Sarurile de amoniu cuaternar Alaturi de substantele clorigene, sarurile de amoniu cuaternar reprezinta agentii dezinfectanti cei mai utilizati

n sectorul alimentar. Au actiune detergenta slaba, dar au o actiune germicida foarte buna. Efectul germicid, cel mai pronuntat, l au compusii, care n molecula lor contin un radical cu 16 atomi de carbon. Principalele proprietati ale sarurilor de amoniu cuaternar sunt: actiunea antimicrobiana fata de bacterii (ceva mai slaba asupra celor Gram pozitive), fungi si virusuri; stabilitate n conditii obisnuite de temperatura; lipsa culorii si mirosului, a corosivitatii si a actiunii iritante asupra tegumentului n concentratii uzuale; solubilitate n apa.

Actioneaza bine si n prezenta substantelor organice, dar sunt inactivate de detergentii anionici si de polifosfatii anorganici, iar ionii de calciu, magneziu, feros si feric si pH-ul < 6 le reduc eficacitatea. Cele mai folosite concentratii, n industria alimentara, sunt cele de 0,2-0,5. Dintre sarurile de amoniu cuaternar se pot mentiona bromura de cetiltrimetilamoniu (Cetrimid, Cetavlon etc.), bromura de cetildimetil-benzilamoniu (Ceepryn, Cetozol, Bromocet). Aceasta din urma a fost frecvent folosita n tara noastra. Bromocetul actioneaza mai ales asupra germenilor Gram pozitivi. Solutiile au valoare decontaminanta numai fata de germenii sensibili aflati pe suprafete netede; pe suprafetele rugoase nu este suficient de penetrant si din aceasta cauza germenii situati n spatiile mai profunde ramn viabili. Pentru dezinfectia suprafetelor netede si a minilor se foloseste o solutie

care contine 1 substanta activa. Solutiile apoase se folosesc maximum 2 zile, iar dezinfectia se realizeaza prin pulverizare fina, folosindu-se 0,5 l/m2. Agentii tensio-activi amfolitici (se comporta ca baze n mediu acid si ca acizi n mediu alcalin) pot modifica tensiunea superficiala att n mediul acid ct si n mediul alcalin. Au actiune detergenta si dezinfectanta importanta, sunt netoxici, necorosivi, neiritanti, incolori si inodori, fiind potriviti att pentru suprafete ct si pentru tegumente. Produsii Tego si Tagonin se recomanda pentru dezinfectia n industria alimentara n solutii apoase de 1%, timp de contact 10-15 minute. Alte substante dezinfectante Soda caustica este cea mai puternica substanta alcalina, foarte eficace pentru ndepartarea grasimilor si a altor depozite organice. Este foarte corosiva pentru suprafetele metalice si dificil de ndepartat prin clatire. Datorita pH-ului ridicat(13,3 solutie 1%) este un dezinfectant cu spectru larg de actiune fata de formele vegetative si sporii bacterieni, fata de virusi si paraziti. n industria alimentara, n functie de scopul urmarit, se recomanda concentratii ntre 0,5 si 2%. Puterea germicida a solutiilor de soda caustica creste cu temperatura; solutiile cele mai active sunt cele fierbinti la 70-80C. Se recomanda a fi folosita, n special, n utilajele de spalare mecanica, a ambalajelor de sticla si n locurile n care ndepartarea grasimilor ridica probleme, ca n industria carnii si a pestelui. Nu trebuie folosita la nici un fel de operatii manuale, fiind periculoasa datorita arsurilor grave pe care le poate produce. Soda calcinata poate fi folosita ca dezinfectant si degresant n compozitia unui numar mare de agenti chimici de spalare. n unitatile de industrie alimentara, pentru dezinfectie se utilizeaza concentratii de 2-3. Bioxidul de sulf (SO2) se utilizeaza mai mult la conservarea alimentelor si pentru dezinfectarea ambalajelor din lemn.

Permanganatul de potasiu (KMnO4) are efect germicid bun (datorita actiunii sale oxidante), dar din cauza colorarii suprafetelor pe care este aplicat, utilizarea sa ca dezinfectant n industria alimentara nu este recomandata. Formolul se utilizeaza ca dezinfectant n stare lichida doar n industria zaharului, iar n stare gazoasa, pentru dezinfectia capacelor metalice pentru sticle. 6.1.2.2. Agentii fizici de dezinfectie n industria alimentara, dintre acesti agenti, se folosesc doar caldura si radiatiile ultraviolete. Caldura Se foloseste mai ales ca abur saturat sub presiune, care are o eficacitate germicida mai mare dect caldura uscata. Aplicarea pe suprafete deschise si pentru conducte se face prin intermediul unor dispozitive speciale (pistoale de abur, instalatii de sterilizare cu abur etc.). Obiectele de dimensiuni mici se pot dezinfecta prin fierbere sau autoclavare. Caldura are avantajul ca este foarte eficace asupra tuturor tipurilor de microorganisme, ieftina si nu lasa nici un fel de reziduuri toxice. Aplicata nsa pe suprafete murdare si puternic contaminate, usuca depozitele de murdarie, care devin si mai aderente si protejeaza microorganismele pe care le nglobeaza. Radiatiile ultraviolete n industria alimentara, radiatiile ultraviolete se folosesc mai ales pentru dezinfectia aerului din ncaperile de productie si depozitare si pe suprafete. Ca urmare a ozonului degajat, n contact cu alimentele bogate n grasimi pot produce rncezire. Pentru dezinfectie se folosesc lampi cu presiune scazuta de vapori de mercur, care emit radiatii cu lungime de unda de 240280 nm, interval n care efectul germicid este maxim. Cele mai sensibile sunt bacteriile Gram negative nesporulate, urmate de cocii Gram pozitivi, sporii bacterieni si fungici si de virusuri.

Efectul radiatiilor ultraviolete este influentat negativ de prezenta prafului si a peliculelor tulburi sau care contin grasimi. Pentru aceste motive utilizarea RU se limiteaza n special la dezinfectia aerului. 6.2. Particularitatile igienizarii n functie de profilul ntreprinderii 6.2.1. Consideratii generale De realizarea si verificarea starii igienice a ntreprinderii raspunde att conducerea acesteia ct si cadrele de specialitate care ndruma si executa procesul tehnologic, care vor asigura baza materiala si personalul de executie. Aprecierea starii de igiena se face de catre igienistul ntreprinderii, iar n cazul unitatilor care prelucreaza produse alimentare de origine animala si de medicul veterinar inspector de stat. Controlul starii de igiena se face nainte de nceperea procesului de productie, ct si pe ntreg parcursul desfasurarii acestuia. Controlul preoperational (naintea nceperii procesului de productie) presupune verificarea zilnica a starii de curatenie a ntregului spatiu, a utilajelor, a meselor de lucru, a vaselor, recipientelor, uneltelor si a mijloacelor de transport. Igienistul trebuie sa fie dotat cu un registru de inspectie, etichete cu inscriptia Folosirea oprita, lanterna puternica, crlige, spaclu, razuitoare, cu care face la nevoie verificarea amanuntita. n cazul n care un utilaj este necorespunzator lipeste eticheta Folosirea oprita, iar daca o sectie ntreaga este necorespunzatoare din punct de vedere igienic, se amna nceperea procesului tehnologic pna la remedierea situatiei. Controlul operational (controlul starii de igiena n timpul procesului tehnologic) consta n verificarea respectarii conditiilor de igiena, n functie de specificul fiecarei sectii. O atentie deosebita va fi acordata evacuarii ritmice a deseurilor necomestibile, a confiscatelor si a starii de curatenie a pardoselii. Utilajele defecte vor fi propuse pentru reparatie. Igienizarea spatiilor tehnologice

Igienizarea acestor spatii se executa n timpul programului de lucru, ntre schimburi si dupa terminarea lucrului. Igienizarea n timpul lucrului consta n strngerea reziduurilor provenite de la curatirea materiei prime si a materiilor auxiliare (cu ustensile adecvate, de pe suprafata pardoselii), care se introduc n recipienti cu capac sau saci de plastic ce vor fi evacuati n locurile de colectare. n sectiile unde apar multe dejectii se spala cu apa rece si se matura spre canalele de scurgere. Igienizarea ntre schimburi se realizeaza dupa scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice si consta n: ndepartarea reziduurilor organice; scoaterea utilajelor deteriorate n timpul programului de lucru, care se duc la atelierul mecanic pentru reparatii; curatirea propriu-zisa, care cuprinde: prespalarea, ce consta n nmuierea particulelor de murdarie aderente pe suprafete cu un curent de apa la temperatura de 40C, sub presiune; curatirea chimica cu solutie calda de detergenti 3%; spalarea cu apa rece, pentru ndepartarea detergentului, apoi cu apa fierbinte la 83C si apoi, din nou, cu apa rece. Igienizarea dupa terminarea lucrului se realizeaza de asemenea dupa scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice si consta n: transferarea utilajelor transportabile n sala de spalare: tavi, carucioare; ndepartarea reziduurilor organice; demontarea partilor mobile ale utilajelor fixe; spalarea cu apa sub presiune; curatirea chimica cu solutie de detergenti n concentratie de 2-3% pentru pereti, utilaje si pardoseli. Cnd murdariile sunt mai aderente si grase se folosesc

solutii 5%. Dupa un timp de contact de 10-15 minute, suprafetele se curata cu perii, spacluri, bureti metalici, crlige pna cnd se nlatura toate reziduurile organice; spalarea cu apa calda a detergentilor si apoi cu apa fierbinte la 83C sub presiune; dezinfectia cu substantele chimice avizate de organele sanitare pentru industria alimentara: cloramina 1,5%, soda caustica 0,5-2%, hipoclorit de sodiu 12,5% clor activ, soda calcinata 2-3% sau alte substante din reteaua comerciala. Timpul de contact al solutiilor dezinfectante cu suprafata igienizata este de 60 de minute, iar cantitatea de solutie pe metrul patrat este de 0,150 litri. Igienizarea ustensilelor si a utilajelor mobile se realizeaza ntr-un spatiu special de spalare, compartimentat n 3ncaperi (una n care se aduna ustensilele si utilajele murdare, o camera de spalare si zvntare si o camera n care se depoziteaza ustensilele si utilajele spalate). Spalarea se realizeaza n mai multe etape: nmuierea, apoi spalarea cu detergenti si spalarea pentru ndepartarea acestora, folosind att apa rece ct si ncalzita. Dupa clatirea cu apa rece, tavile, navetele, galetile etc., se pun la scurs pe gratare din inox sau din metal galvanizat. n unitatile moderne spalarea se face cu masini speciale de spalat. Spalarea utilajelor, cu exceptia celor utilizate n abatoare si fabrici de preparate din carne, se poate face cu aparate fixe, bazate pe folosirea simultana a aburului si substantelor chimice, asigurndu-se att spalarea ct si dezinfectia. Igienizarea spatiilor social-sanitare (veterinare, spalatoare, dusuri, WC -uri etc.) din ntreprinderile alimentare este foarte importanta, deoarece acestea pot constitui veritabile surse de contaminare cu microorganisme a produselor obtinute. Curatirea acestora se realizeaza prin maturare, spalare cu apa fierbinte sub presiune cu detergenti, ndepartarea paianjenilor etc., urmata apoi de dezinfectie cu substante chimice adecvate. Dezinfectia se realizeaza, n general, cu clorura de var (5% pentru vestiar, dusuri, dulapuri, 15% pentru WC -uri).

Geamurile si toate partile lemnoase ale anexelor sanitare se sterg de praf ori de cte ori este nevoie si se spala cel putin odata pe saptamna. Partile permeabile ale peretilor se curata si se varuiesc, iar cele impermeabile se spala si se dezinfecteaza ori de cte ori este nevoie. Igienizarea ambalajelor (metalice, din sticla, din plastic etc.) se realizeaza prin spalare si dezinfectie care este specifica fiecarui tip. Igienizarea ambalajelor poate fi facuta mecanic sau manual folosind apa potabila la temperaturi de la 40C la 83C (sau mai mult) si dezinfectante aprobate de organele sanitare. Igienizarea mijloacelor de transport se realizeaza la rampa de spalare si dezinfectie amenajate pe platforme betonate, cu canal colector pentru apele reziduale, cu instalatii de apa calda si aparatura necesara prepararii solutiilor dezinfectante si pulverizarii lor. n functie de destinatie, mijloacele de transport vor fi supuse igienizarii mecanice, fizice si n final dezinfectiei. 6.2.2. Igienizarea n ntreprinderile de industrializare a carnii n industria carnii principalele tipuri de unitati sunt abatoarele, fabricile de preparate de carne si fabricile de conserve si semiconserve de carne. 6.2.2.1. Igienizarea abatoarelor La intrarea n abator trebuie sa existe obligatoriu un dezinfector pentru personal si unul pentru autovehicule. Pentru dezinfectia autovehiculelor, acesta va fi realizat pe toata latimea drumului si va avea o adncime de cel putin30 de cm, cu peretii de beton pentru a rezista la greutatea vehiculelor ncarcate. La intrarea personalului este obligatoriu sa existe un dezinfector al ncaltamintei, din material absorbant, mbibat cu solutie dezinfectanta, astfel ca ncaltamintea sa se scufunde circa 1cm.

Teritoriul trebuie ntretinut curat, partea pavata se va matura si spala zilnic. Platformele de gunoi, boxele betonate, remorcile, recipientele tip cu capac actionat de pedala n care se pun reziduurile solide, autovidanjerele, crematoriile pentru arderea reziduurilor (unde este cazul) vor fi mentinute n conditii perfecte de igiena. Dupa golire, recipientii se spala cu apa la 83C. Rezervoarele proprii de apa se golesc o data pe an, se ndeparteaza sedimentul, se spala si apoi se dezinfecteaza cu cloramina. Igienizarea adaposturilor si padocurilor se face prin ndepartarea regulata a dejectiilor si resturilor de furaje (unde este cazul), spalarea cu apa sub presiune sau cu apa si detergenti, prin frecare cu perie si apoi clatire a tuturor suprafetelor si obiectelor din adaposturi. De obicei, de doua ori pe an (primavara si toamna) se face dezinfectia generala. n cadrul unor masuri epizootologice impuse de serviciul sanitar veterinar, dezinfectia va fi facuta ori de cte ori este nevoie. Igienizarea spatiilor de lucru si a utilajelor fixe. Se executa n timpul lucrului, ntre schimburi si dupa terminarea lucrului. n timpul lucrului se strng resturile provenite din procesul tehnologic si se introduc n recipienti metalici, se ndeparteaza sngele si continutul intestinal cu apa rece si se dirijeaza spre gurile de canalizare. ntre schimburi, dupa evacuarea spatiilor tehnologice si scoaterea din functie a utilajelor, se spala cu apa utilajele fixe si se ndeparteaza reziduurile. Dupa terminarea programului de lucru se scot din functie instalatiile electrice, se scot toate produsele si subprodusele si se demonteaza partile mobile ale utilajelor. Se spala totul cu apa sub presiune urmata de curatirea chimica cu o solutie calda de detergenti 3%, timp de contact 10-15 minute. Suprafetele plane (utilajele, mesele de lucru, peretii, pavimentele) se curata cu perii de plastic, iar pentru locurile greu accesibile (colturile utilajelor) se folosesc spacluri, bureti metalici, crlige. Dupa curatirea chimica cu detergenti 3% se spala abundent cu

jet de apa la temperatura de 83C. Dupa zvntare, se executa dezinfectia prin pulverizare fina a suprafetelor, dupa care se face clatirea cu apa calda sau rece si aerisirea spatiilor. La intervale de 2-3 saptamni se executa curatirea si dezinfectia periodica, procednd n mod asemanator celui descris mai sus, dar n acelasi timp se includ si operatiile de dezinfectie periodica cu hipoclorit de sodiu 12,5% clor activ. Igienizarea utilajelor mobile (crlige, tavi de aluminiu, navete, recipiente etc.) se face n spatii special amenajate pentru spalare prevazute cu recipiente sau bazine alimentate cu apa rece si fierbinte la 83C si cu solutie de detergent. Initial se face curatirea mecanica cu jet puternic de apa, apoi urmeaza spalarea cu solutie detergent 3%, folosind perii aspre, bureti de srma etc., dupa care se nlatura detergentul prin spalare abundenta cu apa sub presiune la temperatura de83C. Urmeaza dezinfectia utilajelor, utiliznd solutii de soda caustica 1-2 %, soda calcinata 23% etc. n aceste solutii utilajele se lasa 60 de minute, dupa care se scot, se limpezesc bine, apoi se lasa sa se scurga si sa se usuce. n unitatile mari se folosesc instalatii automate de spalare si dezinfectie. Ustensilele folosite n productie se igienizeaza ori de cte ori este necesar. Initial se spala, apoi se dezinfecteaza prin fierbere la 90-100C, timp de 20-30 de minute sau cu o solutie de bromocet 1% timp de 20-30 de minute, urmata de ndepartarea solutiei dezinfectante cu jet puternic de apa (Stanescu, 1998). 6.2.2.2. Igienizarea fabricilor de preparate, conserve si semiconserve de carne n aceste ntreprinderi operatiile de igienizare sunt, n general, cele prezentate pentru abatoare. Dupa scoaterea de sub tensiune a utilajelor si evacuarea tuturor produselor, se face curatirea mecanica cu jet puternic de apa, apoi urmeaza spalarea cu solutie de detergent 2-3% a benzilor, utilajelor metalice din inox, peretilor, obiectelor din plastic si a pardoselii. Dupa 10-

15 minute de contact se freaca cu perii aspre, bureti de srma etc., urmeaza apoi nlaturarea detergentului prin spalare abundenta cu jet de apa cu temperatura de 83C. O atentie deosebita se va da spatiilor de transare, la spalarea meselor de transare si a benzilor. Blaturile de plastic se ridica si se introduc n solutii detergente, se spala cu perii cu fir de plastic, apoi se clatesc abundent cu apa. n ntreprinderile moderne, transportoarele sunt prevazute cu sistem de spalare. Operatiile de dezinfectie se fac la sfrsitul programului de lucru. Curatirea liniilor aeriene si a crligelor se face prin razuire cu razuitoare de metal sau perii de srma, spalarea se face cu apa calda la 83C, dupa care se ung n stare calda cu ulei de parafina pentru a nu rugini. Aceasta operatie se executa o data la 2 zile. Pentru nlaturarea depunerilor de gudroane care obstrueaza schimbatorul de caldura al celulelor de fierbere si afumare, se demonteaza schimbatorul de caldura si se introduce ntr-un bazin cu solutie de fosfat trisodic, n care se tine circa 10 ore, dupa care se spala cu apa curenta. La fabricile de salamuri de durata o atentie deosebita se va da dezinzectiei pentru combaterea acarienilor. Igienizarea spatiilor racite consta n curatirea mecanica, spalarea portiunilor faiantate, a serpentinelor de racire si a pavimentului, n conditiile mentionate. Peretii nefaiantati se trateaza cu substante antimicotice (sulfat de fier sau sulfat decupru 5-10%). 6.2.3. Igienizarea n ntreprinderile de industrializare a laptelui Se realizeaza prin curatirea si dezinfectia suprafetelor cu care vine n contact laptele si produsele lactate, ncepnd cu mulsul si pna la desfacerea produselor lactate pe piata. Apa utilizata la igienizare trebuie sa ndeplineasca conditiile de

potabilitate (organoleptice, chimice si microbiologice) conform normativelor legale.

Substantele detergente sunt utilizate la ndepartarea impuritatilor si a reziduurilor (grasimi, proteine, saruri minerale) provenite din lapte n timpul procesarii. Grasimea se ndeparteaza de pe ambalaje, utilaje, spatii de productie utiliznd solutii alcaline la temperatura de 83C sau solutii cu substante tensioactive, care trebuie mentinute ntr-o stare de agitatie intensa. Este necesara schimbarea la timp a solutiei de spalare deoarece, daca aceasta contine peste 0,5% grasime, eficienta detergentului scade, aparnd tendinta de aglomerare si de depunere a grasimii pe suprafetele cu care vine n contact. Substantele proteice se ndeparteaza prin descompunerea lor n produsi solubili sub actiunea acizilor si bazelor, solubilitatea fiind direct proportionala cu concentratia acestora. Eficienta solutiilor de spalare scade cnd cantitatea de proteine depaseste 0,4%; deci se impune schimbarea solutiilor nainte de atingerea acestei concentratii. Piatra de lapte este un amestec de fosfat de calciu, carbonat de calciu, proteine si grasimi (n cantitati variabile), care apare n special pe suprafetele schimbatoarelor de caldura, n care temperatura laptelui depaseste 75C. Solutiile alcaline emulsioneaza grasimile si solubilizeaza proteinele, iar cele

acide ndeparteaza sarurile de calciu. Din acest considerent, se practica o tratare alternnd solutiile alcaline cu cele acide (Stanescu, 1998). Substantele dezinfectante cel mai frecvent folosite n industria laptelui sunt hipocloritul de sodiu si cloramina, dintre compusii clorului; soda caustica si soda calcinata, care au si efect de saponificare a grasimilor. Dintre agentii chimici folositi mai frecvent n industria laptelui amintim: fosfatul trisodic (tehnic calcinat sau cristalizat), emulsioneaza si saponifica grasimile si proteinele, are actiune dededurizare si mareste puterea de udare si de nmuiere, este corosiv pentru aluminiu si cositor si contribuie la mentinerea suprafetelor lucioase a ambalajelor de sticla;

silicatul de sodiu, intensifica actiunea de curatire a substantelor alcaline, protejeaza suprafetele confectionate din aluminiu sau tabla cositorita de actiunea corosiva a substantelor alcaline, este usor solubil n apa si are o actiune emulsionanta si de umezire buna;

hexametafosfatul de sodiu, este dedurizant, previne depunerea sarurilor de calciu si magneziu prin formarea unor saruri complexe usor de ndepartat prin clatire, are o buna actiune de emulsionare si dispersare a impuritatilor;

acidul azotic tehnic ndeparteaza piatra de lapte de pe suprafetele utilajelor, n special a pasteurizatoarelor confectionate din otel inox;

azotatul de uree actioneaza la fel ca acidul azotic tehnic.

Actiunea agentilor chimici de spalare este favorizata, n general, de temperatura. Spalarea ambalajelor, recipientelor, conductelor si instalatiilor care nu prezinta depuneri de reziduuri uscate din lapte, impune obligatoriu clatirea prealabila a acestora cu apa potabila rece, pentru ndepartarea resturilor de lapte. Clatirea cu apa calda, datorita depozitelor de proteine coagulate, ce s-ar crea n acest caz, ngreuneaza operatiile ulterioare de curatire. De cele mai multe ori recipientele returnate din reteaua comerciala prezinta reziduuri uscate, foarte greu de ndepartat. n aceasta situatie se procedeaza initial la nmuierea prealabila a recipientelor ntr-o solutie alcalina 0,5-1%, la temperatura de35-40C. La fel se procedeaza si cu bidoanele, recipientele, conductele care prezinta reziduuri uscate aderente. Din aceste considerente, este indicat ca imediat dupa golirea acestora, sa se procedeze la clatirea lor, cu apa rece. 6.2.3.1. Retete de solutii pentru spalare si dezinfectie A. Retete de solutii pentru spalare n functie de natura impuritatilor ce trebuie ndepartate, de materialul din care este confectionata suprafata ce urmeaza a fi spalata si de modul de executie a spalarii (manuala sau mecanica) se folosesc urmatoarele retete pentru prepararea solutiilor de spalare:

a) pentru spalarea mecanica a ambalajelor de sticla, a utilajelor si instalatiilor din otel inoxidabil, componentele amestecului de spalare pentru 1 kg substanta ce se introduce la 100 l apa sunt: hidroxid de sodiu tehnic - 0,500 kg fosfat trisodic silicat de sodiu hexametafosfat de sodiu - 0,350 kg - 0,100 kg - 0,050 kg

b) pentru spalarea mecanizata a ambalajelor de aluminiu si pentru spalari manuale (ambalaje, utilaje, cisterne, tancuri, diferite ustensile) componentele amestecului de spalare pentru 1 kg substanta ce se introduce la 100 l apa sunt:

- carbonat de sodiu - fosfat trisodic - silicat de sodiu

- 0,450 kg - 0,300 kg - 0,150 kg

- hexametafosfat de sodiu - 0,100 kg c) pentru spalarea acida a pasteurizatoarelor se vor folosi: - acid azotic - 0,700 kg la 100 1 apa sau

- azotat de uree - 1 kg la 100 1 apa (este preferat deoarece nu produce accidente) B. Retete de solutii pentru dezinfectie n cazul utilizarii pentru dezinfectie a clorurii de var si a hipocloritului de sodiu, ca surse de clor activ se vor folosi urmatoarele retete: - clorura de var: initial se prepara solutia mama cu concentratia de 20 sau 25 g clor activ/litru apa prin adaugarea cantitatilor de var cloros (n kg) dupa cum urmeaza (tabelul 26):

Tabelul 26 Cantitatile de var cloros (n functie de concentratie) necesare obtinerii solutiilor cu clor activ g/l Concentratia clorului Cantitatea de var cloros necesara pentru obtinerea solutiilor cu clor activ g/l 20 10,00 9,25 8,50 8,00 7,25 6,75 6,25 6,00 5,75 5,25 5,00 25 12,50 11,50 10,50 9,75 9,00 8,50 8,00 7,50 7,00 6,50 6,25

activ din varul cloros % 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40

Din solutia mama se vor folosi 1 litru la 100 litri apa pentru prepararea solutiei de lucru cu concentratia de 200-250 mg clor activ/litru. - hipocloritul de sodiu: pentru prepararea a 100 litri solutie de lucru cu 200-250 mg clor activ/litru, din hipocloritul de sodiu se adauga urmatoarele cantitati (tabelul 27). Tabelul 27 Cantitatile de hipoclorit de sodiu (n functie de concentratie) necesare obtinerii solutiei de lucru cu concentratie de clor de 200 respectiv 250 mg/l

Cantitatea de hipoclorit de sodiu (l ) necesara pentru Concentratia clorului activ din hipocloritul de sodiu % 200 mg/l 12,5 10,0 8,0 0,16 0,2 0,25 250 mg/l 0,2 0,25 0,31 obtinerea solutiei de lucru cu concentratia de clor activ de:

Spalarea si dezinfectia n industria laptelui trebuie sa respecte obligatoriu urmatoarea ordine a etapelor operationale: pregatirea instalatiilor, utilajelor, ambalajelor etc. pentru ca toate suprafetele sa fie accesibile; pregatirea si controlul solutiilor de spalare si dezinfectie; clatirea cu apa rece sau calduta pentru ndepartarea

resturilor de lapte sau produse lactate; spalarea propriu-zisa (manuala sau mecanizata); controlul concentratiilor solutiilor n timpul spalarii si completarea cu substante la concentratiile necesare; clatirea cu apa calda pentru ndepartarea urmelor solutiei de spalare; dezinfectia cu apa fierbinte la 83C sau cu solutie dezinfec-tanta

(dependent de tipul utilajelor sauinstalatiei); clatirea cu apa rece;

controlul starii de igiena prin recoltari de probe pentru examene de laborator.

6.2.3.2. Igienizarea spatiilor de productie si de depozitare n timpul procesului de fabricatie si dupa terminarea acestuia, igienizarea spatiilor de productie si de depozitare se realizeaza prin: - curatirea mecanica si ndepartarea reziduurilor de lapte, zer, zara, farmituri de brnza etc., de pe pavimente, din jurul meselor si utilajelor de lucru. Reziduurile adunate se recolteaza zilnic si se introduc n recipienti (metalici sau de plastic) cu capac, care se transporta n locurile de evacuare sau de colectare reprezentate prin boxe special amenajate, pe platforme cu paviment impermeabil, cu rigole de scurgere, prevazute cu instalatii de apa si canalizare; - spalarea cu apa calda la 45-50C cu adaos de soda 1-2% sau detergenti; - dezinfectia cu solutii clorigene 1-2% (200mg clor activ/litru; cloramina sau hipoclorit de sodiu).