Sunteți pe pagina 1din 5

15.11.

2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 351/31

Avizul Comitetului Economic și Social European privind utilizarea responsabilă a rețelelor sociale și
prevenirea tulburărilor asociate (aviz din proprie inițiativă)
(2012/C 351/07)

Raportor: dl Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER

La 19 ianuarie 2012, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul
Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

Utilizarea responsabilă a rețelelor sociale și prevenirea tulburărilor asociate


(aviz din proprie inițiativă).

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea


lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 6 septembrie 2012.

În cea de-a 483-a sesiune plenară, care a avut loc la 18 și 19 septembrie 2012 (ședința din 19 septembrie
2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat următorul aviz cu 173 de voturi pentru, 1 vot
împotrivă și 6 abțineri.

1. Concluzii și recomandări rețelele sociale, cu privire la care ar trebui ca utilizatorii să fie


informați, iar părinții tinerilor adolescenți, pentru care riscurile
1.1 Impactul pe care îl au rețelele sociale la nivelul indi­ sunt mai ridicate, să fie puși în gardă.
vidului și al societății, precum și evoluția în viitor și consecințele
care vor apărea, determină luarea în considerare în mod
prioritar de către instituțiile Uniunii Europene a adoptării de 1.5 Ar trebui promovată protecția dreptului la intimitate ca
măsuri supranaționale cu caracter obligatoriu și neobligatoriu răspuns la intruziunile în viața privată în contextul relațiilor
care să conducă la autoreglementare sau, de preferință, la core­ profesionale și al utilizării noilor tehnologii, în special a
glementare, în conformitate cu Agenda digitală, măsuri menite rețelelor sociale, prin reglementarea acestui domeniu de către
să promoveze utilizarea responsabilă și inteligentă a rețelelor pe partenerii sociali prin intermediul unor acorduri corespunză­
o piață digitală unică și dinamică și să prevină tulburările toare.
asociate riscurilor inerente. CESE consideră că ideal ar fi să
existe „legi-model”, care să asigure reglementarea pe plan
mondial, însă, în așteptarea lor, va trebui adoptată o soluție la 1.6 În sfârșit, CESE reafirmă (1) faptul că așteaptă publicarea
nivel european. unui Cod al drepturilor on-line în UE, care să prezinte sintetic,
în mod clar și pe înțelesul tuturor, drepturile utilizatorilor
mediului digital existente în UE și care să abordeze promovarea
1.2 În cazul în care s-ar adopta norme care să conducă la utilizării responsabile a rețelelor, prevenirea tulburărilor asociate
autoreglementare sau la coreglementare, ar trebui ca acestea să și eliminarea practicilor care pot fi considerate neloiale și
fie temporare, să aibă loc o evaluare periodică a aplicării lor și, primejdioase, în special a cazurilor de publicitate hipercontex­
dacă nu sunt aplicate, să fie adoptate norme cu caracter obliga­ tualizată.
toriu.

2. Introducere
1.3 Mai precis, CESE solicită Comisiei ca, în contextul
2.1 Prin prezentul aviz din proprie inițiativă se urmărește
promovării alfabetizării digitale, să deruleze campanii de
îndeplinirea unui triplu obiectiv:
conștientizare și de educare adresate cu precădere categoriilor
celor mai vulnerabile de populație, în scopul prevenirii și
atenuării efectelor nedorite ale unei utilizări necorespunzătoare a) completarea studiilor, comunicărilor – Comunicare privind
a rețelelor sociale. De asemenea, trebuie desfășurate acțiuni rețelele și internetul viitorului [SEC(2008) 2507] [SEC(2008)
specifice de formare în materie de control parental și de 2516] – și avizelor anterioare (2);
mediere, odată cu consolidarea punctelor de semnalare a
conținuturilor on-line ilegale (hotlines), astfel încât acestea să
se ocupe și de astfel de comportamente necorespunzătoare. b) punerea în valoare a Acordului de autoreglementare „Prin­
cipiile UE pentru rețele de socializare mai sigure” (The Safer
Social Networking Principles for the EU, 10 februarie 2009);
1.4 Pentru punerea în valoare a acestor inițiative sunt
necesare, de asemenea, diseminarea bunelor practici privind
îndeplinirea obligațiilor de către furnizori, controlul publicității c) formularea unor propuneri de acțiuni care urmează a fi
sau supravegherea accesului prematur al utilizatorilor foarte întreprinse în cadrul Agendei digitale europene [COM(2010)
tineri, toate acestea putând contribui la disiparea unei 245 final/2].
percepții negative asupra rețelelor sociale, precum și la
evidențierea posibilelor oportunități și sinergii pe care le oferă (1) JO C 318, 29.10.2011, pp. 9-18.
acestea. De asemenea, există și fenomene de dependență de (2) JO C 128, 18.5.2010, pp. 69-73.
C 351/32 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 15.11.2012

2.2 Avântul luat de societatea digitală pe parcursul ultimilor a se evita indexarea profilului personal și pentru a se garanta
ani, în general, precum și continua expansiune a comunităților protecția datelor deosebit de sensibile.
virtuale, în particular, au evidențiat necesitatea adoptării unor
politici de promovare a unei utilizări responsabile a rețelelor
sociale și, totodată, de prevenire și protecție în confruntarea 2.10 De asemenea, ar trebui pusă la punct o mai bună
cu riscurile și problemele asociate acestora. gestionare a pieței în acest sector, în ceea ce privește atât inte­
grarea furnizorilor, cât și respectarea măsurilor concrete și obli­
2.3 Evoluția continuă și dimensiunea spațială la care au ajuns gatorii care țin de practicile acestora și, printre altele, de
rețelele sociale de la crearea lor reclamă revizuirea permanentă a controlul publicității, de utilizarea informațiilor disponibile sau
definirii conceptului și, prin urmare, a modului de abordare a de crearea de nișe comerciale conexe (de exemplu, prime de
lor. Cu toate acestea, se poate cădea de acord asupra unor asigurare care acoperă riscurile asociate drepturilor utilizatorilor
caracteristici fundamentale ale acestora, pentru a face posibilă de rețele sociale).
stabilirea unor domenii de acțiune relevante.

2.11 În contextul unei responsabilități împărtășite, utilizatorii


2.4 În această privință, putem considera că rețelele sociale, ca trebuie totuși să respecte indicațiile și orientările promovate de
formă de interacțiune socială voluntară, într-o situație complexă, instituțiile competente pentru o utilizare inteligentă și respon­
se alimentează prin schimburi dinamice într-un sistem deschis sabilă a rețelelor sociale (responsabilitatea socială a utilizatorilor),
de feedback pozitiv. astfel încât resursele disponibile să fie folosite cu maximă
eficiență și să fie exploatate avantajele care decurg din dise­
minarea informației și din transparență, într-un context de
2.5 În consecință, dată fiind diversitatea de tipuri de rețele și învățare prin cooperare și de îmbogățire multiculturală,
utilizările diferite ale acestora, precum și diferitele conținuturi și dincolo de finalitățile proprii fiecărei rețele. Și aceasta, în
profiluri ale utilizatorilor, se ajunge la un proces emergent și pofida faptului că uneori legalitatea se întemeiază pe iluzia
progresiv, care presupune identificarea cu precizie a normelor existenței unui presupus utilizator informat și conștient, deși
generale de funcționare a rețelelor, motiv pentru care ar fi bine- în realitate, conform statisticilor, nici măcar unul dintr-o mie
venită realizarea periodică a unor activități practice în acest nu citește condițiile de utilizare.
scop, precum și pentru a se stabili numărul de utilizatori ai
unei anumite rețele sau ai mai multora. Ar fi astfel posibilă
orientarea normelor neutre din punct de vedere tehnologic,
necesare într-un proces de flexibilitate, care să asigure 3. Dinamica actuală a rețelelor sociale
adaptarea la domeniul respectiv. 3.1 Rețelele sociale au cunoscut o dezvoltare rapidă pe
parcursul ultimilor doi ani, numărul de utilizatori crescând în
2.6 În plus, acțiunile propuse în acest aviz contribuie la mod spectaculos. În anul 2010, se vorbea despre un număr
obiectivul comunitar de creștere inteligentă, durabilă și favo­ total de aproape 1 000 de milioane, pe plan mondial, cu o
rabilă incluziunii, promovat de Strategia Europa 2020 majorare de 23 % comparativ cu anul anterior, majoritatea utili­
[COM(2010) 2020 final]. Astfel, în fenomenul rețelelor sociale zatorilor fiind tineri. Datele referitoare la coeficienții pe țări ai
trebuie incorporate societatea cunoașterii și externalizarea în rețelelor sociale pot fi consultate pe planigloburile de rețele
masă (crowdsourcing), promovarea utilizatorilor mai activi și sociale elaborate în acest scop.
responsabili și piața virtuală eficientă sau dorința stăruitoare
de colaborare și integrarea socială.
3.2 Procentul de utilizatori tineri ai rețelelor sociale este mult
mai mare decât al altor categorii de vârstă. Potrivit datelor
2.7 Este însă nevoie nu numai de îmbunătățirea infras­ Eurostat, în Europa, în anul 2010, patru cincimi dintre navi­
tructurii pentru asigurarea unui acces rapid, sigur și fără discri­ gatorii pe internet cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au
minare sau excluziune, prin promovarea cetățeniei digitale utilizat internetul în acest scop, față de două cincimi dintre
responsabile, ci și garantarea pentru toți cetățenii a exercitării persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani și mai
efective a drepturilor lor cu aplicație în mediul digital (libertatea puțin de o cincime dintre cei în vârstă de 55-74 de ani [a se
de expresie și accesul liber la informații, protecția datelor cu vedea ancheta Comisiei, intitulată Risk and Safety (Risc și sigu­
caracter personal și a vieții private, cerințele de transparență, ranță)]. În această privință, CESE face trimitere la avizul său aflat
obligativitatea serviciilor universale de telefonie și de acces la în curs de elaborare pe tema publicității adresate copiilor.
un internet funcțional și calitatea minimă a serviciilor)
[COM(2010) 245 final/2].
3.3 Posibilitățile pe care le oferă rețelele sociale utilizatorilor
2.8 Respectarea vieții private este un element esențial al lor sunt multiple. Într-o rețea socială, ei pot comunica cu
utilizării rețelelor sociale. CESE s-a pronunțat deja fără echivoc prietenii și rudele aflate departe, pot lega noi prietenii, pot
asupra propunerii privind regulamentul de protecție a datelor cu face schimb de informații multimedia, pot consolida relații de
caracter personal, declarându-se în favoarea dreptului la uitare și a muncă sau prezenta proiecte, se pot prezenta din punct de
protecției vieții private din oficiu, ceea ce înseamnă că nu se vedere social și profesional, își pot exprima sau apăra o
poate da un consimțământ tacit, acesta trebuind să fie acordat anumită idee sau cauză etc. Aceste posibilități au fost extinse
întotdeauna în mod expres sau să fie manifest. considerabil în domenii precum transmiterea de imagini, grafica
pe calculator sau clipurile video, prin intermediul celor mai
recente rețele sociale, cum ar fi Instagram, Pinterest și Tumblr,
2.9 Motoarele de căutare pe internet ar trebui să instituie din care au depășit deja numărul de utilizatori ai rețelelor YouTube,
oficiu standarde de siguranță și protecție a vieții private, pentru LinkedIn și Google+.
15.11.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 351/33

3.4 Însă, în primul rând, utilizatorii pun preț pe posibilitatea conținuturilor, propunând așadar restricțiile pe care le crede
de a împărtăși conținuturi instantaneu cu numeroase persoane, de cuviință (printre altele, pe cea referitoare la vârsta utilizato­
mai ales cu cele pe care nu le-au cunoscut în contextul rețelelor rului, ceea ce nu împiedică de fapt accesul acestuia).
sociale (familie, prieteni, cunoscuți), deși în subsidiar utilizează
rețelele sociale on-line și pentru a cunoaște persoane noi.
3.9 În paralel este încurajat angajamentul de adoptare a unor
coduri de etică menite să mențină valorile unei utilizări cores­
3.5 În contextul noului model relațional, sunt puse în punzătoare a rețelelor sociale în conformitate cu obiectivele
valoare aspectele pozitive asociate dezvoltării rețelelor sociale vizate, fie prin intermediul reglementării voluntare, fie prin core­
și, mai ales, contribuția lor la (3): glementare, pentru a se asigura controlul asupra activităților
desfășurate.
— garantarea și exercitarea libertății de exprimare în anumite
contexte sociale și politice;
3.10 Cu toate acestea, utilizatorii rețelelor sociale sunt în
continuare expuși diverselor riscuri asociate utilizării acestora.
— crearea și asocierea unor comunități on-line; Unele dintre riscurile respective fac parte dintre cele pe care le
presupune internetul în general, fiind deopotrivă împărtășite cu
— (re)întâlniri între prieteni și rude și posibilitatea de a alte aplicații; însă, deși sunt prezente în egală măsură în
comunica unii cu alții; contextul oricărui alt mod de utilizare a internetului, problemele
asociate utilizării rețelelor sociale sunt mai acute din cauza unor
— prevenirea situațiilor de risc pentru minori și posibilitatea ca aspecte specifice, precum acumularea de date provenite de la
ei să solicite ajutor prin intermediul rețelelor de socializare; milioane de cetățeni; participarea cu precădere a tinerilor, care
nu au urmat în prealabil niciun curs de formare privind
— publicitatea pentru anumite bunuri și servicii și creșterea utilizarea rețelelor sociale în mod inteligent și responsabil și
comerțului electronic; nici nu au fost avertizați asupra pericolelor la care se expun
(în general, nici părinții, nici cadrele didactice nu le pot
transmite norme de utilizare adecvată pe baza propriilor
— de asemenea, trebuie luată în considerare noua percepție cunoștințe și experiențe); de asemenea, necunoașterea
asupra rețelelor sociale ca factor de înlesnire a mobilității. problemelor și provocărilor pe care le-a antrenat o evoluție
atât de inovatoare și vertiginoasă precum cea a rețelelor
3.6 Utilitatea rețelelor sociale crește tot mai mult prin ampli­ sociale aproape că îi aduce pe internauți în situația unor expe­
ficarea domeniilor de aplicare, ca reacție la diversele motive care rimentatori.
îi determină pe utilizatori să participe la ele ca, de exemplu,
motive legate de comunicarea în familie și în societate,
schimbul de informații de factură comercială sau ludică, diver­ 3.11 În aceste condiții, anxietatea socială apare ca răspuns la
tismentul și petrecerea timpului liber, relațiile personale și combinația dintre o tehnologie aflată în schimbare rapidă și
afective, accesul la cunoaștere și dezvoltarea proceselor de spațiile noi de socializare pentru minori, cu care părinții lor
învățare, mediul de lucru și cel profesional, participarea nu au avut de-a face, cu toate că, deopotrivă, pot exista și
cetățenească și voluntariatul, discutarea opiniilor și ideilor etc. manifestări precum senzaționalismul, crearea de mituri și
configurarea de răspunsuri publice greșite [Raportul UNICEF
Child Safety Online (Siguranța copiilor în mediul on-line)].
3.7 Trebuie să se țină seama de faptul că „spațiile comuni­
tăților virtuale de pe internet se prezintă și sunt percepute drept
medii echivalente celor din lumea reală, în care regulile jocului 3.12 Dintre diversele riscuri asociate pot fi enumerate urmă­
nu sunt stabilite de utilizator. Odată ce s-a înregistrat, acesta se toarele: traume psihologice cauzate de insulte transmise prin
supune unor norme contractuale stabilite de furnizorul de intermediul acestor servicii; agresarea sexuală a copiilor și a
servicii, chiar dacă utilizatorului îi sunt prezentate sub formă tinerilor (cyberabuse, cyberbullying și grooming – abuz, hărțuire și
de aparentă gratuitate. De bună seamă, este vorba despre o ademenire pe internet); hărțuirea morală practicată în mod
tranzacție: se pun la dispoziție date cu caracter personal. Când repetat în cadrul unei organizații de către superiorii ierarhici,
ne înscriem într-o rețea socială, de regulă, nu verificăm infor­ colegi sau subordonați (mobbing); hărțuire la locul de muncă
mațiile cu caracter juridic, nu știm ce se poate face cu datele prin ingerința întreprinderii în viața privată a lucrătorilor săi
noastre sau cum este configurat mediul, cine poate consulta sau prin utilizarea excesivă a telefoniei inteligente; postarea de
informațiile care ne privesc și în ce scop” [El Derecho Funda­ fotografii și înregistrări video proprii sau ale altor persoane care
mental a la Protección de Datos: Guía del Ciudadano (Dreptul înfățișează adolescenți parțial sau complet dezbrăcați (sexting);
fundamental la protecția datelor cu caracter personal: Ghidul anunțuri explicite de prostituție și servicii de „însoțire” (escort);
cetățeanului), Agencia Española de Protección de Datos procesul de sexualizare a copiilor pe rețelele sociale, încălcarea
(Agenția Spaniolă pentru Protecția Datelor), ianuarie 2011 repetată a vieții private, a onoarei și demnității personale;
(https://www.agpd.es/portal webAGPD/index-ides-idphp.php)]. atentarea la sănătatea fizică și mentală a utilizatorilor;
apelurile la violență, rasism și xenofobie; difuzarea ideologiilor
3.8 Cu toate acestea, utilizatorii rețelelor sociale au impresia totalitare cu caracter fascist sau care fac apologia nazismului;
că aceste spații virtuale le aparțin, că ei sunt cei care creează și sinucideri în rândul tinerilor provocate, se pare, de difuzarea
controlează conținuturile și informația aferentă. Senzația de unor aspecte de natură intimă prin intermediul acestor rețele.
putere și de libertate indusă utilizatorilor de către aceste rețele
poate, nu de puține ori, să împiedice înțelegerea faptului că 3.13 Specialiștii în domeniul dreptului avertizează că
altcineva stabilește regulile jocului, le controlează și, ca atare, termenii și condițiile generale de utilizare ale multor astfel de
deține de fapt puterea reală asupra suportului și a tuturor rețele prevăd cedarea drepturilor de exploatare a conținuturilor
generate de către utilizator în favoarea platformei, fapt ignorat
(3) JO C 128, 18.5.2010, pp. 69-73. de majoritatea internauților.
C 351/34 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 15.11.2012

3.14 Acestor riscuri asociate utilizării rețelelor sociale de utilizatori și ONG-urilor, astfel încât acestea să rămână cu
către anumite persoane în scopuri ilegale sau dăunătoare, la adevărat independente față de autoritățile politice și
care sunt expuși în special minorii, li se adaugă altele, care economice și să poată funcționa în mod democratic.
decurg din modul de utilizare specific fiecărui participant, ceea
ce poate afecta cursul normal al vieții acestuia, atât la nivel
personal, cât și la nivelul familiei, al relațiilor de muncă sau 4. Probleme legate de utilizarea necorespunzătoare a
sociale. La fel, riscul pe care îl presupune plata on-line, care i- rețelelor sociale
ar putea încuraja pe copii să cumpere produse. 4.1 Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, o
persoană din patru suferă de o problemă legată de utilizarea
3.15 Există totodată riscul ca, prin înșelăciune, autoiluzionare excesivă a noilor tehnologii. Copiii și adolescenții constituie
sau fantazare, utilizatorul să își creeze o identitate falsă. Se categoria cea mai vulnerabilă de populație care are de suferit
favorizează astfel confuzia dintre intim, privat și public și de pe urma acestui tip de dependență întrucât, deși sunt cei mai
sunt stimulate comportamente histrionice și narcisiste, sau pricepuți utilizatori, sunt în același timp și cei mai imaturi.
chiar de deformare a realității [Enrique Echeburúa și Paz de
Corral]. În plus, după cum s-a semnalat, comunicarea virtuală
în exces poate duce la deteriorarea calității relațiilor umane, prin 4.2 Aceste tipuri de dependență sunt denumite și „netoxice”,
înlocuirea unor relații strânse și directe cu altele, mai slabe și, „fără substanțe” sau „nechimice”. Cu toate că unii experți
adeseori, nesigure. Drept consecință, utilizatorii pot ajunge să consideră că nu poate fi vorba de „dependență” propriu-zisă
sufere de singurătate și chiar să ducă o viață virtuală în locul în cazul a diferite sintagme precum „noi dependențe”,
celei reale. „dependențe sociale”, „dependențe fără substanțe” sau
„dependențe nechimice”, ci mai degrabă de probleme legate de
abuz sau de utilizare improprie, alți experți sunt de părere că
3.16 Utilizatorii rețelelor sociale intră astfel într-o stare de este cazul să se folosească acest termen, ca și în cazul depen­
relaxare a vigilenței, în care acceptă cu ușurință cereri de denței de muncă, de cumpărături sau de sex, de exemplu.
prietenie din partea unor străini cu care, mai mult, după
numai câteva ore de conversație, împărtășesc rapid informații
sensibile, cu caracter intim și privat, precum adresa locuinței, 4.3 Utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate duce la
numărul de telefon, numele părinților etc., informații folosite de izolare, la randament scăzut, la dezinteres față de alte teme, la
regulă ca răspuns la întrebările formulate pentru recuperarea tulburări de comportament și la mari probleme financiare,
parolelor. Mai departe, se poate ajunge și la dezvăluirea altor precum și la sedentarism și obezitate. Pe scurt, în esență,
informații confidențiale despre locul de muncă, proiectele de dependența constă în subordonarea și condiționarea stilului de
viitor, software-ul folosit etc. viață de menținerea obiceiului. Prin urmare, dependența de
rețelele sociale nu se caracterizează prin tipul de comportament
3.17 În concluzie, după cum s-a semnalat în studiile pe adoptat, ci prin natura relației pe care subiectul o stabilește cu
această temă, utilizatorii rețelelor sociale acceptă persoane necu­ acestea (Alonso-Fernández, 1996; Echeburúa și Corral, 2009).
noscute în grupul lor de prieteni fie și numai pe baza unei
fotografii bune de profil și sunt dispuși să divulge tot felul de
4.4 Efectele acestor dependențe se fac simțite în special sub
informații cu caracter personal după o scurtă conversație on-
aspectul sănătății mentale, cu episoade de anxietate, depresie,
line. Ținând cont de faptul că majoritatea unor astfel de rețele
obsesii, tulburări ale somnului și de personalitate, care
pornesc de la premisa că acești „prieteni” au acces fără restricții
generează deseori rele tratamente, certuri, accidente de circulație
la informațiile și datele fiecărui membru, se poate spune că,
și de muncă sau automutilări.
practic, una dintre consecințele acestei acceptări generale și
fără discernământ a oricărui cunoscut sau necunoscut drept
prieten este că tot ceea ce se pune în comun pe o rețea 4.5 La toate acestea se adaugă probleme cu incidență directă
socială devine de fapt informație accesibilă tuturor. asupra sănătății fizice a utilizatorilor, tulburări fiziologice
precum dureri cervicale, tendinită, sindromul tunelului carpian
3.18 De aceea, trebuie să se pună accent pe campaniile de și tulburări de vedere. Aspectul exterior este neglijat, se pierd
informare în scop preventiv, în cadrul programului Safer Internet, ore de somn și se schimbă obiceiurile alimentare.
prin care să se dea sfaturi cu privire la citirea condițiilor de
utilizare și de confidențialitate a diferitelor servicii înainte de
utilizarea acestora, la nevoia de a reflecta în prealabil la 4.6 De utilizarea, excesivă sau nu, a internetului sunt legate
decizia de a posta informații, la utilizarea parolelor, la aprecierea variabile psihosociale, precum vulnerabilitatea psihologică,
genului de informații care urmează a fi dezvăluite și la măsura factorii de stres și sprijinul din partea familiei și a societății.
în care poate fi controlat accesul la acestea, precum și la lista de Există unii factori de risc specifici utilizării excesive a rețelelor
contacte sau la riscul de contaminare cu viruși informatici. De sociale de către tineri.
asemenea, trebuie să se dea sfaturi în special cu privire la
asistența disponibilă în cazurile în care, în cadrul rețelelor
4.7 Există semnale de alarmă (lipsa de somn, neglijarea altor
sociale, utilizatorul poate cădea victimă unor comportamente
activități importante, nemulțumirea exprimată de cei apropiați
abuzive. Totodată, trebuie derulate inițiative de formare a
cu privire la utilizarea rețelei, preocuparea continuă pentru
cadrelor didactice și de publicare a materialelor didactice
aceasta, eșecuri repetate în încercarea de a limita durata
necesare pentru o educație civică și digitală de la o vârstă
conectării, pierderea noțiunii timpului) care se declanșează
fragedă.
înainte ca înclinația să se transforme în dependență: acordând
atenție acestor semnale la timp, precum și elaborând
3.19 Pentru aceasta, este foarte important ca, prin instrumente de evaluare și diagnostic, se facilitează detectarea
programele sale, Comisia să acorde ajutor asociațiilor de din vreme a problemei și tratamentul terapeutic ulterior.
15.11.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 351/35

4.8 În plus, sunt necesare resurse publice care să fie alocate cotidiene. La rândul lor, tulburările anterioare (depresia,
în acest scop și acțiuni de prevenție (campanii de informare și tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate – TDAH, fobia
de popularizare, programe educative, alfabetizare în domeniul socială sau ostilitatea) sporesc riscul refugierii pe internet
digital, mijloace de asistență, trasabilitatea și semnalarea (Estévez, Bayón, De la Cruz și Fernández-Liria, 2009; García
riscurilor etc.), atenția trebuind să se îndrepte în primul rând del Castillo, Terol, Nieto, Lledó, Sánchez, Martín-Aragón, ș.a.,
asupra nevoilor speciale ale grupurilor celor mai vulnerabile. 2008; Yang, Choe, Balty și Lee, 2005).

4.9 În cazul în care utilizatorul se vede obligat să se deco­ 4.12 În cadrul strategiilor de prevenție, atât sprijinul din
necteze, nu reușește să se conecteze ori când conexiunea este partea părinților cât și cel al educatorilor joacă un rol esențial
lentă (Estévez, Bayón, De la Cruz și Fernández-Liria, 2009; pentru deprinderea unor obiceiuri sănătoase de utilizare a
García del Castillo, Terol, Nieto, Lledó, Sánchez, Martín- rețelelor sociale. Este, de asemenea, bine-venită colaborarea
Aragón, ș.a., 2008; Yang, Choe, Balty și Lee, 2005), apar grupurilor de amici (prieteni mai avizați și conștienți de riscuri,
simptome de abstinență fizică și psihologică – labilitate care îi pot ajuta pe utilizatorii de aceeași vârstă sau de vârstă
psihică, iritabilitate, nerăbdare, neliniște, tristețe, anxietate. mai mică să le cunoască și să le evite), văzuți ca protectori on-line.

4.10 În unele situații, anumite trăsături de personalitate sau 4.13 În definitiv, este vorba despre exploatarea, printr-o
stări emoționale sporesc vulnerabilitatea psihică la dependențe: utilizare corespunzătoare, a potențialului imens al rețelelor
impulsivitatea, disforia (stare de spirit anormală, care se sociale, care comportă deseori dimensiuni de amplă trans­
manifestă în mod subiectiv sub formă de neplăcere și care se cendență socială, precum cele legate de ocuparea locurilor de
caracterizează prin schimbări frecvente de dispoziție), lipsa de muncă sau de consum [Salcedo Aznal Alejandro, Sociedad de
toleranță la stimuli dezagreabili, atât fizici (durere, insomnie sau consumo o redes de consumidores? Esbozo para un análisis social
oboseală), cât și psihici (aversiune, preocupare sau responsabi­ del consumidor actual (Societate de consum sau rețele de
litate) și dorința exagerată de a trece prin emoții puternice consumatori? Schiță pentru o analiză socială a consumatorului
(Estévez, Bayón, De la Cruz și Fernández-Liria, 2009; García actual), 2008], a căror analiză nu face obiectul acestui aviz.
del Castillo, Terol, Nieto, Lledó, Sánchez, Martín-Aragón, ș.a., Astfel, ar trebui să se treacă la înfăptuirea reformelor necesare
2008; Yang, Choe, Balty și Lee, 2005). pentru ca, la punerea în aplicare a dreptului muncii, să nu aibă
loc, prin utilizarea noilor tehnologii (telefoane mobile, e-mailuri,
4.11 Sunt și cazuri în care dependența ascunde totuși o rețele sociale etc.), intruziuni inadmisibile în viața privată a
problemă de personalitate – timiditate exagerată, o stimă de persoanelor, impunându-se încheierea de către partenerii
sine scăzută sau un refuz al propriei imagini corporale de sociali a unor acorduri inspirate din principiile recomandării
exemplu – ori un mod necorespunzător de a aborda dificultățile Consiliului Europei pe această temă.

Bruxelles, 19 septembrie 2012

Președintele
Comitetului Economic și Social European
Staffan NILSSON