Rolul nutriției în ameliorarea

simptomatologiei patologiei funcționale

și litiazice biliare

NICOLETA TUPIŢĂ, NUTRIȚIONIST – DIETETICIAN , SPECIALIST ÎN NUTRIȚIE

SPORTIVĂ, NUTRIȚIONIST F.R. RUGBY
DR. ALIN POPESCU, MEDIC PRIMAR MEDICINĂ SPORTIVĂ , SECRETAR
GENERAL S.RO.M.S., MANAGER MEDICAL F.R. RUGBY

Nicoleta Tupiță, nutriționist – dietetician, specialist în nutriție sportivă,

nutriționist F.R. Rugby
Dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, secretar general
S.Ro.M.S., manager medical F.R. Rugby
Rezumat:
Litiaza biliară este unul dintre factorii declanșatori pentru majoritatea
patologiilor biliare [1]. Stilul de viață sănătos din care fac parte
alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată pot avea o
contribuție importantă în prevenția litiazei biliare colesterolice. Chiar
dacă obezitatea este un factor de risc, dietele cu un conținut caloric
foarte redus pot favoriza formarea calculilor biliari. Un aport mare de
colesterol predispune în cele mai multe cazuri la formarea de calculi
biliari. Dietele vegetariene, cafeaua, fibrele, vitamina C și fierul pot
contribui în mod pozitiv la prevenția patologiei biliare. De asemenea,
activitatea fizică zilnică poate preveni litiaza biliară simptomatică în
70% din cazuri.
Cuvinte-cheie: nutriție, litiază biliară, alimentație echilibrată
Abstract:
Gallstones are one of the triggers for the majority of the biliary
pathologies [1]. The healthy lifestyle that includes a balanced diet and
regular physical activity can have an important contribution in
preventing cholestatic biliary lithiasis. Even if obesity is a risk factor,
diets with a very low caloric content may favor the formation of bile
duct stones. A large intake of cholesterol predisposes in most of the
cases to the formation of gallstones. Vegetarian diets, coffee, fiber,
vitamin C and iron can positively contribute to the prevention of biliary
pathology. Also, daily physical activity can prevent symptomatic biliary
lithiasis in 70% of cases.
Keywords: nutrition, biliary lithiasis, balanced diet

Cuprins articol
Introducere
Scăderea în greutate
Alimente și nutrienți cu rol de prevenție și ameliorare
Consumul de alcool
Dieta vegetariană
Alergiile și intoleranțele alimentare
Activitatea fizică
Vitaminele și mineralele
Concluzii
Bibliografie

Introducere
Litiaza biliară este unul dintre factorii declanșatori pentru majoritatea
patologiilor biliare (colecistită acută și cronică, coledocolitiază,
abcesele biliare), favorizând și accentuând chiar și unele afecțiuni
hepatice, cum este ciroza [1].
În Europa, litiaza biliară afectează 10% din populația adultă. Sexul
feminin pare a fi mult mai susceptibil, prevalența în rândul femeilor la
vârsta fertilă fiind de 3 ori mai mare decât în rândul bărbaților [2].
Prevalența litiazei biliare este mai mare la persoanele peste 65 de ani,
afectând 30% dintre femeile din această grupă de vârstă. După vârsta
de 80 de ani, 60% dintre vârstnici suferă de această boală a vezicii
biliare [2]. Chiar dacă prezintă o prevalență ridicată, în multe cazuri
este asimptomatică sau prezintă simptome nespecifice, cum este
durerea abdominală în cadranul superior drept, greața sau vărsăturile.
Calculii biliari se pot complica, fiind necesară îndepărtarea chirurgicală
a veziculei biliare. Deși nu se cunoaște mecanismul cauzator, sunt
recunoscuți drept factori de risc supraponderalitatea, pierderea rapidă
în greutate sau tulburările funcționale biliare (diskinezia biliară sau
„bila leneșă”).
Diskinezia biliară reprezintă o tulburare funcțională prin care este
afectată motilitatea veziculei biliare și a sfincterului Oddi. Prezintă
aceleași manifestări precum patologia litiazică biliară, investigațiile
demonstrând, însă, absența calculilor. Atât în cazul calculilor biliari,
cât și în cazul diskineziei biliare, alimentația reprezintă atât un factor
de risc, cât și o metodă de intervenție pentru ameliorarea
simptomatologiei și stagnarea bolii pentru a evita/amâna intervenția
chirurgicală.

Scăderea în greutate: între risc și prevenția

afecțiunilor biliare
Stilul de viață sănătos din care fac parte alimentația echilibrată și
activitatea fizică regulată pot avea o contribuție importantă în
prevenția litiazei biliare colesterolice. Supraponderalitatea și
obezitatea sunt factori de risc petru dezvoltarea calculilor biliari
colesterolici [3]. Scăderea în greutate se pare că ajută la scăderea
riscului de formare a calculilor biliari, dar o scădere bruscă în greutate
poate accelera formarea acestora [3]. Atât alimentația sănătoasă, cât
și activitatea fizică sunt esențiale pentru menținerea unei mase
corporale normale și evitarea dietelor drastice care pot duce la efectul
“yoyo”, cu impact semnificativ în creșterea riscului de litiază biliară.
Luând în considerare că efectul “yoyo” apare cel mai adesea la femei
după nenumărate diete, acesta accentuează și mai mult predispoziția
genetică asociată sexului feminin.
Un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 25 va crește riscul de
colecistectomie prin provocarea unei litiaze biliare simptomatice.
Circumferința taliei reprezintă și ea un factor de risc pentru litiaza
biliară simptomatică [4]. Obezitatea este un factor de risc și pentru
diskinezia biliară [5].
Dietele cu un conținut caloric foarte redus, sub 1000 kcal pe zi cu
obiectivul de scădere rapidă în greutate, provoacă suprasaturare cu
colesterol a veziculei biliare, stază biliară, provocând formarea
calculilor biliari sau apariția simptomatologiei în cazul unor calculi
asimptomatici existenți [6]. Riscul de litiază biliară s-a observat și după
chirurgia bariatrică, când, de cele mai multe ori, are loc o scădere
bruscă în greutate [7]. Pacienții cu obezitate și alte boli cronice
asociate, cum este diabetul zaharat de tip 2, dislipidemiile, trebuie
îndrumați să urmeze dieta care să producă o scădere treptată în
greutate de 0,5-1 kg pe săptămână. Dietele nu trebuie să conțină mai
puțin de 1000-1200 kcal. Alimentația trebuie să fie una echilibrată în
macronutrienți, fără eliminarea totală a grăsimilor. Se va opta pentru
grăsimile bune, de tip nesaturat din peștele oceanic, uleiul de măsline,
avocado, nuci și semințe crude [7]. Cel puțin 10 g de grăsimi pe zi,
incluse în dietele hipocalorice, sunt necesare pentru a preveni litiaza
biliară cauzată de scăderea rapidă în greutate. Grăsimile au efect
colagog.

Alimente și nutrienți cu rol de prevenție și

ameliorare
Chiar dacă din studiile existente nu se poate extrage o recomandare
cantitativă cu privire la includerea în dietă a unor nutrienți și alimente
cu rol preventiv sau de ameliorare a simptomatologiei litiazei biliare,
literatura de specialitate subliniază destul de clar rolul acestora în
patologia biliară.
Pentru prevenția și ameliorarea simptomatologiei litiazei biliare,
recomandările nutriționale sunt asemănătoare cu cele pentru
prevenția altor boli cronice: diabetul zaharat de tip 2, bolile
cardiovasculare, dislipidemiile, hipertensiunea arterială și bolile
cronice hepatice.
Putem considera ca primă recomandare nutrițională importantă,
respectarea orarului meselor principale și evitarea gustărilor multiple
pe parcursul zilei („ronțăielile” frecvente). Un orar al meselor bine
stabilit și respectat zilnic scade staza biliară prin evacuarea regulată a
bilei în duoden [4].
Grăsimile și colesterolul
Un consum mare de colesterol în alimentație (500-1000 mg/zi) crește
saturația bilei cu colesterol, ceea ce predispune în cele mai multe
cazuri la formarea de calculi biliari [3]. Într-un studiu recent realizat pe
un eșantion populațional din Coreea, pacienții care prezentau calculi
biliari colesterolici aveau o alimentație bogată în alimente de origine
animală (carne de porc, de vită, grăsimi animale și preparate prăjite)
prin comparație cu pacienții care prezentau calculi biliari pigmentari
[8]. Acest studiu susține indirect că o cantitate mai mare de colesterol
provenit dintr-o dietă preponderent bazată pe alimente de origine
animală crește riscul formării celui mai frecvent tip de calculi biliari, cei
de natură colesterolică.
Alături de colesterol, un efect negativ în creșterea riscului îl au și
grăsimile saturate și acizii grași trans. Cu toate acestea, grăsimile nu
trebuie drastic reduse în alimentație, grăsimile nesaturate având un
efect protectiv [9]. Mai mult de atât, dietele deficiente în acizi grași
esențiali (acid linolenic, acid linoleic) cresc incidența litiazei biliare prin
efectul litogenic [3]. Suplimentarea dietei cu ~11 g de ulei de pește
sau un echivalent în Omega-3 poate ține sub control litiaza biliară
existentă, scăzând riscul de colecistectomie [3]. Se pare că nucile și
alte oleaginoase pot avea și ele un efect protector [3], prin conținutul
mare în grăsimi polinesaturate și Omega-3, dar doar în contextul unei
alimentații echilibrate și a unui consum moderat (30-40 g pe zi).
Zahărul, carbohidrații complecși și fibrele alimentare
Un consum mare de zaharuri în alimentație crește riscul de formare a
calculilor biliari prin două mecanisme: creșterea în greutate cu apariția
obezității, dar și per se, prin efectul litogenic [3]. Prin comparație cu
zaharurile, amidonul poate prezenta un efect protector.
Recomandările privind consumul de carbohidrați pentru prevenția și
atenuarea simptomelor litiazei biliare sunt în direcția creșterii
consumului de cereale integrale, care, pe lângă amidon, sunt bogate
în fibre [7].
Până în momentul de față nu există o recomandare clară în privința
cantității de zaharuri, carbohidrați complecși și fibre care să asigure
efectul protectiv. În acest caz, pacienții vor fi îndrumați să respecte
recomandările pentru o alimentație sănătoasă (< 10% din necesarul
caloric zilnic să fie zaharuri, ideal < 5% zaharuri adăugate, ~50% din
necesarul caloric zilnic să fie carbohidrați complecși din care jumătate
de provină din cereale integrale).
În ceea ce privește consumul de fibre, unele studii arată că
suplimentarea cu 10 g până la 50 g pe zi de tărâțe de grâu pe o
perioadă de 4-6 săptămâni a scăzut saturația cu colesterol a bilei atât
la subiecții sănătoși, cât și la cei cu constipație și/sau litiază biliară [3].
Cofeina
Consumul de cafea sau alte băuturi cofeinizate ajută la prevenția
litiazei biliare, chiar și în cazul unor diete cu un conținut mai mare de
colesterol [3]. Acest efect a fost observat pe animale de laborator, dar
poate fi extrapolat și la oameni, deoarece este bine cunoscut efectul
coleretic și colagog al cofeinei. În mod ideal, cafeaua și alte băuturi
care conțin cofeină (ceaiul verde și negru) trebuie consumate fără
lapte sau îndulcite în exces pentru a-și manifesta efectele protective și
a nu le contracara. De exemplu, o cafea cu mult lapte și 2-3 lingurițe
de zahăr sau un cappuccino cu frișcă nu va mai avea aceleași efecte
de protecție, per ansamblu acestea vor fi contracarate de zaharurile
simple și grăsimile saturate. Băuturile răcoritoare cofeinizate sau
băuturile energizante nu se pot lua în considerare pentru o
recomandare din perspectiva conținutului în zaharuri sau conținutului
caloric.
O creștere a nivelului plasmatic al colecistokininei a fost observat atât
după consumul de cafea cofeinizată, cât și decofeinizată [10], ceea ce
sugerează că pe lângă cofeină, mai sunt și alte substanțe din cafea cu
efect colagog. Persoanele care consumă două sau mai multe cafele
zilnic, prin comparație cu persoanele care nu consumă cafea sau
consumă foarte rar, riscul de litiază biliară poate fi redus cu până la
45% la bărbați și 28% la femei [3].
Atunci când se face o recomandare în privința consumului de cafea și
cofeină la pacienții cu litiază biliară, trebuie luat în considerare stadiul
acesteia. Pacienților cu calculi biliari mari nu li se recomandă cafeaua
pentru că poate determina migrarea pietrelor spre canalul cistic și
canalul coledoc, producând complicații precum coledocolitiaza. Pentru
pacienții care prezintă calculi de mici dimensiuni, cafeaua și cofeina
pot fi benefice prin prevenirea creșterii în dimensiune a cristalelor
formate [10].
Nu sunt multe studii care să evalueze legătura dintre ceaiul verde și
litiaza biliară sau alte patologii, precum diskinezia biliară, dar
bazându-ne pe efectele benefice pentru sănătate a ceaiului verde,
acesta poate fi recomandat pacienților predispuși la boli ale vezicii
biliare, dar nu și în cazul celor care suferă deja de litiază biliară.

Consumul de alcool
Unele studii epidemiologice au găsit o legătură între consumul
moderat de alcool și reducerea riscului de litiază biliară. De
asemenea, într-un studiu efectuat pe populația daneză, cei care erau
consumatori de alcool cu moderație au prezentat mult mai rar litiază
biliară simptomatică, față de cei care nu erau consumatori sau
consumau rar. O metaanaliză recentă (2017) susține că riscul de
litiază biliară poate scădea cu 12% pentru fiecare 10 g de alcool
consumate pe zi [11]. Cu toate acestea, nu se poate încuraja
consumul de alcool în rândul pacienților predispuși la litiaza biliară,
deoarece aceștia suferă, de cele mai multe ori, și de alte boli cronice
(diabet zaharat, boli cardiovasculare, steatoza hepatică). Persoanelor
sănătoase li se poate recomanda consumul cu moderație de alcool,
mai ales consumul a 1-2 pahare de vin roșu pe zi, nu doar pentru
efectele de prevenție a litiazei biliare, ci și pentru efectele sale
benefice asupra sănătății, în general.

Dieta vegetariană
Prevalența litiazei biliare în rândul femeilor vegetariene se pare că
este mai mică decât în rândul celor care urmează o dietă omnivoră
(12% versus 25%) [3]. Pe lângă conținutul mult mai redus în colesterol
al dietei vegetariene, consumul crescut de fructe și legume contribuie
la reducerea riscului de litiază biliară. Unele studii susțin că proteinele
vegetale au un efect benefic în prevenția patologiei biliare, dar există
și studii care susțin contrariul. Consumul crescut de leguminoase
(fasole, linte, năut, soia), principalele surse de proteine vegetale,
poate crește incidența litiazei biliare. Efectul leguminoaselor se
manifestă prin creșterea saturației biliare a colesterolului. Consumul a
120 g de leguminoase pe zi timp de 30-35 zile a dus la creșterea
saturației biliare a colesterolului [3]. Cu toate că există controverse în
privința leguminoaselor, dietele vegetariene par a fi o opțiune potrivită
în prevenția litiazei biliare prin conținutul redus de colesterol,
consumul mai mare de fructe și legume, de nuci și semințe.

Alergiile și intoleranțele alimentare

Unii specialiști au sugerat încă din anii 1940 că alergiile și
intoleranțele alimentare nediagnosticate și/sau netratate sunt o cauză
comună a patologiei biliare, care de cele mai multe ori sfârșește prin
colecistectomie [12]. Vezica biliară poate fi ținta alergiilor și
intoleranțelor alimentare netratate prin dietă. Este cunoscut termenul
de „colecistită alergică”, care este un răspuns inflamator local atunci
când se consumă alimente cu potențial alergenic de către persoanele
sensibile. Pe lângă răspunsul inflamator, se pare că alergiile și
intoleranțele alimentare pot cauza o încetinire a evacuării bilei în
duoden. De exemplu, la pacienții celiaci, acest mecanism este
cunoscut ca factor de risc pentru apariția litiazei biliare [3]. Printr-o
dietă fără gluten se poate încetini evacuarea biliară observată la
pacienții celiaci.
Eliminarea alimentelor cu potențial alergenic din alimentația pacienților
cu litiază biliară sau cu sindrom post-colescistectomie, pare a
ameliora simptomele în 100% dintre cazuri [3,12]. Printre alimentele
cu potențial alergenic care pot provoca declanșarea simptomatologiei
sunt: ouăle, carnea de porc, ceapa, laptele, leguminoasele, unele nuci
și semințe [3]. Cafeaua poate crea și ea probleme, cu toate că se
cunoaște efectul ei preventiv, tocmai de aceea la pacienții care deja
au calculi biliari, se recomandă o atenție sporită în privința consumului
de cafea și testarea toleranței.

Activitatea fizică
Activitatea fizică, pe lângă rolul de menținere a greutății corporale
normale, mai are și alte mecanisme prin care acționează în prevenția
litiazei și diskineziei biliare. Activitatea fizică reduce nivelul
insulinemiei, crește nivelul de HDL-colesterol, ambele cu efect
protectiv. Hiperinsulinemia favorizează preluarea hepatică de
colesterol și secreția biliară de colesterol, reducând în același timp
secreția de acizi biliari care „dizolvă” colesterolul. Studiile
observaționale arată că o oră de activitate fizică pe zi pentru
persoanele care stau jos la birou și o jumătate de oră pentru cele care
stau în picioare sunt suficiente pentru a reduce cu până la 70% riscul
de litiază biliară simptomatică la ambele sexe [4]. Desigur, persoanele
care au o profesie ce presupune o muncă solicitantă fizic beneficiază
de aceleași efecte de protecție, fără a fi nevoie de activitate fizică
adițională.

Vitaminele și mineralele
Vitamina C și fierul sunt printre micronutrienții cu rol protectiv în
formarea calculilor biliari. Sunt studii pe animale care arată că atunci
când se administrează o dietă cu conținut ridicat de colesterol, dar și
cu un conținut mare de vitamina C, riscul de formare a calculilor biliari
este mai mic, prin comparație cu aceeași dietă bogată în colesterol,
dar făra suplimentare de vitamina C [3]. Deficiența de fier și anemia
feriprivă pot juca un rol în patogeneza litiazei biliare. Pacienții cu
deficiență biliară trebuie tratați corespunzător, în vederea ameliorării
carenței nutriționale, dar și în vederea prevenției patologiei biliare [3].

Concluzii
Stilul de viață care include o alimentație echilibrată și activitate fizică
zilnică este și în cazul patologiei biliare de mare ajutor în prevenția și
ameliorarea simptomelor. Pentru pacienții predispuși la liatiază biliară
sau care suferă deja de această patologie, unele intervenții
nutriționale specifice pot avea beneficii adiționale. Un consum mai
mare de alimente de origine vegetală sau adoptarea unei diete
vegetariene poate reduce riscul de litiază biliară. Limitarea aportului
de colesterol și grăsimi saturate sunt printre primele intervenții
nutriționale recomandate. Cafeaua și alcoolul prezintă dovezi stiințifice
controversate, dar suficiente astfel încât medicul sau nutriționistul să
facă o recomandare personalizată. O atenție deosebită trebuie
acordată alimentelor cu potențial alergenic, mai ales în cazul
persoanelor care prezintă o alergie sau intoleranță alimentară.
Activitatea fizică are un impact pozitiv major de reducere a litiazei
biliare simptomatice. Dintre micronutrienți, vitamina C și fierul trebuie
incluse în alimentația pacienților care prezintă o carență.
Referințe bibliografice:

1. Health Line. 2017. Gallbladder Disease. [ONLINE] Available at:

https://www.healthline.com/health/gallbladder-disease .
[Accessed 20 August 2018].
2. World Gastroenterology Organisation. 2016. WGO Practice
Guideline: Asymptomatic Gallstone Disease. [ONLINE] Available
at: http://www.worldgastroenterology.org/guidelines/global-
guidelines/asymptomatic-gallstone-disease/asymptomatic-
gallstone-disease-english. [Accessed 21 August 2018].
3. Gaby, Alan R., 2009. Nutritional Approaches to Prevention and
Treatment of Gallstones. Alternative Medicine Review, [Online].
14 (3), 258-67. Available at:
http://archive.foundationalmedicinereview.com/publications/14/3/
258.pdf [Accessed 22 August 2018].
4. European Association for the Study of the Liver, EASL, 2016.
EASL Clinical Practice Guidelines on the prevention, diagnosis
and treatment of gallstones. Journal of Hepatology, [Online]. 65,
148-181. Available at:
http://www.easl.eu/medias/cpg/Prevention-diagnosis-and-
treatment-of-gallstones/English-report.pdf [Accessed 22 August
2018].
5. Deborah Graefer. 2017. What You Need to Know About Biliary
Dyskinesia. [ONLINE] Available at:
http://gallbladderattack.com/blog/what-you-need-to-know-about-
biliary-dyskinesia/. [Accessed 20 August 2018].
6. Roland L., Weinsier, 1993. Gallstone Formation and Weight
Loss. OBESITY RESEARCH, [Online]. 1, 51-56. Available at:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1002/j.1550-
8528.1993.tb00008.x[Accessed 22 August 2018].
7. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases
(NIDDK). 2017. Dieting & Gallstones. [ONLINE] Available at:
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-
diseases/gallstones/dieting.[Accessed 23 August 2018].
8. Park Y, Kim D, Lee JS, et al. Association between diet and
gallstones of cholesterol and pigment among patients with
cholecystectomy: a case-control study in Korea. Journal of
 Health, Population, and Nutrition. 2017;36:39.
doi:10.1186/s41043-017-0116-y.
9. Tsai C, Leitzmann MF, Willett WC, Giovannucci EL. The Effect of
Long-Term Intake of cis Unsaturated Fats on the Risk for
Gallstone Disease in Men: A Prospective Cohort Study. Ann
Intern Med. 2004;141:514–522. doi: 10.7326/0003-4819-141-7-
200410050-00007.
10. Institute for Scientific Information on Coffee. 2017.
Gallstones. [ONLINE] Available at:
https://www.coffeeandhealth.org/hcp-resources/gallstones-and-
gallbladder-function/. [Accessed 17 August 2018].
11. Jiantao et al., Wang, 2017. Alcohol consumption and risk of
gallstone disease: a meta-analysis. European Journal of
Gastroenterology & Hepatology, [Online]. 29 (4), 19-28.
Available at:
https://insights.ovid.com/pubmed?pmid=27926662#[Accessed
22 August 2018].
12. Victor R Preddy, R., 2013. Bioactive Food and Dietary
Interventions for Liver and Gastrointestinal Disease. 1st ed. San
Diego: Elsevier.