5/8/2018 Minor ita te a ge r ma nă din Româ nia - slide pdf.c om

  ISPMN
 
Minoritatea germană din România

Novăcescu Elena
Studii de securitate, anul I

1. Date generale

Germanii s-au stabilit pe teritoriul României acum mai bine de 850 de ani, ei
nefiind un grup compact, au venit pe teritoriul ţării noastre din toate părţile Europei, unii
de bunăvoie, alţii conduşi de evenimente istorice. De aceea, astăzi nu se poate vorbi de o
comunitate germană omogenă pe teritoriul ţării, ci de mai multe comunităţi germane. În
acest fel au apărut de-a lungul timpul mai multe comunităţi precum saşii din
Transilvania, şvabii sătmăreni în nord-vestul României, şvabii bănăţeni în Câmpia
Banatului, germanii din Banatul Montan în zona actualului judeţ Caraş-Severin,
landlerii în câteva localitãţi din zona Sibiului, ţipserii în nordul Transilvaniei, germanii
bucovineni în nordul Moldovei şi germanii dobrogeni în Dobrogea. La acestea s-au mai
adăugat şi germanii basarabeni,  precum şi grupurile marunte stabilite în jurul  marilor 

oraşe.
În prezent în România trăiesc în total 59.764 germani, din care 42.014 au declarat
că limba lor maternă este limba germană, conform datelor ultimului recensământ. Ceea
de este şi mai interesant este faptul că peste 11.000 din etnicii germani au declarat limba
română ca fiind limba lor maternă, iar peste 6000 – limba maghiară. Cei mai mulţi dintre
germani trăiesc în judeţul Timiş(26.722 de persoane), Sibiu, Satu-Mare, Caraş-Severin,
Braşov etc.

2. Evoluţia demografică

În anul 1910 în România trăiau aproximativ 800.000 de persoane de origine germană, în

timp ce în anul 1930 numărul lor a scăzut la 633.488, reprezentând 4,44% din populaţia
ţării noastre. În anul 1956 numărul lor aproape s-a înjumătăţit ajungând la 384.708

1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/minor ita te a -ge r ma na -din-roma nia 1/6
 

5/8/2018 Minor ita te a ge r ma nă din Româ nia - slide pdf.c om

  ISPMN

(2,20% din populaţie) în timp ce în anul 1966 populaţia etnică germană a ajuns la
382.595. La următorul recensământ, în anul 1977 populaţia germană ajunge la 359.109
reprezentând 1,67% din populaţie. Până în anul 1992, minoritatea germană scade cu
aproape 200.000 de persoane ajungând la 119.462. Mai jos avem o reprezentare grafică a
minorităţii germane pe oraşe:

Judetul Timi
Sibiu
Satu-Mare
Caras-Seve
Brasov
Arad
Mures
Bucuresti
Hunedoara
Maramures
Alba
Suceva
Bihor 
Cluj

Constanta
Altele

2
http://slide pdf.c om/re a de r/full/minor ita te a -ge r ma na -din-roma nia 2/6
 

5/8/2018 Minor ita te a ge r ma nă din Româ nia - slide pdf.c om

  ISPMN

3. Evenimente culturale

În ziarul „Ziua de Vest”, marţi, 3 octombrie 1995 se menţionează un eveniment

care are ca scop sărbătorirea culturii germane. În cursul lunii octombrie, oraşe precum
Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara şi Iaşi vor fi gazdele celor mai
Judetul Timis 26.722 diverse manifestări, de la muzică simfonică, de cameră şi jazz,
Sibiu 17.122
Satu-Mare 14.351
film şi teatru, balet, literatură, ştiinţă până la tot felul de
Caras- expoziţii. Zilele culturii germane se desfăşoară cu acordul
Severin 11.936
Brasov 10.059 Ministerelor de Externe ale Germaniei şi României, ambele
Arad 9.392
instituţii considerând că relaţiile de prietenie româno-germane se
Mures 4.588
Bucuresti 4.391 îmbunăţesc, iar acest eveniment are toate şansele săreprezinte un
Hunedoara 3.634
succes deosebit şi să devină un punct de referinţă în evoluţia
Maramures 3.416
Alba 3.243 colaborării politice, culturale şi ştiinţifice dintre România şi
Suceva 2.376
Bihor 1.593
Germania.
Cluj 1.407 Conform unui comunicat de presă, în data de 25
Constanta 542
Altele 3.089
octombrie 2009 a avut loc la Teatrul German de Stat Timişoara
  premiera piesei „Vrăjitorul din Oz”, spectacol realizat în regia Evei Labadi Megyes.
Producţia a fost supratitrată în limba română.
Astăzi, în domeniul cultural funcţionează Teatrul German de stat din Timisoara si
câte o secţie de stat la Teatrul de stat "Radu Stanca" din Sibiu, respectiv la Teatrul de
Păpuşi din Sibiu. Există, de asemenea, cotidianul "Allgemeine Deutsche Zeitung fur 
Rumenien", editat la Bucuresti, săptămânalul sibian "Hermannstadter Zeitung", şi un
 buletin informativ bilunar al Federatiei intitulat “Curier FDGR”.
Mai jos avem o listă cu câteva evenimete desfăşurate în luna iulie şi organizate de
către minoritatea germană din România:
• 100 de ani de la naşterea lui Georg Hromadka, Reşiţa, 6.7.
• Întâlnirea corurilor şi a formaţiilor de dansuri germane din Bucovina,
Suceava, 30.-31.7.

3
http://slide pdf.c om/re a de r/full/minor ita te a -ge r ma na -din-roma nia 3/6
 

5/8/2018 Minor ita te a ge r ma nă din Româ nia - slide pdf.c om

  ISPMN
• Festivalul internaţional de pian „Carl Filtsch”, Sibiu
• Serbare câmpenească, Teaca/jud. Bistriţa-Năsăud
•

Ziua şvabilor, Tăşnad/jud. Satu Mare

• Serbare de vară, Sighişoara
• Zile culturale, Straja/jud. Hunedoara
• Serbarea recoltei, Cămin/jud. Satu Mare
• Şcoala de vară pentru adulţi, Arad.

3. Instituţii şi organizaţii

Printre instituţiile minorităţii germane din România se numără:  Asociaţia Bănăţeană 

  pentru Cooperare Internaţională (Banater
"Banatia"  Verein für Internationale
Kooperation "Banatia");   Asociaţia Formaţiunea de Cooperare Internaţională 
Transcarpatica (Verein für Internationale Kooperation Transcarpatica);  Asociaţia
Germanilor din Moldova( Verein der Buchenlanddeutschen Radautz);  Forumul 
Tineretului German din Bucureşti(Jugendforum Bukarest) etc.
Minoritatea etnică din România este reprezentată la nivel politic si cultural de către
Forumul Democratic al Germanilor din Romania (FDGR). Acesta depune eforturi pentru
ca minoritatea să dăinuiască în continuare şi pentru ca aceasta să poată să se exprime şi să
ia deciziile în ceea ce o privesc. Exista organizatii ale Forumului in aproape toate
localitatile din Romania cu o populatie germana semnificativa numeric. Ele sunt cuprinse
in cinci asociatii regionale – Transilvania, Banat, Transilvania de nord (zona Satu Mare),
Bucovina, Regiunea Extracarpatică(Vechiul Regat).

4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/minor ita te a -ge r ma na -din-roma nia 4/6
 

5/8/2018 Minor ita te a ge r ma nă din Româ nia - slide pdf.c om

  ISPMN

 
Reprezentantul in Parlament al minorităţii germane, ales în urma scrutinului din
noiembrie 2004, este Ovidiu Gant. Mai merită menţionat că unul din marile orase ale
României, Sibiul, are ca primar un etnic german, ales constant în ultimii ani pentru
calităţile sale de bun gospodar. Situaţia nu este unică, întâlnindu-se şi în cazul altor 
localităţi mai mici din Transilvania.

4. Apartenenţă religioasă

Minoritatea germană din România are mai multe religii după cum urmează: 70.983
romano-catolici; 27.313 evanghelici de confesiune augustana; 8.126 ortodocşi; 2.858
evanghelici sinodo-presbiterieni; 2.792 reformaţi; 2.223 crestini dupa Evanghelie; 1.900
greco-catolici; 500 penticostali; 438 baptişti; 351 adventişti; 170 unitarieni; 1.334 alte
religii; 198 fara religie.

5. Germanii în România

Dupa unirea de la 1918, minoritatea germană a devenit a doua ca pondere pe teritoriul

României, dupa cea maghiară. În 1921 ia fiinţă Uniunea Germanilor din România cu
scopul de a rezolva problemele economice, sociale, politice, culturale şi religioase ale
minorităţii germane. Exponentul politic al Uniunii era Partidul German. Acesta a editat

5
http://slide pdf.c om/re a de r/full/minor ita te a -ge r ma na -din-roma nia 5/6
 

5/8/2018 Minor ita te a ge r ma nă din Româ nia - slide pdf.c om

  ISPMN
organe de presa proprii, dintre care cele mai importante au fost “Kronstater Zeitung” si
“Siebenbergisch Deutsches Tageblatt”. Partidul German a avut unele neînţelegeri cu
Partidul Maghiar din cauza Bisericii Catolice care încerca să-şi facă adepţi în rândul
 populaţiei germane. Şi în cadrul Partidului German au avut loc unele controverse politice,
cea mai importanta fiind ascensiunea grupării radicale in frunte cu Fritz Fabricius care
îmbrăţisa ideile naţionaliste promovate de Adolf Hitler. Tot în perioada interbelică,
tensiunile apărute în relaţia cu noua formaţiune statală, i-a făcut pe germanii din România
vulnerabili la ideile naţionalist-socialiste.

Bibliografie:

1. Guvernul României, Departamentul României pentru relaţii Interetnice,

http://www.dri.gov.ro/
2. Institul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale,
http://www.ispmn.gov.ro
3. Divers, altfel despre minorităţile entice, http://www.divers.ro

4. Forumul democrat al Germanilor din România, http://www.fdgr.ro

6
http://slide pdf.c om/re a de r/full/minor ita te a -ge r ma na -din-roma nia 6/6