15.11.

2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 351/31

Avizul Comitetului Economic și Social European privind utilizarea responsabilă a rețelelor sociale și
prevenirea tulburărilor asociate (aviz din proprie inițiativă)
(2012/C 351/07)

Raportor: dl Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER

La 19 ianuarie 2012, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul
Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

Utilizarea responsabilă a rețelelor sociale și prevenirea tulburărilor asociate

(aviz din proprie inițiativă).

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea

lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 6 septembrie 2012.

În cea de-a 483-a sesiune plenară, care a avut loc la 18 și 19 septembrie 2012 (ședința din 19 septembrie
2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat următorul aviz cu 173 de voturi pentru, 1 vot
împotrivă și 6 abțineri.

1. Concluzii și recomandări rețelele sociale, cu privire la care ar trebui ca utilizatorii să fie

1.1 Impactul pe care îl au rețelele sociale la nivelul indi­
vidului și al societății, precum și evoluția în viitor și consecințele
care vor apărea, determină luarea în considerare în mod
prioritar de către instituțiile Uniunii Europene a adoptării de
măsuri supranaționale cu caracter obligatoriu și neobligatoriu
care să conducă la autoreglementare sau, de preferință, la core­
glementare, în conformitate cu Agenda digitală, măsuri menite
să promoveze utilizarea responsabilă și inteligentă a rețelelor pe
o piață digitală unică și dinamică și să prevină tulburările
asociate riscurilor inerente. CESE consideră că ideal ar fi să
existe „legi-model”, care să asigure reglementarea pe plan
mondial, însă, în așteptarea lor, va trebui adoptată o soluție la
nivel european.
1.2 În cazul în care s-ar adopta norme care să conducă la
autoreglementare sau la coreglementare, ar trebui ca acestea să
fie temporare, să aibă loc o evaluare periodică a aplicării lor și,
dacă nu sunt aplicate, să fie adoptate norme cu caracter obliga­
toriu.
informați, iar părinții tinerilor adolescenți, pentru care riscurile
sunt mai ridicate, să fie puși în gardă.
1.5 Ar trebui promovată protecția dreptului la intimitate ca
răspuns la intruziunile în viața privată în contextul relațiilor
profesionale și al utilizării noilor tehnologii, în special a
rețelelor sociale, prin reglementarea acestui domeniu de către
partenerii sociali prin intermediul unor acorduri corespunză­
toare.
1.6 În sfârșit, CESE reafirmă (1) faptul că așteaptă publicarea
unui Cod al drepturilor on-line în UE, care să prezinte sintetic,
în mod clar și pe înțelesul tuturor, drepturile utilizatorilor
mediului digital existente în UE și care să abordeze promovarea
utilizării responsabile a rețelelor, prevenirea tulburărilor asociate
și eliminarea practicilor care pot fi considerate neloiale și
primejdioase, în special a cazurilor de publicitate hipercontex­
tualizată.

2. Introducere
1.3 Mai precis, CESE solicită Comisiei ca, în contextul
2.1 Prin prezentul aviz din proprie inițiativă se urmărește
promovării alfabetizării digitale, să deruleze campanii de
îndeplinirea unui triplu obiectiv:
conștientizare și de educare adresate cu precădere categoriilor
celor mai vulnerabile de populație, în scopul prevenirii și
atenuării efectelor nedorite ale unei utilizări necorespunzătoare a) completarea studiilor, comunicărilor – Comunicare privind
a rețelelor sociale. De asemenea, trebuie desfășurate acțiuni rețelele și internetul viitorului [SEC(2008) 2507] [SEC(2008)
specifice de formare în materie de control parental și de 2516] – și avizelor anterioare (2);
mediere, odată cu consolidarea punctelor de semnalare a
conținuturilor on-line ilegale (hotlines), astfel încât acestea să
se ocupe și de astfel de comportamente necorespunzătoare. b) punerea în valoare a Acordului de autoreglementare „Prin­
cipiile UE pentru rețele de socializare mai sigure” (The Safer
Social Networking Principles for the EU, 10 februarie 2009);
1.4 Pentru punerea în valoare a acestor inițiative sunt
necesare, de asemenea, diseminarea bunelor practici privind
îndeplinirea obligațiilor de către furnizori, controlul publicității c) formularea unor propuneri de acțiuni care urmează a fi
sau supravegherea accesului prematur al utilizatorilor foarte întreprinse în cadrul Agendei digitale europene [COM(2010)
tineri, toate acestea putând contribui la disiparea unei 245 final/2].
percepții negative asupra rețelelor sociale, precum și la
evidențierea posibilelor oportunități și sinergii pe care le oferă (1) JO C 318, 29.10.2011, pp. 9-18.
acestea. De asemenea, există și fenomene de dependență de (2) JO C 128, 18.5.2010, pp. 69-73.
C 351/32 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
2.2 Avântul luat de societatea digitală pe parcursul ultimilor
ani, în general, precum și continua expansiune a comunităților
virtuale, în particular, au evidențiat necesitatea adoptării unor
politici de promovare a unei utilizări responsabile a rețelelor
sociale și, totodată, de prevenire și protecție în confruntarea
cu riscurile și problemele asociate acestora.
2.3 Evoluția continuă și dimensiunea spațială la care au ajuns
rețelele sociale de la crearea lor reclamă revizuirea permanentă a
definirii conceptului și, prin urmare, a modului de abordare a
lor. Cu toate acestea, se poate cădea de acord asupra unor
caracteristici fundamentale ale acestora, pentru a face posibilă
stabilirea unor domenii de acțiune relevante.
2.4 În această privință, putem considera că rețelele sociale, ca
formă de interacțiune socială voluntară, într-o situație complexă,
se alimentează prin schimburi dinamice într-un sistem deschis
de feedback pozitiv.
2.5 În consecință, dată fiind diversitatea de tipuri de rețele și
utilizările diferite ale acestora, precum și diferitele conținuturi și
profiluri ale utilizatorilor, se ajunge la un proces emergent și
progresiv, care presupune identificarea cu precizie a normelor
generale de funcționare a rețelelor, motiv pentru care ar fi bine-
venită realizarea periodică a unor activități practice în acest
scop, precum și pentru a se stabili numărul de utilizatori ai
unei anumite rețele sau ai mai multora. Ar fi astfel posibilă
orientarea normelor neutre din punct de vedere tehnologic,
necesare într-un proces de flexibilitate, care să asigure
adaptarea la domeniul respectiv.
2.6 În plus, acțiunile propuse în acest aviz contribuie la
obiectivul comunitar de creștere inteligentă, durabilă și favo­
rabilă incluziunii, promovat de Strategia Europa 2020
[COM(2010) 2020 final]. Astfel, în fenomenul rețelelor sociale
trebuie incorporate societatea cunoașterii și externalizarea în
masă (crowdsourcing), promovarea utilizatorilor mai activi și
responsabili și piața virtuală eficientă sau dorința stăruitoare
de colaborare și integrarea socială.
2.7 Este însă nevoie nu numai de îmbunătățirea infras­
tructurii pentru asigurarea unui acces rapid, sigur și fără discri­
minare sau excluziune, prin promovarea cetățeniei digitale
responsabile, ci și garantarea pentru toți cetățenii a exercitării
efective a drepturilor lor cu aplicație în mediul digital (libertatea
de expresie și accesul liber la informații, protecția datelor cu
caracter personal și a vieții private, cerințele de transparență,
obligativitatea serviciilor universale de telefonie și de acces la
un internet funcțional și calitatea minimă a serviciilor)
[COM(2010) 245 final/2].
2.8 Respectarea vieții private este un element esențial al
utilizării rețelelor sociale. CESE s-a pronunțat deja fără echivoc
asupra propunerii privind regulamentul de protecție a datelor cu
caracter personal, declarându-se în favoarea dreptului la uitare și a
protecției vieții private din oficiu, ceea ce înseamnă că nu se
poate da un consimțământ tacit, acesta trebuind să fie acordat
întotdeauna în mod expres sau să fie manifest.
2.9 Motoarele de căutare pe internet ar trebui să instituie din
oficiu standarde de siguranță și protecție a vieții private, pentru
15.11.2012
a se evita indexarea profilului personal și pentru a se garanta
protecția datelor deosebit de sensibile.
2.10 De asemenea, ar trebui pusă la punct o mai bună
gestionare a pieței în acest sector, în ceea ce privește atât inte­
grarea furnizorilor, cât și respectarea măsurilor concrete și obli­
gatorii care țin de practicile acestora și, printre altele, de
controlul publicității, de utilizarea informațiilor disponibile sau
de crearea de nișe comerciale conexe (de exemplu, prime de
asigurare care acoperă riscurile asociate drepturilor utilizatorilor
de rețele sociale).
2.11 În contextul unei responsabilități împărtășite, utilizatorii
trebuie totuși să respecte indicațiile și orientările promovate de
instituțiile competente pentru o utilizare inteligentă și respon­
sabilă a rețelelor sociale (responsabilitatea socială a utilizatorilor),
astfel încât resursele disponibile să fie folosite cu maximă
eficiență și să fie exploatate avantajele care decurg din dise­
minarea informației și din transparență, într-un context de
învățare prin cooperare și de îmbogățire multiculturală,
dincolo de finalitățile proprii fiecărei rețele. Și aceasta, în
pofida faptului că uneori legalitatea se întemeiază pe iluzia
existenței unui presupus utilizator informat și conștient, deși
în realitate, conform statisticilor, nici măcar unul dintr-o mie
nu citește condițiile de utilizare.
3. Dinamica actuală a rețelelor sociale
3.1 Rețelele sociale au cunoscut o dezvoltare rapidă pe
parcursul ultimilor doi ani, numărul de utilizatori crescând în
mod spectaculos. În anul 2010, se vorbea despre un număr
total de aproape 1 000 de milioane, pe plan mondial, cu o
majorare de 23 % comparativ cu anul anterior, majoritatea utili­
zatorilor fiind tineri. Datele referitoare la coeficienții pe țări ai
rețelelor sociale pot fi consultate pe planigloburile de rețele
sociale elaborate în acest scop.
3.2 Procentul de utilizatori tineri ai rețelelor sociale este mult
mai mare decât al altor categorii de vârstă. Potrivit datelor
Eurostat, în Europa, în anul 2010, patru cincimi dintre navi­
gatorii pe internet cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au
utilizat internetul în acest scop, față de două cincimi dintre
persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani și mai
puțin de o cincime dintre cei în vârstă de 55-74 de ani [a se
vedea ancheta Comisiei, intitulată Risk and Safety (Risc și sigu­
ranță)]. În această privință, CESE face trimitere la avizul său aflat
în curs de elaborare pe tema publicității adresate copiilor.
3.3 Posibilitățile pe care le oferă rețelele sociale utilizatorilor
lor sunt multiple. Într-o rețea socială, ei pot comunica cu
prietenii și rudele aflate departe, pot lega noi prietenii, pot
face schimb de informații multimedia, pot consolida relații de
muncă sau prezenta proiecte, se pot prezenta din punct de
vedere social și profesional, își pot exprima sau apăra o
anumită idee sau cauză etc. Aceste posibilități au fost extinse
considerabil în domenii precum transmiterea de imagini, grafica
pe calculator sau clipurile video, prin intermediul celor mai
recente rețele sociale, cum ar fi Instagram, Pinterest și Tumblr,
care au depășit deja numărul de utilizatori ai rețelelor YouTube,
LinkedIn și Google+.
15.11.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
3.4 Însă, în primul rând, utilizatorii pun preț pe posibilitatea
de a împărtăși conținuturi instantaneu cu numeroase persoane,
mai ales cu cele pe care nu le-au cunoscut în contextul rețelelor
sociale (familie, prieteni, cunoscuți), deși în subsidiar utilizează
rețelele sociale on-line și pentru a cunoaște persoane noi.
3.5 În contextul noului model relațional, sunt puse în
valoare aspectele pozitive asociate dezvoltării rețelelor sociale
și, mai ales, contribuția lor la (3):
— garantarea și exercitarea libertății de exprimare în anumite
contexte sociale și politice;
— crearea și asocierea unor comunități on-line;
— (re)întâlniri între prieteni și rude și posibilitatea de a
comunica unii cu alții;
— prevenirea situațiilor de risc pentru minori și posibilitatea ca
ei să solicite ajutor prin intermediul rețelelor de socializare;
— publicitatea pentru anumite bunuri și servicii și creșterea
comerțului electronic;
— de asemenea, trebuie luată în considerare noua percepție
asupra rețelelor sociale ca factor de înlesnire a mobilității.
3.6 Utilitatea rețelelor sociale crește tot mai mult prin ampli­
ficarea domeniilor de aplicare, ca reacție la diversele motive care
îi determină pe utilizatori să participe la ele ca, de exemplu,
motive legate de comunicarea în familie și în societate,
schimbul de informații de factură comercială sau ludică, diver­
tismentul și petrecerea timpului liber, relațiile personale și
afective, accesul la cunoaștere și dezvoltarea proceselor de
învățare, mediul de lucru și cel profesional, participarea
cetățenească și voluntariatul, discutarea opiniilor și ideilor etc.
3.7 Trebuie să se țină seama de faptul că „spațiile comuni­
tăților virtuale de pe internet se prezintă și sunt percepute drept
medii echivalente celor din lumea reală, în care regulile jocului
nu sunt stabilite de utilizator. Odată ce s-a înregistrat, acesta se
supune unor norme contractuale stabilite de furnizorul de
servicii, chiar dacă utilizatorului îi sunt prezentate sub formă
de aparentă gratuitate. De bună seamă, este vorba despre o
tranzacție: se pun la dispoziție date cu caracter personal. Când
ne înscriem într-o rețea socială, de regulă, nu verificăm infor­
mațiile cu caracter juridic, nu știm ce se poate face cu datele
noastre sau cum este configurat mediul, cine poate consulta
informațiile care ne privesc și în ce scop” [El Derecho Funda­
mental a la Protección de Datos: Guía del Ciudadano (Dreptul
fundamental la protecția datelor cu caracter personal: Ghidul
cetățeanului), Agencia Española de Protección de Datos
(Agenția Spaniolă pentru Protecția Datelor), ianuarie 2011
(https://www.agpd.es/portal webAGPD/index-ides-idphp.php)].
3.8 Cu toate acestea, utilizatorii rețelelor sociale au impresia
că aceste spații virtuale le aparțin, că ei sunt cei care creează și
controlează conținuturile și informația aferentă. Senzația de
putere și de libertate indusă utilizatorilor de către aceste rețele
poate, nu de puține ori, să împiedice înțelegerea faptului că
altcineva stabilește regulile jocului, le controlează și, ca atare,
deține de fapt puterea reală asupra suportului și a tuturor
(3) JO C 128, 18.5.2010, pp. 69-73.
C 351/33
conținuturilor, propunând așadar restricțiile pe care le crede
de cuviință (printre altele, pe cea referitoare la vârsta utilizato­
rului, ceea ce nu împiedică de fapt accesul acestuia).
3.9 În paralel este încurajat angajamentul de adoptare a unor
coduri de etică menite să mențină valorile unei utilizări cores­
punzătoare a rețelelor sociale în conformitate cu obiectivele
vizate, fie prin intermediul reglementării voluntare, fie prin core­
glementare, pentru a se asigura controlul asupra activităților
desfășurate.
3.10 Cu toate acestea, utilizatorii rețelelor sociale sunt în
continuare expuși diverselor riscuri asociate utilizării acestora.
Unele dintre riscurile respective fac parte dintre cele pe care le
presupune internetul în general, fiind deopotrivă împărtășite cu
alte aplicații; însă, deși sunt prezente în egală măsură în
contextul oricărui alt mod de utilizare a internetului, problemele
asociate utilizării rețelelor sociale sunt mai acute din cauza unor
aspecte specifice, precum acumularea de date provenite de la
milioane de cetățeni; participarea cu precădere a tinerilor, care
nu au urmat în prealabil niciun curs de formare privind
utilizarea rețelelor sociale în mod inteligent și responsabil și
nici nu au fost avertizați asupra pericolelor la care se expun
(în general, nici părinții, nici cadrele didactice nu le pot
transmite norme de utilizare adecvată pe baza propriilor
cunoștințe și experiențe); de asemenea, necunoașterea
problemelor și provocărilor pe care le-a antrenat o evoluție
atât de inovatoare și vertiginoasă precum cea a rețelelor
sociale aproape că îi aduce pe internauți în situația unor expe­
rimentatori.
3.11 În aceste condiții, anxietatea socială apare ca răspuns la
combinația dintre o tehnologie aflată în schimbare rapidă și
spațiile noi de socializare pentru minori, cu care părinții lor
nu au avut de-a face, cu toate că, deopotrivă, pot exista și
manifestări precum senzaționalismul, crearea de mituri și
configurarea de răspunsuri publice greșite [Raportul UNICEF
Child Safety Online (Siguranța copiilor în mediul on-line)].
3.12 Dintre diversele riscuri asociate pot fi enumerate urmă­
toarele: traume psihologice cauzate de insulte transmise prin
intermediul acestor servicii; agresarea sexuală a copiilor și a
tinerilor (cyberabuse, cyberbullying și grooming – abuz, hărțuire și
ademenire pe internet); hărțuirea morală practicată în mod
repetat în cadrul unei organizații de către superiorii ierarhici,
colegi sau subordonați (mobbing); hărțuire la locul de muncă
prin ingerința întreprinderii în viața privată a lucrătorilor săi
sau prin utilizarea excesivă a telefoniei inteligente; postarea de
fotografii și înregistrări video proprii sau ale altor persoane care
înfățișează adolescenți parțial sau complet dezbrăcați (sexting);
anunțuri explicite de prostituție și servicii de „însoțire” (escort);
procesul de sexualizare a copiilor pe rețelele sociale, încălcarea
repetată a vieții private, a onoarei și demnității personale;
atentarea la sănătatea fizică și mentală a utilizatorilor;
apelurile la violență, rasism și xenofobie; difuzarea ideologiilor
totalitare cu caracter fascist sau care fac apologia nazismului;
sinucideri în rândul tinerilor provocate, se pare, de difuzarea
unor aspecte de natură intimă prin intermediul acestor rețele.
3.13 Specialiștii în domeniul dreptului avertizează că
termenii și condițiile generale de utilizare ale multor astfel de
rețele prevăd cedarea drepturilor de exploatare a conținuturilor
generate de către utilizator în favoarea platformei, fapt ignorat
de majoritatea internauților.
C 351/34 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
3.14 Acestor riscuri asociate utilizării rețelelor sociale de
către anumite persoane în scopuri ilegale sau dăunătoare, la
care sunt expuși în special minorii, li se adaugă altele, care
decurg din modul de utilizare specific fiecărui participant, ceea
ce poate afecta cursul normal al vieții acestuia, atât la nivel
personal, cât și la nivelul familiei, al relațiilor de muncă sau
sociale. La fel, riscul pe care îl presupune plata on-line, care i-
ar putea încuraja pe copii să cumpere produse.
3.15 Există totodată riscul ca, prin înșelăciune, autoiluzionare
sau fantazare, utilizatorul să își creeze o identitate falsă. Se
favorizează astfel confuzia dintre intim, privat și public și
sunt stimulate comportamente histrionice și narcisiste, sau
chiar de deformare a realității [Enrique Echeburúa și Paz de
Corral]. În plus, după cum s-a semnalat, comunicarea virtuală
în exces poate duce la deteriorarea calității relațiilor umane, prin
înlocuirea unor relații strânse și directe cu altele, mai slabe și,
adeseori, nesigure. Drept consecință, utilizatorii pot ajunge să
sufere de singurătate și chiar să ducă o viață virtuală în locul
celei reale.
3.16 Utilizatorii rețelelor sociale intră astfel într-o stare de
relaxare a vigilenței, în care acceptă cu ușurință cereri de
prietenie din partea unor străini cu care, mai mult, după
numai câteva ore de conversație, împărtășesc rapid informații
sensibile, cu caracter intim și privat, precum adresa locuinței,
numărul de telefon, numele părinților etc., informații folosite de
regulă ca răspuns la întrebările formulate pentru recuperarea
parolelor. Mai departe, se poate ajunge și la dezvăluirea altor
informații confidențiale despre locul de muncă, proiectele de
viitor, software-ul folosit etc.
3.17 În concluzie, după cum s-a semnalat în studiile pe
această temă, utilizatorii rețelelor sociale acceptă persoane necu­
noscute în grupul lor de prieteni fie și numai pe baza unei
fotografii bune de profil și sunt dispuși să divulge tot felul de
informații cu caracter personal după o scurtă conversație on-
line. Ținând cont de faptul că majoritatea unor astfel de rețele
pornesc de la premisa că acești „prieteni” au acces fără restricții
la informațiile și datele fiecărui membru, se poate spune că,
practic, una dintre consecințele acestei acceptări generale și
fără discernământ a oricărui cunoscut sau necunoscut drept
prieten este că tot ceea ce se pune în comun pe o rețea
socială devine de fapt informație accesibilă tuturor.
3.18 De aceea, trebuie să se pună accent pe campaniile de
informare în scop preventiv, în cadrul programului Safer Internet,
prin care să se dea sfaturi cu privire la citirea condițiilor de
utilizare și de confidențialitate a diferitelor servicii înainte de
utilizarea acestora, la nevoia de a reflecta în prealabil la
decizia de a posta informații, la utilizarea parolelor, la aprecierea
genului de informații care urmează a fi dezvăluite și la măsura
în care poate fi controlat accesul la acestea, precum și la lista de
contacte sau la riscul de contaminare cu viruși informatici. De
asemenea, trebuie să se dea sfaturi în special cu privire la
asistența disponibilă în cazurile în care, în cadrul rețelelor
sociale, utilizatorul poate cădea victimă unor comportamente
abuzive. Totodată, trebuie derulate inițiative de formare a
cadrelor didactice și de publicare a materialelor didactice
necesare pentru o educație civică și digitală de la o vârstă
fragedă.
3.19 Pentru aceasta, este foarte important ca, prin
programele sale, Comisia să acorde ajutor asociațiilor de
15.11.2012
utilizatori și ONG-urilor, astfel încât acestea să rămână cu
adevărat independente față de autoritățile politice și
economice și să poată funcționa în mod democratic.
4. Probleme legate de utilizarea necorespunzătoare a
rețelelor sociale
4.1 Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, o
persoană din patru suferă de o problemă legată de utilizarea
excesivă a noilor tehnologii. Copiii și adolescenții constituie
categoria cea mai vulnerabilă de populație care are de suferit
de pe urma acestui tip de dependență întrucât, deși sunt cei mai
pricepuți utilizatori, sunt în același timp și cei mai imaturi.
4.2 Aceste tipuri de dependență sunt denumite și „netoxice”,
„fără substanțe” sau „nechimice”. Cu toate că unii experți
consideră că nu poate fi vorba de „dependență” propriu-zisă
în cazul a diferite sintagme precum „noi dependențe”,
„dependențe sociale”, „dependențe fără substanțe” sau
„dependențe nechimice”, ci mai degrabă de probleme legate de
abuz sau de utilizare improprie, alți experți sunt de părere că
este cazul să se folosească acest termen, ca și în cazul depen­
denței de muncă, de cumpărături sau de sex, de exemplu.
4.3 Utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate duce la
izolare, la randament scăzut, la dezinteres față de alte teme, la
tulburări de comportament și la mari probleme financiare,
precum și la sedentarism și obezitate. Pe scurt, în esență,
dependența constă în subordonarea și condiționarea stilului de
viață de menținerea obiceiului. Prin urmare, dependența de
rețelele sociale nu se caracterizează prin tipul de comportament
adoptat, ci prin natura relației pe care subiectul o stabilește cu
acestea (Alonso-Fernández, 1996; Echeburúa și Corral, 2009).
4.4 Efectele acestor dependențe se fac simțite în special sub
aspectul sănătății mentale, cu episoade de anxietate, depresie,
obsesii, tulburări ale somnului și de personalitate, care
generează deseori rele tratamente, certuri, accidente de circulație
și de muncă sau automutilări.
4.5 La toate acestea se adaugă probleme cu incidență directă
asupra sănătății fizice a utilizatorilor, tulburări fiziologice
precum dureri cervicale, tendinită, sindromul tunelului carpian
și tulburări de vedere. Aspectul exterior este neglijat, se pierd
ore de somn și se schimbă obiceiurile alimentare.
4.6 De utilizarea, excesivă sau nu, a internetului sunt legate
variabile psihosociale, precum vulnerabilitatea psihologică,
factorii de stres și sprijinul din partea familiei și a societății.
Există unii factori de risc specifici utilizării excesive a rețelelor
sociale de către tineri.
4.7 Există semnale de alarmă (lipsa de somn, neglijarea altor
activități importante, nemulțumirea exprimată de cei apropiați
cu privire la utilizarea rețelei, preocuparea continuă pentru
aceasta, eșecuri repetate în încercarea de a limita durata
conectării, pierderea noțiunii timpului) care se declanșează
înainte ca înclinația să se transforme în dependență: acordând
atenție acestor semnale la timp, precum și elaborând
instrumente de evaluare și diagnostic, se facilitează detectarea
din vreme a problemei și tratamentul terapeutic ulterior.
15.11.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
4.8 În plus, sunt necesare resurse publice care să fie alocate
în acest scop și acțiuni de prevenție (campanii de informare și
de popularizare, programe educative, alfabetizare în domeniul
digital, mijloace de asistență, trasabilitatea și semnalarea
riscurilor etc.), atenția trebuind să se îndrepte în primul rând
asupra nevoilor speciale ale grupurilor celor mai vulnerabile.
4.9 În cazul în care utilizatorul se vede obligat să se deco­
necteze, nu reușește să se conecteze ori când conexiunea este
lentă (Estévez, Bayón, De la Cruz și Fernández-Liria, 2009;
García del Castillo, Terol, Nieto, Lledó, Sánchez, Martín-
Aragón, ș.a., 2008; Yang, Choe, Balty și Lee, 2005), apar
simptome de abstinență fizică și psihologică – labilitate
psihică, iritabilitate, nerăbdare, neliniște, tristețe, anxietate.
4.10 În unele situații, anumite trăsături de personalitate sau
stări emoționale sporesc vulnerabilitatea psihică la dependențe:
impulsivitatea, disforia (stare de spirit anormală, care se
manifestă în mod subiectiv sub formă de neplăcere și care se
caracterizează prin schimbări frecvente de dispoziție), lipsa de
toleranță la stimuli dezagreabili, atât fizici (durere, insomnie sau
oboseală), cât și psihici (aversiune, preocupare sau responsabi­
litate) și dorința exagerată de a trece prin emoții puternice
(Estévez, Bayón, De la Cruz și Fernández-Liria, 2009; García
del Castillo, Terol, Nieto, Lledó, Sánchez, Martín-Aragón, ș.a.,
2008; Yang, Choe, Balty și Lee, 2005).
4.11 Sunt și cazuri în care dependența ascunde totuși o
problemă de personalitate – timiditate exagerată, o stimă de
sine scăzută sau un refuz al propriei imagini corporale de
exemplu – ori un mod necorespunzător de a aborda dificultățile
Bruxelles, 19 septembrie 2012
Comitetului Economic și Social European
C 351/35
cotidiene. La rândul lor, tulburările anterioare (depresia,
tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate – TDAH, fobia
socială sau ostilitatea) sporesc riscul refugierii pe internet
(Estévez, Bayón, De la Cruz și Fernández-Liria, 2009; García
del Castillo, Terol, Nieto, Lledó, Sánchez, Martín-Aragón, ș.a.,
2008; Yang, Choe, Balty și Lee, 2005).
4.12 În cadrul strategiilor de prevenție, atât sprijinul din
partea părinților cât și cel al educatorilor joacă un rol esențial
pentru deprinderea unor obiceiuri sănătoase de utilizare a
rețelelor sociale. Este, de asemenea, bine-venită colaborarea
grupurilor de amici (prieteni mai avizați și conștienți de riscuri,
care îi pot ajuta pe utilizatorii de aceeași vârstă sau de vârstă
mai mică să le cunoască și să le evite), văzuți ca protectori on-line.
4.13 În definitiv, este vorba despre exploatarea, printr-o
utilizare corespunzătoare, a potențialului imens al rețelelor
sociale, care comportă deseori dimensiuni de amplă trans­
cendență socială, precum cele legate de ocuparea locurilor de
muncă sau de consum [Salcedo Aznal Alejandro, Sociedad de
consumo o redes de consumidores? Esbozo para un análisis social
del consumidor actual (Societate de consum sau rețele de
consumatori? Schiță pentru o analiză socială a consumatorului
actual), 2008], a căror analiză nu face obiectul acestui aviz.
Astfel, ar trebui să se treacă la înfăptuirea reformelor necesare
pentru ca, la punerea în aplicare a dreptului muncii, să nu aibă
loc, prin utilizarea noilor tehnologii (telefoane mobile, e-mailuri,
rețele sociale etc.), intruziuni inadmisibile în viața privată a
persoanelor, impunându-se încheierea de către partenerii
sociali a unor acorduri inspirate din principiile recomandării
Consiliului Europei pe această temă.
Președintele
Staffan NILSSON