cumulativ
– cu cei incorijabili
– atat prin masuri nonfarmacologice
– cat si farmacologice

strategii de tratament mofivicari in stilul de viata

• recomandari
– restricia de sare sub 5g
– consum de alcool 14/8
– cresterea consumului de legume
– evitarea IMC 30
• circuumperinta taliei
– 102cm sau 88 cm
– exercitiu fizic regulat
– renuntarea la fumat
• strategiile
– TA inalta normala
• sfat despre stimul de viata
• medicamentos imediat la risc foarte mare de PCV
– TA grad I
• medicamento in risc foarte mare
• boala renala
• dupa 3-6 luni de modificare a stilului de viata daca ajuta
– gradul II
• mediamentos imediat tuturor pacientilor
 • tinta
– controlul in 3 luni
– gradul III
• medicamentos
• tinta
– control in 3 luni
• tratamentul nonfarmacologic
– intreruperea fuamtului
– reducerea masei corporale
– reducerea consumului alcool
– exercitiul fizic
– reducrea consumului de sare
– majorarea de fructe
– micsorarea de grasimi

initierea tratamenului anithipertensiv

• recomandari imediat initial
– gradul 2, 3
• orice nivel risc CB
– gradul I
• interventile in stilul de ivata
• risc moderat scazul
– staderea dupa o perioada de interventie
• risc inalt cu leziuni organe
– initierea imediatta a trataamentului
• initierea modificarilor
– vertical
• factorii de risc
– 0
– 1-2
– 3+
– CKD
– simtomatic CKD stage 4+
– orizontal
• presiunea
• tratamentul farmacologic HTA
– 5 clase principale
• diureticele
– mai in varsta
• IEC
 • BCC
• BRA
• BB
– la tinere
• alte
– AB
– IR imidazolici
– inhibitori de renina
– blocatori ce endotelina
• diuretice
– indicatii absolute
• insifucineta cardiaca congestiva
• batrani
• HTAs
• africani
– indicatii relative
• diabet
– contraindicatii importante
• guta
• IRC
• K+
– contraindicatii posibile
• dislipedimii
• graviditate
• fucntie sexuala pastrata
• BB
– indicatii absolute
• angina pectorala
• post-infarct
• tahiaritmii
– indicatii relative
• ICC concestiva
• graviditate
• diabet
– contraindicatii importante
• astm bronsic
• bloc AV
– contraindicatii posibile
• boala basculara periferica
• intoleranta la glucoza
 • atleti
• pacineti fizic activi
• lipidemii
• IEC
– indicatii absolute
• ICC concestiva
• disfuctnie VS
• post-infarct
• nefrotatie non-diabetica
• nefrotatie diabetica
• troteinurie
– indicatii relative
•
– contraindicatii importante
• graviditate
• hiperkaliemie
• stenoza bilaterala artere renale
– contraindicatii posibile
•
• BCC
– indicatii absolute
• batrani
• TAS izolata
• angina pectorala
• arteromatoza cardootidelor
• graviditate
• tahicardii supraventriculare
– diltiazem
– verapamil
– indicatii relative
• boala periferica apsculara
– contraindicatii importante
• bloc AV 2/3
• ICC congestiva
– contraindicatii posibile
• tahiaritmii
• ICC congestiva
• AB
– indicatii absolute
• hiperplazia prostatei
 – indicatii relative
• intolerata la gluxoza
• hiperlipidemia
– contraindicatii importante
• hipotensiune ortostatica
– contraindicatii posibile
• ICC
• BRA
– indicatii absolute
• nefropatie diabetica tip 2
• microalbunimurie diabetica
• proteinurie
• hipertrofie VS
• tuse din IECA
– indicatii relative
• insuficienta cardiaca
– contraindicatii importante
• graviditate
• hiperK
• stenoza bilaterea artere renale
– contraindicatii posibile
•
• diureticele in HTA
– eficacitate
– cost redus
• mecanismele de actiune
– datorita natriurezei
– se reduce
• volemia
• lichidul extracuu
• RVP
– 6 saptamani
• lichid extracelulare
• persista scaderea rezistentei vasculare
• indicatii
– tiazitedele
• ICC congestiva
• batrani
• HTA
• africani
 – de ansa
• insuficienta renala
• ICC congestiva
– anti-aldosterona
• ICC congestiva
• post-IM
• contraindicatii
– tiazidele
• guta
• fraviditate
– anti-aldosterona
• IRC
• IRA
– RFG<30
doze

• diuretice cele mai folosite in HTA

– in hidroclortiazida
– indapamida
• urgentele hipertensive
– furosemid
• hiperaldosteronismul primar
– spironolactona
• hidroclortiazida
– cel mai tuilizat
– 12,5-25 mg/zi
– majorarea pana la 5o-100 mg/zi
• redurecerea toleantei la gluzoza
• extrasistolie ventriculara
• impotenta
• indapamida
– ideal
– efectul diuretic+VD arterial
– actiune de durata lunga 18-24
– nu influenteaza mb glucidic/liipidic
– promoveaza regresia hipertrofiei VS
– utilizat si in insuficienta renala
• mecanismul indapamidei
– VD periferica
• scaderea volumului circulannt
• reduce sensibilitatea CMNV
 – la actiunea presirie NA ATII
– stimuleaza formarea
• TxA2 in trombocite
• PG-I2 in endoteliu
• PG-E2 in rinichi
– reduce nivelul normetanefrinei
– antioxidant
• farmacocinetica
– mb ficat
– penetreaza BHE si placentara
• inhibitorii enzimei de conversie
– prima linie
– putine contraindicatii
– monoterapie sau asocieri
• cu CC
– scaderea TA
• mai eficate decat BCC
• mai putine RA
– mentin statutul metabolic normal
• evitarea rezitentei la insulina
• mecanismul de actiune
– inhibitia SRA circulant
– inhibitia SRA tisular si vascular
– scaderea eliberarii de norepinefrina din neuronii terminali
– cresterea formarii de BK si PG
– scaderea retentiei de na
• prin scaderea sintezei de aldosteron
• cresterea fluxului sanguin renal
• clase
– I-lipofilice
– II nelipofilice
• renal
• renal si intestinal
– III hidrofilice-renal
• indicatii
– ICC congestiva
– disfucntie VS
– post-infarct miocardic
– nefrotapie non-diabetica
– DZ
 – nefropatie diabetica tip 1
– proteinurie
– boala vasculara periferica
• contraindictii
– graficitate
– hiperK
– stenoza bilaterala a arterei renale
– edem angioneurotic
• BRA
– receptorii AT1
• indicatii
– tusea in IECA
– nefropatie diabetica tip 2
– proteinurie
– hipertrofie BS
– ICC
– IM suprotat
– FA
– SM
• contraindicatii
– graviditate
– kiperK
– stenoza bilaterala a arterei renale
• BCC
– mecanisme
• blocheaza intrarea CA prin canalele L
• impiedica formarea punstior actin miozina
– prin actiunea miozinkinazei
• dihidropiridinele
– nifedipina
– lercanidipina
– ampidipina
– efect relativ selectiv asupra vaselor
– efect mic asupra miocardului
• non-dihidropiridinele-neindicati in insuficienta cardiaca!!!!
– inotrop -
– cresc rata filtrarii glomerulare
– indicatie speciala
• dihidropiridinele
– indicatii
 • batrani
• TAS izolata
• angina pectorala
• boala periferica vasculara
• ateroscleroza carotidelor
• graviditate
– contraindicatii
• tahisartimia
• ICC conestiva
• non-dihidropiridinele
– indicatiile
• angina pectorala
• ateroscleroza carotidelor
• tahicardii supraventriclare
– contraindicatii
• bloc AB 2/3
• ICC conestiva
• BB in HTA
– eficacitatea nu depaseste diureticele
– antitahicardica mai mult decat antihipertensiva
– din cauza reboundullui
– reduc morbiditatea si mortalitatea
• ipoteze
– reducerea DC
– blocarea sintezei reninei
– actiunea centrala
– receptorii presinaptici
– cresterea sensibilitatii barorecenptorilor
• B1 selectiv-VD-
– metoprolol
– atenolol
– biooprolol
• neselectiv VD-
– propranolol
– sotalol
– timolol
• selectiv VD+
– nebivolol
– carvedilol
• neselectiv VD+
 – labetolol
– pint
• indicatii
– angina pectorala
– post infacr miocardic
– ICC congestiva
– graviditate
– tahicardii
– tineri
– actinitate hiperrreninemica
– sindrom hiperkinetic
– aneurism disecant de aorta
– preoperator
– feocromocitom
• contraindicatii
– importate
• astm
• bloc AV
– posibile
• intoleranta glucoa
• boala vascuara periferica
• alfa-adrenoblocantele HTA
– neselective
• alfa-1 adrenergici postsinaptici
• alfa 2 presinatpici
– hiperplazia prostatei
• reactiile adverse
– diuretice
• crampe
• impotenta
• guta
• intoleranta
• hK
• Huricemia
• hMg
• HCa
– BB
• depresie
• dereglari somn
• dislipidemii
 • intoleranta glucoza
– ACC
• edeme
• bufeuri
• cefallee
• vertij
• tuburari timt
– IEC
• tuse
• urticarii
• HK
• angioedem
– ARAII
• HK
• strategii de tratament
– mono/combinat
– toate anti-HT scaderea hipertensiunii
– tratamentul combinat in majoritatea
– combinatii preferate
• IEC/BRA+BCC/D
• BB+alte clase

strategiile
• strategia in HTA necomplicata
– algoritmul de baza
• terapia initiala=combinatia dubra
– IECA/BRA+BCC/D
• combinatia tripla
– IECA/BRA+BCC+D
• tripla+spironocalcona
– +spironosactona sau
• AB
• BB
• alt diuretic
• BB daca este indicati specifica
– angina
– IMA
– IC
– FiA
• tratamentul HTA+boala cornonariana
– combinatia dubla
 • IECA/BRA+BB/BCC
• BCC+D/BB
• BB+D
– combinatia tripla
– combinatia tripla+spironolacton
• spironolactona
• tratamentul HTA+BCR
– combinatia dupla
• IECA/BRA+BCC
• IECA/BRA+D
– combinatia tripla
• IECA/BRA+BCC+D
– rezitenta
• +spironolactona
• GRA+FA
– terapia initiala dupla
• IECA/BRA+BB/BCC nDHP
• BB+BCC
• IECA/BRA+BB+BCC nDHP/D
• BB+BCC+D
terapia adticoagulanta conform scorului CHA2DS2VASc
• combinatia dintre BB si BCC nu se face de rutina
– scadere FCC
• tratamentul bazat pe dispozitive
– denervare renala?
– ablatia rec arteri renale
• gravide
– preexistenta
– gestationala
• 20 sapt
• se rezolva la 6 saptamani
– proteinurie
– antenatala
– tratamente
• sistolica peste 140/90
• metildopa-antihipertensiv central
• labetalol
• BCC
• nicardipina
• Mg
 • sdr metabolic
– IEC
– BCC
• DZ
– similar cu sdr MB
– diasotlic
– tinta
• sub 140/80-85
• boala cardiaca
– BB
• cerebro vasculara
– BCC
• ateoscrelvz
– BCC
– statine
• nefropatie
– BCC
– BRA
• apnee
– dispozitive nocturne
urgente hipertensive 5% din hipertensiuni cerebrovalsculare