Preparate microscopice

In bacteriologie se folosesc doua feluri de preparte microscopice:

1. Preparate native (preparat umed, preparat necolorat, preparat intre lama si lamel) se
foloseste frecvent in parazitologie si micologie si mai rar in bacteriologie). Pe o lama
sterila se pune o mica cantitate de produs (produsul ca atare daca este lichid sau dupa
ce a fost diluat cu ser fiziologic steril sau in alt diluent daca este solid) peste care se
aseaza o lamela. Aceasta se aseaza initial cu o latura pe lama, se inclia la 45 de grade si
se lasa sa cada usor peste preparat. Daca cantitatea de produs este prea mare, acesta
curge de pe lama contaminand mediul. Daca cantitatea de produs este prea mica apar
bule de aer care impiedica examinarea microsocopica.
2. Frotiul (preparatul fixat) tehnica parcurge 3 etape:
a. Etalarea (intinderea frotiului): se pune lama cu frotiul pe un support de lama
Se pune in centrul lamei o mica cantitate de produs
Se pune produsul ca atare daca este lichid, iar daca este solid se pune intai o
mica cantitate de ser fiziologic steril peste care se adauga produsul si se
amesteca pentru omogenizare. Se intinde apoi produsul prin miscari circulare cu
ansa bucla sterila intr-un strat cat mai subtire.
b. Uscarea: se lasa frotiul sa se usuce pe masa acoperit partial cu capacul unei placi
Petri.
c. Fixarea se poate realiza in 2 feluri:
i. Fixarea prin caldura: este cea mai utilizata fiind ieftina si rapida. Consta in
trecerea fortiului cu fata inferioara de 2-3 ori prin flacara becului Bunsen.
Se incearca daca fixarea a fost suficienta atingand lama de tegumentul
fetei dorsale a mainii stangi. Daca se obtine o senzatie de arsura
suportabila, fixarea este suficienta. Daca nu este suficienta, frotiul se va
spala de pe lama in momentul colorarii. Daca fixarea este prea intense,
frotiul se carbonizeaza si devine inutilizabil.
ii. Fixarea chimica: se utilizeaza rar pentru produse patologice care se
deterioreaza la cald.

Dupa realizarea unui frotiu, acesta trebuie colorat si examinat microsocopic. Un frotiu
correct efectuat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. Sa fie rotund sau ovalat
2. Sa fie transparent
3. Sa fie omogen
4. Sa nu atinga marginile lamei

Coloratii:
1. Coloratii simple folosesc un singur colorant. Permit observarea morfologiei
bacteriilor, nu si a tinctorialitatii lor. Ex: coloratia cu albastru e metilen:
a. Se pune lama cu frotiul pe un support
b. Se acopera frotiul cu solutie de albastru de metilen 1% si se lasa 1-2 minute.
Se spala frotiul sub jet de apa de robinet. Se lasa sa se usuce intr-un stativ
pentru lame si se examineaza microscopic. Toate elementele de pe frotiu se
coloreaza in albastru (reteaua de fibrina, celule epiteliale, leucocite,bacterii)
2. Coloratii differentiate: acestea folosesc doi sau mai multi coloranti. Permit
observarea morfologiei bacteriene si a tinctorialitatii (afinitate pentru coloranti). Ex:
coloratia Gram este coloratia cea mai folosita in bacteriologie. Este o coloratie in 4
etape:
a. Colorarea: se pune lama cu frotiul pe un suport. Se acopera fortiul cu solutie
de violet de gentian 1%. Se lasa 1-2 minute.
b. Mordansarea (fixarea colorantului): se toarna peste fortiu solutie Lugol (Iod).
Iodul din aceasta solutie are proprietatea de a se lega atat de peretele
bacterian cat si de violetul de gentian, realizand o mai buna fixare in perete a
colorantului. Acesta se lasa sa actioneze 2-4 minute.
c. Decolorarea: se ia lama cu frotiul in mana si se toarna peste frotiu un
amestec decolorant alcool-acetona 3:1 pana cand lichidul care curge de pe
lama devine incolor. Se spala frotiul cu apa de robinet.
d. Recolorarea: se toarna peste frotiu o solutie de fuxina bazica 1% diluata 1/10
cu apa distilata. Se lasa 1-2 minute apoi se spala fortul , se lasa sa se usuce si
se examineaza microscopic.
Bacteriile Gram+ se coloreaza in violet iar cele Gram- se coloreaza in rosu.

3. Coloratii special: se folosesc pentru componente ale bacteriei care sunt foarte greu
de colorat datorita continutului foarte dens si a permeabilitatii scazute a invelisurilor
externe:
a. Coloratii pentru capsula bacteriana
i. Coloratia cu tus de China (coloreaza capsula in negru)
ii. Coloratia rosu Congo (coloreaza in rosu). Observatie: capsula poate fi
vazuta si in coloratiile simple sau diferentiale dar in acele coloratii
aceasta va fi incolora, luminoasa in jurul corpului bacterian colorat.
b. Coloratiile pentru spori:
i. Coloratia cu verde malahit sporii se coloreaza in verde iar corpul
bacteriei este rosu. Obs: sporii se pot vedea si in coloratiile simple sau
diferentiale dar sunt incolori si stralucitori, in timp ce corpul bacteriei
este colorat.