SP_2_DP_2

Sociologie Psihologie - Didactica Psihologiei

TRUE/FALSE

1. EducaŃia are menirea de a extrage si prelucra, în funcŃie de cerinŃele

societăŃii, precum si de capacităŃile intelectuale ale celor care învaŃă, si de
specificul fiecărui domeniu al cunoasterii, reflectat în obiectele de studiu, tot
ce e mai valoros în cultura materială si spirituală a omenirii, precum si de a
le oferi, sub formă prelucrată, prin mijloace adecvate, idealurile intelectuale,
morale, estetice, religioase etc. A *

2. RelaŃia dintre societate si educaŃie este univocă. La rândul ei, educaŃia

nu influenŃează societatea. F *

3. Este adevărat că educaŃia apare ca un proces intenŃionat si are, în acelasi

timp, caracter constient si activ? A *

4. Didactica specialităŃii (deci si didactica psihologiei) reprezintă o stiinŃă

(disciplină de studiu) de sine-stătătoare? A *

5. Metodele si tehnicile de predare-învăŃare-evaluare aparŃin atât

profesorului, cât si elevilor în actul didactic. A *

6. RelaŃia dintre didactica generală si didacticile specialităŃilor are în

vedere aspectele, domeniile care Ńin, îndeosebi, de componenta aplicativă,
metodologică a procesului didactic, comune (nu neapărat identice) pentru
toate disciplinele, raportate la ceea ce are specific fiecare arie curriculară,
precum si disciplinele de studiu incluse în acestea. A *

7. Didacticile speciale (specialităŃilor) abordează legităŃile procesului de

învăŃământ adaptate la ceea ce are specific fiecare obiect de studiu, atât sub
aspectul finalităŃilor, cât si al conŃinuturilor, al metodologiei si al evaluării
activităŃii didactice. A *

8. Între didactica generală si didactica specialităŃii (deci si didactica

psihologiei) există un raport de interdependenŃă, de reciprocitate? A *

9. Conceptul de metodică este sinonim cu sintagma didactică specială sau

didactica specialităŃii? A *

10. Tehnologia didactică modernă propune ca întâi să se proiecteze

obiectivele (adică finalitatea, ceea ce se doreste să se producă în final), apoi
are loc acŃiunea de instruire, de învăŃare, iar în încheierea secvenŃei de
instruire se constată si se măsoară ceea ce s-a obŃinut (evaluarea). A *

11. Între componentele procesului didactic nu există interdependenŃă F *

12. În condiŃiile societăŃii contemporane, ca urmare a reglementărilor

stabilite în Noul Curriculum NaŃional si în planul – cadru, liceul este
structurat pe filiere, profiluri si specializări. A *

13. „Ciclul de aprofundare”, constituit din clasele X-XI, are ca obiectiv

major aprofundarea studiului în profilul si specializarea aleasă, asigurând în
acelasi timp, o pregătire generală pe baza disciplinelor scolare din trunchiul
comun de discipline si a opŃiunilor din celelalte discipline. A *

14. Este adevărat faptul că, inclusiv în situaŃia în care fiecare ciclu
curricular are obiective proprii, acestea se cirsumscriu, fiecare la locul său,
în sistemul întregului învăŃământ, structura acestuia având un caracter
unitar? A *

15. Între obiectivele specifice fiecărui ciclu curricular în parte nu există o

continuitate firească, iar realizarea lor în ansamblu nu asigură implicit
înfăptuirea obiectivelor generale ale învăŃământului, potrivit exigenŃelor
societăŃii contemporane si a celei viitoare, în care se vor integra tinerii după
încheierea studiilor, iar apoi pentru formarea lor continuă. F *

16. Programele scolare reprezintă o componentă de mare însemnătate a

Curriculum-ului NaŃional. Ele consemnează oferta educaŃională a unei
anumite discipline de învăŃământ pentru un parcurs scolar determinat si
reprezintă instrumentul didactic principal, care descrie condiŃiile reusitei
învăŃării exprimate în termeni de obiective, activităŃi de învăŃare,
conŃinuturi si standarde de performanŃă. A *

17. Programele scolare sunt structurate pe discipline de studiu; ele descriu

oferta educaŃională a acestora pe un parcurs scolar determinat (an scolar,
ciclu scolar, treaptă de învăŃământ). A *
18. Programele scolare pentru clasele liceale nu au o schemă aparte faŃă de
cele ale scolii generale, structura lor fiind aceeasi. F *

19. Proiectarea activităŃii didactice este un demers care priveste îndeosebi

activitatea profesorului. Aceasta apare ca un ansamblu de operaŃii si
acŃiuni de anticipare a acestora, conferindu-i un caracter sistematic,
raŃional si, ca urmare, o eficienŃă sporită. A *

20. Demersul didactic personalizat exprimă dreptul si libertatea profesorului

de a lua decizii asupra modalităŃilor pe care le consideră optime în cresterea
calităŃii procesului de învăŃământ, respectiv răspunderea personală pentru
asigurarea unui parcurs scolar individualizat, în funcŃie de condiŃii si
cerinŃe concrete A *

21. Este adevărat faptul că demersul didactic personalizat se referă la dreptul

cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităŃilor pe care le consideră
optime, în vederea cresterii calităŃii procesului de învăŃământ (pentru a
asigura, astfel, elevilor, un parcurs scolar individualizat)? A *

22. „Proiectarea unei unităŃi de învăŃare” (ca si a fiecărei teme sau lecŃii
în parte), are la bază parcurgerea unui set de întrebări, care precizează
elementele procesului didactic, într-o succesiune logică, în vederea atingerii
obiectivelor de referinŃă si a competenŃelor specifice stabilite. A *

23. Este adevărat faptul că Didactica specialităŃii este o disciplină

stiinŃifică al cărei obiectiv este optimizarea procesului de predare-învăŃare-
evaluare, fiind orientată spre natura cunostinŃelor scolare si modul de
organizare a predării conŃinutului, spre modalităŃi de transmitere a
acestora, prin intermediul diferitelor discipline de studiu, de specialiate?
Putem afirma acest lucru si în ceea ce priveste Didactica psihologiei? A *

24. Didactica psihologiei se raportează la principiile didacticii generale în

soluŃionarea unor probleme specifice? A *

25. Didactica psihologiei are în vedere acŃiuni permanente de

perfecŃionare a propriilor activităŃi de predare-învăŃare-evaluare,
activităŃi ce vizează
dobândirea acelor cunostinŃe, atitudini si competenŃe solicitate atât de
programa scolară de sociologie pe de o parte, cât si de practica economico-
socială, pe de altă parte. A *
26. Didactica specialităŃii realizează adaptarea noŃiunilor de principii,
finalităŃi, conŃinut, metode, forme de organizare, strategii de proiectare si
de evaluare pentru fiecare disciplină scolară. A *

27. Orice acŃiune de proiectare si realizare a unei lecŃii la psihologie

reprezintă, de fapt, un set de decizii pe care profesorul le ia pentru a pune în
corelaŃie elementele prioritare ale activităŃii sale si a găsi varianta optimă
în raport cu situaŃia educaŃională concretă. A *

28. Proiectul de lecŃie la psihologie se compune doar dintr-o parte

introductivă (pagină de protocol), elemente comune oricărei lecŃii. F *

29. Există mai multe tipuri de lecŃii, determinate de faptul că sarcinile

didactice fundamentale pot fi diferite în anumite etape ale procesului de
învăŃământ si anume: comunicare de noi cunostinŃe, formarea de priceperi
si deprinderi, recapitulare si sistematizare, verificare si apreciere. A *

30. Proiectarea este acŃiunea de anticipare si pregătire a activităŃilor

didactice si educative pe baza unui sistem de operaŃii, concretizat în
programe de instruire diferenŃiate prin cresterea performanŃelor. A *

31. Programa scolară reprezintă un document normativ, în sensul că

stabileste obiective, adică Ńintele ce urmează a fi atinse prin intermediul
actului didactic ? A *

32. Atunci când se realizează lectura programei, fiecărui obiectiv cadru îi

sunt asociate două sau mai multe obiective de referinŃă. Pentru realizarea
obiectivelor de referinŃă, învăŃătorul poate organiza diferite tipuri de
activităŃi de învăŃare. A *

33. Planificarea calendaristică se transformă într-un document administrativ

formal care repetă modul de gestionare a timpului propus de programa
analitică, într-un document de interpretare personală a programei, care
asigură un demers didactic concordant cu situaŃia concretă din clasă. A *

34. Fiind un document oficial, programa scolară la psihologie este

obligatorie; profesorul este însă suveran în stabilirea structurilor si a
succesiunilor acestora, în alocarea numărului de ore sau în efectuarea chiar a
unor modificări. A *
35. O lecŃie la psihologie, ca de altfel la orice disciplină, încorporează în
sine toate componentele procesului de învăŃământ: obiective, conŃinuturi,
forme de organizare, criterii de evaluare, relaŃii pedagogice etc, toate într-o
strânsă interdependenŃă. A *

36. Când vorbim de proiectarea unei lecŃii la psihologie întâi Ńinem cont
de
selectarea resurselor educaŃionale sau delimitarea conŃinutului învăŃării,
apoi de găsirea resurselor necesare si în final de identificarea si
dimensionarea obiectivelor educaŃionale ale lecŃiei. F *

MULTIPLE CHOICE

1. EducaŃia este o acŃiune ce se exercită asupra personalităŃii umane,

indiferent de vârsta pe care o are, un proces continuu, de unde si cunoscuta
sintagmă de educaŃie :

a. intelectuală
b. permanentă *
c. educaŃie la frontiera dintre milenii

2. DefiniŃia dată educaŃiei si anume: „EducaŃia nu înseamnă pregătirea

pentru viaŃă; ea este însăsi viaŃă”, îi aparŃine lui:

a. Im. Kant
b. E. Durkheim
c. J. Dewey *

3. DefiniŃia dată educaŃiei si anume: „EducaŃia este acŃiunea

generaŃiilor adulte asupra celor nepregătite încă pentru viaŃa socială”, îi
aparŃine lui:

a. J. Dewey
b. J. Fr. Herbart
c. E. Durkheim *
4. DefiniŃia dată educaŃiei si anume: „EducaŃia este acŃiunea de formare
a individului pentru el însusi, dezvoltându-i-se o multitudine de interese”, îi
aparŃine lui:

a. J. Dewey
b. J. Fr. Herbart *
c. Pestalozzi
d. E. Durkheim

5. Pedagogia, ca disciplină de studiu, poate fi definită ca:

a. teorie generală a educaŃiei *

b. stiinŃă a instruirii si învăŃării
c. latură a psihologiei educaŃiei

6. Conceptul de „didactică” derivă din grecescul „methodos” si desemnează:

a. calea de urmat în vederea atingerii unui scop determinat *

b. situaŃie, stare, fapt
c. un instrument de cercetare psihopedagogică

7. Metodologia didactică reprezintă

a. o activitate de învăŃare
b. stiinŃa folosirii metodelor si tehnicilor de predare-învăŃare-evaluare
folosite în activitatea didactică (de învăŃământ) *
c. o formă de evaluare

8. Strategia didactică reprezintă:

a. un plan al învăŃării
b. o latură a educaŃiei
c. ansamblul metodelor si mijloacelor de predare-învăŃare-evaluare *

9. Obiectivele educaŃionale reprezintă:

a. o concretizare a scopului, indicând ce se asteaptă să devină

elevul, tânărul, ca rezultat al procesului didactic
b. modul în care trebuie să se comporte elevul după ce a parcurs o
anumită experienŃă de învăŃare
c. performanŃa pe care o înregistrează, în formarea sa elevul
instruit, după fiecare secvenŃă de învăŃare

a. a + b+c *
b. a + c
c. b + c

10. În structura sistemului de învăŃământ românesc s-au introdus asa-

numitele cicluri curriculare. Acestea reprezintă

a. o formă de învăŃământ
b. perioade ale scolarităŃii, grupând mai mulŃi ani de studiu *
c. un an de studiu

11. Ciclul curricular „achiziŃii fundamentale” este constituit din:

a. grupa pregătitoare de la grădiniŃă si clasele I si a II-a ale scolii

primare *
b. numai grupele grădiniŃei
c. nivelul primar (clasele I-IV)

12. „Ciclul de dezvoltare” cuprinde:

a. grupa pregătitoare de la grădiniŃă si clasele I si a II-a ale scolii

primare
b. nivelul primar (clasele I-IV)
c. clasele a III-a si a IV-a ale scolii primare si clasele a V-a si a VI-a
gimnaziale *
d. numai clasele a IV-a, a V-a si a VI-a

13. „Ciclul de dezvoltare” are ca obiectiv major:

a. „alfabetizarea” iniŃială a copiilor

b. formarea capacităŃilor de bază necesare pentru activitatea de învăŃare *
c. orientarea elevilor în vederea exprimării libere a opŃiunii scolare si
profesionale ulterioare

14. „Ciclul de observare si orientare” cuprinde:

a. clasele a VII-a, a VIII-a si a IX-a *

b. nivelul gimnazial (clasele V-VIII)
c. clasele a IX-a si a X-a

15. „Ciclul de specializare” cuprinde:

a. clasele a IX-a si a X-a

b. clasele XII-XIII (inclusiv pentru elevii care urmează la seral) *
c. clasele a X-a, a XI-a, a XII-a

16. În sens restrâns, curriculum-ul desemnează:

a. ansamblul proceselor educative si al experienŃelor de învăŃare prin

care trece elevul pe durata parcursului său scolar.
b. ansamblul documentelor scolare de tip reglator de unde si denumirea
de curriculum formal sau oficial) în care sunt consemnate datele
esenŃiale privind procesele educative si experienŃele de învăŃare pe
care scoala le oferă elevului *
c. nici una din variantele menŃionate

17. „Limbă si comunicare”, „Om si societate”, „Matematică si stiinŃe ale

naturii”, „Arte”, „EducaŃie fizică si sport”, „Tehnologii”‚ „Consiliere si
orientare” poartă denumirea de :

a. cicluri curriculare
b. arii curriculare *
c. documente curriculare

18. Cele trei dimensiuni fundamentale ale procesului de învăŃământ sunt:

Predarea, ÎnvăŃarea si

a. simularea
b. evaluarea *
c. curriculum

19. „Unitatea de învăŃare” reprezintă:

a. o structură didactică deschisă si flexibilă, unitară din punct de vedere

tematic, ce se indică prin titluri (sau teme) stabilite de către profesor *
b. un proiect de lecŃie
c. un plan de învăŃământ
20. Proiectarea activităŃii semestriale reprezintă o proiectare a activităŃii
anuale si constă în:

a. precizarea obiectivelor terminale ale fiecărui capitol

b. repartizarea materiei pe lecŃii si alte tipuri de activităŃi
c. stabilirea lecŃiilor de recapitulare si sistematizare, precum si a
lecŃiilor de evaluare
d. selectarea mijloacelor de învăŃământ
e. întocmirea fisei psihopedagogice a elevului

a. a+c
b. a+b+c+d *
c. e
d. b+d

21. Activitatea de proiectare pedagogică implică două operaŃii care intervin

în mod global si în mod esalonat. Care sunt acestea?

a. OperaŃia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a

programelor de instruire/educaŃie, realizată:
b. OperaŃia de analiză a componentelor planului sau a programelor de
instruire/educaŃie, realizabilă prin stabilirea unor corespondenŃe între:
c. OperaŃii (acŃiuni) de predare – învăŃare – evaluare, adaptabile la
diferite condiŃii de învăŃare interne si externe.

a. a + c
b. a + b *
c. b + c

22. În elaborarea planificării procedăm astfel:

a.Citim atent programa

b.Stabilim succesiunea de parcurgere a conŃinuturilor
c.Corelăm fiecare conŃinut în parte cu obiectivele de referinŃă vizate
d.Verificăm concordanŃa dintre traseul educaŃional propus si oferta de
resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete)
e.Alocăm timpul necesar pentru fiecare conŃinut, în concordanŃă cu
obiectivele de referinŃă vizate.
a. a+d
b. a+b+e
c. a+b+c+d+e *
d. b+c+e

23. O unitate de învăŃare este:

a. coerentă din punct de vedere al obiectivelor vizate;

b. unitară din punct de vedere tematic (adică al conŃinutului);
c. desfăsurată în mod continuu pe o perioadă de timp;
d. finalizată prin evaluare

a. a+d
b. a+b+c
c. b+c+e
d. a+b+c+d *

24. Care din următoarele sintagme desemnează proiectarea activităŃii

didactice?

a. „proiect de activitate didactică”, „proiect de lecŃie”

b. „planificare calendaristică”
c. lecŃia de transmitere si însusire de noi cunostinŃe
d. „proiect de unitate de învăŃare”
e. catalogul

a. a+b+d *
b. a+b+c
c. b+c+d
d. c+d+e
e. a+d+e