.

COMENTARIU STILISTIC
STILUL PUBLICISTIC
Exprimaţi-vă punctul de vedere faţă de modul în care încearcă reclama de mai jos să
convingă cumpărătorul.
Veţi avea în vedere:
a) Sloganul şi semnificaţia acestuia;
b) Rolul ilustraţiilor;
c) Informaţiile transmise de textul reclamei;
d) Exprimarea punctului de vedere referitor la modul în care relaţionează
elementele de la punctele a), b) şi c) cu scopul de a convinge
cumpărătorul;
e) Respectarea normelor gramaticale, ortografice şi de punctuaţie, aşezarea în
pagină.
DELICII DIN ITALIA

Loacker Gran Paticceria este o gama de specialitati de ciocolata care definesc bunul
gust intr-un mod traditional italian.Tortina este diponibila sub forma de minitarte la 21 g in
varianta Original – crema pralinata si glazura din cea mai fina ciocolata cu lapte - si in
varianta Dark, cu ciocolata neagra delicioasa. Datorita ambalajului special, prospetimea
produselor este pastrata un timp mai indelungat decit in cazul celor obisnuite.
Specialitatile Loacker nu contin coloranti, conservanti si nici ingrediente care duc la cresterea
colesterolului. Pret: 11,5 RON/125 g.

( REVISTA AVANTAJE, NOIEMBRIE 2005)

Acest text apartine stilului publicistic. Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor
destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o
anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc.
Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii- cazul prezentat in acest
referat), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris
(interviuri consemnate scris);

Stilul publicistic 'apare si se dezvolta in conditiile intemeierii si dezvoltarii presei in limba

romana, ca expresie a «publicizarii», a interpretarii pentru public a vietii social-politice si cultural-
stiintifice, nationale si internationale', opineaza Dumitru Irimia. Este un stil de interferenta a celui
beletristic cu cel stiintific, preluand, la nivelurile sale de exprimare, caracteristici din amandoua. “Ceea
ce deosebeste stilurile intre ele este insa vocabularul, cu intreaga lui gama de nuante semantice,
gradul de expresivitate, coloritul emotional si sintaxa”

Initial cuvintul publicitate nu inseamna altceva decit explicatia pe care o da DEX-ul faptul de
a face cunoscut un lucru publicului; difuzare de informatii in public; caracterul a ceea ce este
public. La baza cuvintuluiadvert ( reclama ) se afla verbul latinesc advertere, care inseamna a se
indrepta catre cineva-cineva. Este de remarcat faptul ca discursul publicitar sau simplele elemente de
publicitate nu se adreseaza unui receptor individualizat, ci unui public conceput ca entitate colectiva
si eterogena. Termenul de reclama este folosit ca sinonim pentru cel de publicitate. Astazi, publicitatea
a aparut in viata fiecaruia dintre noi oferind surprize si revelatii. Publicitatea este vazuta ca un mod
de prezentare a unui produs, a unei situatii, a unor obiecte ce pot fi achizitionate. Modul de a face
publicitate este diferit de la caz la caz, in unele cazuri se folosesc imaginile, in altele doar cuvintele
care sint formulate in asa mod incit ascultatorul/cititorul in cazul nostru sa fie atras de produsul
respectiv.

Publicitatea ca imagine fixa este constituita dupa cum opineaza I.C.Corjan, dintr-o serie
articulata de semnificatii icontextuale care au coerenta si coeziune structurala si emit o multitudine
de mesaje distinte si cu o vocatie semiotica diferentiala. Publicitatea poate fi definita, dupa I.C.Corjan
si ca o sinteza dintre text si ilustratie, dintre legenda si imagine si invers. Având in vedere ca
vorbim de o reclama, vizualul se imbina cu imaginatia, tocmai pentru a fi cit mai persuasiv,
element de baza in acest stil. Pentru a identifica o reclama este nevoie de doua elemente
esentiale:

 imagine, care poate fi reala sau contruita artificial, in care prezenta podusului este la
alegerea celui care o face;

 enuntul lingvistic cu referire la obiectul propus, acest enunt trebuie sa fie formulat
clar.

In reclama prezentata, publicitatea este pentru un produs italian, mai precis o gama de
specialitati din ciocolata. Asa cum este specific stilului publicistic, in aceasta reclama sint oferite date
concrete in ceea ce priveste produsul ( gramaj, crema ). In ceea ce priveste orice tip de
reclama/publicitate este importanta motivatia consumatorului. Acesta trebuie sa stie care este
avantajul sau daca va avea un anumit produs. In cazul nostru motivatia pare sa fie destul de solida, si
anume faptul ca produsele oferite de firma LOACKER GRAN PASTICCERIA nu contin conservanti,
coloranti sau alte ingrediente ce pot cauza neplaceri in ceea ce priveste sanatatea consumatorului.
Mesajul transmis respecta normele comunicarii, acesta fiind receptat, inteles si interpretat de catre
cititorii acestei reviste. Rolul semnificantului (al cuvântului, al semnului lingvistic) este de a situa
semnificatul (sensul, mesajul) intr-o anumita perspectiva. Scopul semnificarii nu este de a crea alt
univers imaginar ci de a interpreta prin semnificat un referent preexistent, lasând loc imaginatiei
receptorului de a-si face o idee cu privire la produlul respectiv. De cele mai multe ori semnificantul
depaseste limita corelatiei cu semnificatul, tocmai pentru a crea acea ideea de perfectiune cu privire la
aceste dulciuri, in cazul de fata. Destinatarul are sansa de a lasa libere imaginile individuale in
dimensiunile propuse de emitator si le valorifica introducind procesul semnificarii intr-o stare
tensionala particulara. Este un lucru cert faptul ca aceasta revista este citita de suficiente persoane care
vor vedea reclama si vor fi atrase de produsul prezentat, datorita emitatorului, care este sursa de
informatii, de unde ia nastere ideea ce va fi transmisa. Acesta are un dublu rol, el creeaza mesajul in
anonimat, dar cu toate acestea este prezent. Cel care primeste mesajul, receptorul, ia mesajul direct de
la sursa sau prin diverse surse media. De aceea mesajul trebuie sa fie clar si corect, el este unitatea de
baza a comunicarii ce transmite o informatie. Din punct de vedere formal, este reflectata structura
generala a limbii romane, ponderea mare a elementelor de comparatie, frecventa clasei morfologice a
substantivelor in calitate de compatate si comparante. Relatia semnificat-semnificant oscileaza intre
excluderea semnificantului de la constituirea semnificatiei, modificarea semnificantului si participarea
ambelor parti la procesul comunicarii. Semnificatia semnului lingvistic este indreptata de acelasi
raport dintre continutul informational si directia persuasiva. Stilul publicistic contine comparatii al
caror termen secund se incadreaza, semantic, acelorasi cimpuri lexicale ca si in stilul beletristic:
„mare”, „indelungat”, „ingredient”, „cultural”, etc. “Datorita ambaljului special, prospetimea
produselor este pastrata un timp mai indelungat decit in cazul celor obisnuite”(Gh.
Borlocan). Faptele de limba pe care se sprijina redundanta in stilul publicistic sint: derivatia
sinonimica, constructiile fixe, stereotipia unor enunturi cu valoare metaforica. In publicitatea tiparita,
asa cum este si in acest caz, sinteza dintre cuvint si imagine creeaza un limbaj complex, orientat catre
un referent real, si se bazeaza pe strategii verbal-iconice polisemantice. Reclamele se fac pe baza unor
relatii mental-cognitive ce au rol demonstrativ-persuasiv. De cele mai multe ori argumentarea se
impune ca modalitate de influentare persuasiva, argumenteaza in mod natural tocmai pentru influenta
publicul. Strategia persuasiva se bazeaza pe doua argumente:

 persuasiunea adresata ratiunii aduce argumente de specialitate, de tip cauza-efect; (cauze-

situatie de analizat si/ sau problema-solutii-rezultate/ modalitati de aplicare a solutiilor);
  persuasiunea adresata afectivitatii aduce argumente de popularitate, superioritatea
unor produse in raport cu altele similare, marturia unor beneficiari ai produsului,
traditie, grija fata de destinatar.

Reclama data are o argumentare logica, de ordin rational educativ, ce implica logica, regula
reciprocitatii, binomul cauza efect, sau de ordin analogic: comparatia, exemplificarea ca strategii de
persuasiune. In subconstintul oamenilor, este faptul ca orice produs, daca este strain, este si bun, lucru
ce este evidentiat chiar de la inceputul textului, Loacker Gran Paticceria este o gama de specialitati
de ciocolata care definesc bunul gust intr-un mod traditional italian. Persuasivitatea in procesul de
semnificare este supusa tot timpul verificarii din perspectiva relatiilor pret-continut. Produsul prezentat
nu contine coloranti, conservanti si ingrediente ce ar favoriza cresterea colesterolului, astfel
consumatorul este atras de acest lucru, sanatatea lui fiind cea evidentiata acum. Chiar daca va manca
ceva dulce, nu va avea probleme de sanatate, fiind evidentiata astfel calitatea produsului. Ideea textului
este data de titlu, DELICII DIN ITALIA, cititorul isi da seama ca este vorba despre ceva deosebit,
insa nestiind ce, va citi textul in totalitate. Fiecare reclama poate fi insotita asa cum am mentionat si
mai sus de o imagine care sa reprezinte produsul respectiv, tocmai pentru a da siguranta
consumatorului ca ceea ce este specificat in text este adevarat, iar in momentul in care produsul va
ajunge in mâna lui, va fi pe deplin multumit. Receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi (
neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee
menite a stirni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice DELICII DIN ITALIA, adeseori formate dintr-un
singur cuvint, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a
sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative este
specifica acestui stil.Titlul are rolul de a forta atentia si interesul cititorului dar si de a concentra in
planul sau semantic cadrul situational sau ideea concentrala in jurul careia textul isi organizeaza
informatiile. Intilnim o ambiguitate amplificata, ce reduce sau amplifica forta de convingere. In unele
cazuri reducerea continutului informational este pina la 0, ceea ce nu este cazul si in aceasta reclama,
unde produsul este prezentat destul de amplu, cititorul avind rolul de a se convinge singur de cele
prezentate. Este vorba de manipularea cititorului, deoarece produsul poate sa nu fie asa cum este
prezentat. Impletirea functiei referentiale cu functia conativa, cu interventia de ordin secundar
determina desfasurarea functiei globale a limbii si intelegerea textului mai bine, chiar daca se intervine
im mod secundar cu mici detalii, acestea au o foarte mare importanta in ceea ce vrea emitatorul sa
transmita. Strins legat de stilul publicistic este structura textului ce trebuie sa fie intr-o strinsa
corespondenta cu natura mesajului, si este conditionata de destinatar, care se impune inainte de toate
emitatorului. Pronumele personal are in acest caz o frecventa redusa. Rezulta de aici caracterul
referential-obiectual al acestui stil. Reclamele sunt destinate unui anumit public: copii, parinti, elevi,
etc., astfel ele trebuie concepute astfel incit mesajul sa fie inteles bine de catre persoanele carora este
aderesat. Daca in stilul belestrsitic si stiintific, destinatarul este ignorat de catre emitator, in stilul
publicistic emitatorul este interesat de starea destinatarulului intr-o anumita perspectiva ideologica,
politica, culturala din care acesta recepteaza continutul de informatii pe care prin enuntul dat.
Emitatorul transmite informatiile cu un anumit scop. Receptorul trebuie sa fie atras de produsul
respectiv, sa doreasca sa il achizitioneze, cum este si cazul reclamei prezentate aici, publicul va fi atras
de ceea ce ii este transmis de catre emitator, imformatia fiind clara si formulata persuasiv.

Textul are caracter bipolar in stilul publicistic, el comunica anumite date cu privire la relatiile social-
politice, economice, interne si intermationale, iar in raportul cu protagonistii, ii orienteaza sa
interpreteze datele realitatii social-politice. Raportul text-mesaj oscileaza intre doi poli:

 texte in care predomina componenta persuasiva, ce se caracterizeaza prin prezenta

multor semne lingvistice, ce au un continut informational care scade odata cu
cresterea ponderii finalitatii persuasive; cconcentrarea minima fiind caracteristica
stilului publicistic, in aces caz;
  texte in care sfera de semnificatii a mesajului depaseste dezvoltatrea sintagmatica a
enuntului; aceasta este prezenta in materialele strict informative sau in cele de mica
pulicitate, in aceste texte concentrarea semantica este maxima.

In cazul reclamei prezentate cititorul are aproape toate informatiile in ceea ce priveste aceste
dulciuri. Este dat chiar si pretul, tocmai pentru a da siguranta destinatarului in ceea ce priveste
produsu. O particularitate definitorie a stilului publicistic este impletirea nivelului fonetic al
semnelor lingvistice cu aspectul lor grafic. Imaginea alaturata scrisului va da cititorului o anumita
imagine cu privire la produsul respectiv. Continutul reflecta realitatea imediata si este completat cu
mijloace extralingvistice de tipul: fotografie.

Pledoarie pentru logo (preluat de pa pagina oficială a olimpiadei)

Tresar, eu sunt cel care ajunge la mine,/căci acum tot eu cu alţi ochi
privesc. (Samuel Beckett)

Scrisul şi desenul au la bază gestul ca martor/rezultat al tensiunii şi relaxării

ritmice a mâinilor (aşadar, ritm şi ecou), iar lectura – cu toate variatele ei tipuri, de
la lectura textului la lectura imaginii – este, mai întâi, o formă de a vedea , apoi de a
înţelege şi, în final, de a fi. Gestul reclamă un subtil joc cu linia (element plastic şi
caligrafic deopotrivă) care traduce dinamismul interior şi devine o modalitate de a da
formă ideilor, gândurilor, de a face vizibilă lumea noastră interioară desenată de
întâlnirile cu lectura. Cel care citeşte, se găseşte mereu în ipostaza de a fi împreună
cu, acea tensiune interpretativă care îl determină să ia în posesie textul sau
imaginea, să le interiorizeze, să le dea sens şi apoi, la rândul lui, să creeze sens.
 Lectura reclamă întotdeauna simbolistica dublului care se traduce atât prin
relaţia creator-receptor, cât şi prin legătura dintre lumea noastră interioară plurală şi
viaţă. Şi aceasta este, poate, definiţia armoniei ca principiu ordonator al universului.
Armonia este secţiunea de aur, e spirala ca o continuă promisiune a dezvoltării, a
descoperirii sinelui şi a lumii prin lectură – cuvânt şi imagine.

Lectura şi cele şase niveluri ale ei pot fi simbolizate de spirală ca formă

primordială: cu fiecare nivel, cu fiecare cerc, se adaugă o nouă achiziţie, iar aceasta
înseamnă o nouă înţelegere a lumii/a lumilor. Când citeşti, de fapt te citeşti, te
deschizi apoi spre celălalt, trasezi, cu creta, o linie între tine şi tine, între tine şi
viaţă. Linia curbă (pe care spirala o cheamă) este o reprezentare idealizată a
realităţii, mişcare şi sugestie a mişcării interioare, amprenta colorată a stărilor
noastre afective. Cititorul de acum este îmblânzitorul modern de semne, devine el
însuşi amprenta-spirală a lumii pe care o locuieşte şi care îl locuieşte, la rândul ei.
Lumea/viaţa este o permanentă rescriere a treptelor pe care, interior, le urcăm, un
traseu ce promite a se desfăşura infinit, vertical şi care primeşte culori-esenţă,
mărturii ale tuturor cuvintelor şi imaginilor de sub piele, cu ritmul şi vocile lor.

Logo-ul şi afişul au fost create de Paul Târziu, artist plastic (preluat de pa pagina
oficială a olimpiadei)