Lucrare semestrială la limba și literatura română pe semestrul I

1.Citește cu atenție fragmentul dat și răspunde cerințelor date:

“A fost odată un împărat, și-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu
era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea și dădea rod în fiecare an, dar nici împăratul,
nici curtenii lui, nici vreun alt om pământean n-a apucat să vadă poamă din rodul acela.
Era, se vede, pe acolo, prin înălțimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă
nici o poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. Împăratul ținea doar să afle cum
sunt poamele rodite de pomul acela, și a dat de știre în toată împărăția lui că aceluia care se va fi
urcat în pomul acela și va putea spune cum anume îi sunt poamele îi va da în căsătorie pe aceea
dintre fetele sale pe care el însuși și-o va alege.
Au venit dar boieri de toate spițele, feciori de împărat, până chiar și feți-frumoși, dar nici unul n-
a fost în stare să se urce în pom.
Era însă la curtea împărătească un flăcău țanțoș, și acesta s-a lăudat mumei sale că el are să se
urce, și-a rugat-o pe aceasta să se ducă la împărat să-i spună că el se urcă.
Împăratul nu credea așa ceva și l-a chemat pe Danciu la sine.
— N-o să fii nici tu în stare să te urci, i-a zis, și să știi că, dacă nu te vei putea urca, dau poruncă
să-ți taie capul.
Danciu s-a învoit să-i taie capul, dacă nu va fi în stare să se urce, și a rugat pe împăratul să-i dea
răgaz de trei zile ca să se gândească, iar în timpul acestor trei zile a pus pe un meșter faur să-i
facă cățărătoare de fier, apoi s-a pus pe urcate.
S-a urcat omul și iar s-a urcat timp de trei zile și trei nopți, și deodată a dat în scoarța copacului
de o gaură prin care a intrat în o colibă în care a găsit o babă bătrână, de tot bătrână. El îi dete
binețele cuvenite.
— Bună seara, bunică dragă! îi zise apoi.
— Bine că mi-ai zis bunică, îi răspunse baba, căci altfel te-aș fi omorât într-o clipă. Dar ce te
aduce pe la noi, puișorul mamei?”

IOAN SLAVICI,Rodul tainic

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1.Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: poamă,țanțoș. 4p.
2.Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare și a unui cuvânt obținut prin conversiune
din textul dat. 4 puncte
3.Transcrie două cuvinte care conțin diftongi. 4 puncte
4.Transcrie, din textul dat, două figuri de stil diferite, precizând felul acestora. 4 puncte
5.Menționează rolul virgulei din secvența: „dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om
pământean n-a apucat să vadă poamă din rodul acela.” 4 puncte
6.Precizează, într-un enunț de ce nu mânca nimeni din roade. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să argumentezi că fragmentul citat

aparține genului epic..În compunerea ta,trebuie: 16p.
-să prezinți patru trăsături ale genului epic;
-să ilustrezi două trăsături cu exemple adecvate,selectate din fragmentul citat;
-să redactezi un conținut adecvat cerinței formulate;
-să respecți limita minimă de spațiu indicată.
 Subiectul al II-lea 36 de puncte
Citește următorul text:
„În anul 2018 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea
statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea
Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar
în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie
1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele
evenimente, sărbătorim Centenarul Marii Uniri.
Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?
Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește
sărbătoresc:
Credința românilor de atunci și de acum este că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună,
într-un singur stat, ROMÂNIA.
Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.
Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile
istoriei.
Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină
realitate.
Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.
Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți
potrivnice.
Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.
Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor
legitime și valorificarea acestor ocazii.
(Cristian Radu – Ce înseamnă Centenarul Marii Uniri)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- Evenimentul care a avut loc în 28 noiembrie 1918;
- Unul din motivele sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. 4 puncte

2. Scrie numele ultimelor provincii românești care s-au unit cu patria mamă. 4 puncte

3. Menționează genul și cazul substantivelor subliniate în text. 4 puncte

4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire prin care se
exprimă: „Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.
4 puncte

5. Fă expansiunea cuvântului subliniat în propoziția subordonată corespunzătoare:

Se cuvine a sărbărtori.
 6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
predicativă, introdusă printr-un adverb relativ. 4 puncte

B. Redactează o narațiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută la o

manifestare prilejuită de sărbătorirea Centenarului în orașul nostru. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
- să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
- să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
- să ai un conținut adecvat cerinței;
- să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă: vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției- 2p; coerența
textului- 2p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului- 2p; ortografie- 3p;
punctuație- 3p; așezarea corectă în pagină- 1p; lizibilitate- 1p)