1.

Efectuati un frotiu din cultura

2. Efectuati si colorati un frotiu din produs patologic

1 si 2. - frotiurile se prepara din produs patologic (lichid sau solid) sau din cultura bacteriana (in
mediu lichid sau solid),
- se folosesc lame de sticla cu capat rodat, noi, dezinfectate, degresate cu alcool 96%, uscate si
flambate
- efectuarea frotiurilor se face cu ansa - se urmareste obtinerea unui frotiu subtire, unistrat,
- tehnica efectuarii frotiului in spirala (melc), centrifug,

* Tehnica efectuarii frotiurilor cuprinde mai multe etape:
1. Etalarea frotiului:
- lama de sticla, noua, dezinfectata, degresata,
- ansa bacteriologica se arde la rosu (incandescenta),
- se incarca bucla ansei cu produs sau cultura bacteriana si se descarca pe suprafata lamei de
sticla, in centrul ei,
- se etaleaza produsul/ cultura bacteriana sub forma de spirala, in sens centrifug,
- nu se ating marginile lamei,
- se arde din nou ansa la incandescenta si se lasa la racit, intr-un stativ,
2. Uscare:
- lama cu fata in sus, langa becul de gaz,
- la temperatura camerei,
- nu se forteaza uscarea (uscarea brusca la temperatura ridicata altereaza structurile celulare
bacteriene),
3. Fixare:
- dupa ce preparatele sunt uscate,
- se face in doua scopuri:
* mareste aderenta preparatului pe suprafata lamei,
* pastreaza structura celulara a microorganismului,
- prin fixare, are loc coagularea proteinelor;
- se realizeaza fie prin caldura, fie cu fixatori chimici: alcool metilic, etilic, amestec alcool- eter,
alcool- fenol etc.,
- prin caldura: se trece frotiul prin flacara,

4. Colorarea frotiurilor:
- prin colorarea frotiurilor au loc interactiuni fizico- chimice intre coloranti si componentele
celulare,
- rezultatul colorarii depinde de structura chimica a colorantului, dar si de compozitia chimica a
componentelor structurale celulare,
- depinde de natura solventilor, de temperatura la care se face colorarea, si de valoarea pH- ului,
Colorantii vizuali:
- cristal violet,
- violet de gentiana,
- fuxina bazica,
- albastru de metilen,
- verde malachit,
- albastru de toluidina,
Metode de colorare :
- metode de colorare simpla,
- metode de colorare dubla,
- metode de coloratii speciale (spori, capsula, cili, flageli etc).


Frotiul din produs pathologic- produsul pathologic poate fi solid(folosim ansa bacteriologica
pentru incarcarea cu produs) sau lichid. La lichid intai se centrifugheaza si apoi se recolteaza din
sediment si se realizeaza frotiul. La lichid etalarea se mai poate realize si cu pipeta.






3. Colorati prin Ziehl-Neelsen un frotiu din sputa

Se foloseste pt evid germenilor acido-alcolo-rezistenti care apartin genului
Mycobacterium tuberculosis, avium, lepreae.

OBS: Bacilii acido-alcoolo-rezistenti apar rosii pe fond albastru; celelalte elemente apar
colorate in albastru. Colorabilitatea depinde de varsta culturii si de mediul de izolare.
Mycobacteriile patogene sunt mai bogate in ac micolic(adica mai rezistente la
decolorare, mentin culoarea rosie pe frotiu) decat cele nepatogene care apar albastre.

METODA COLORATIEI DUBLE, COLORATIE DIFERENTIALA
b. 2. COLORATIA ZIEHL NEELSEN

- evidentierea germenilor acido- alcoolo-rezistenti care apartin genului Mycobacterium:
tuberculosis, avium, bovis, leprae,
Reactivi:
- fucsina fenicata Ziehl 1%,
- decolorant combinat alcool acid (alcool etilic 96%/ 97 mL + acid clorhidric/ 3 mL),
- albastru metilen 1%.
Tehnica de lucru:
- frotiul uscat si fixat la caldura se acopera cu fucsina fenicata Ziehl 1%, timp de 10 min,
- se incalzeste dosul lamei cu flacara becului Bunsen sau cu un tampon inmuiat in alcool si
aprins, pana la emisia de vapori (nu se fierbe!!!), de 3 ori in timpul celor 10 min de colorare;
daca se evapora fucsina, se poate completa,
- se raceste la temperatura camerei,
- dupa racire se spala cu apa de robinet,
- decolorare cu amestec alcool acid, 2-3 min,
- recolorare prin acoperirea frotiului cu albastru de metilen 1%, timp de 1 min,
- se spala cu apa de robinet,
- se usuca,
- se examineaza la microscopul optic, obiectiv cu imersie.

* Bacilii acido- alcoolo- rezistenti (BAAR) apar rosii pe fondul albastru.
* Ceilalti germeni si elementele tisulere (celule epiteliale, PMN, limfocite, fibrina) apar colorate
in albastru.
* Principiul coloratiei: se bazeaza pe rezistenta Mycobacteriilor la decolorarea cu acizi minerali
diluati si alcool, dupa colorare cu fucsina fenicata Ziehl;.
- Colorabilitatea depinde de varsta culturii, mediul de izolare, prezenta in produsul patologic a
medicamentelor tuberculostatice.
- Si alte bacterii sunt acido- alcoolo rezistente : Nocardia, Actinomices
* Mecanismul colorabilitatii: patrunderea fucsinei fenicate Ziehl in interiorul bacteriei si legarea
colorantului de acidul micolic (din invelisul peptidoglicolic) al peretelui celular, prin legaturi
stabile, legaturi care confera suprafetei celulei caractere hidrofobe.
Se pare ca Mycobacteriile patogene sunt mai bogate in acid micolic (mai rezistente la
decolorare, mentin culoarea rosie pe frotiu) decat cele nepatogene- saprofite (contin putin acid
micolic in perete, nu rezista la decolorare, apar albastri pe frotiu/ Mycobacterium smegmatis).

La un frotiu din sputa unui pacient cu tuberculoza bacilii sunt dispusi in funie rasucita(cord-
factor).



4. Insamantarea pe o placa cu geloza
Insamantarea produsului patologic, cu ansa, pe suprafata mediului, in vederea obtinerii
coloniilor bacteriene izolate, necesare identificarii:
Se are in vedere ca:
- mediul de cultura sa fie proaspat turnat (24- 48 ore),
- sa fie verificat din punct de vedere al sterilitatii (martori de sterilitate),
- sa fie verificat din punct de vedere al calitatii mediului (tulpini de referinta),
- suprafata mediului de cultura solid sa nu prezinte condens (risc de contaminare),
- pe fundul placii se noteaza: data turnarii mediului, simbol referitor la data insamantarii probei,
numarul probei, tipul prelevatului (niciodata pe capac),
- se tine placa Petri in mana stanga, inclinata, iar cu dreapata, se manipuleaza ansa
bacteriologica,
- ansa se sterilizeaza prin ardere la rosu- incandescenta la baza flacarii becului Bunsen, inainte
de incarcare a buclei cu produs, dupa terminarea dispersiei pe mediu si intre cadrane:

Insamantarea unui produs patologic recoltat cu tamponul (secretii otice, oculare, nazale,
faringiene, uretrale, vaginale etc) se face astfel: tamponul se descarca prin rasucire pe mediul de
cultura, la aprox. 0,5 cm de la marginea placii Petri; se continua dispersia cu ansa bacteriologica,
respectand cele 4 cadrane, cu arderea ansei intre cadrane, racire in mediul de cultura la 1cm de
marginea placii. In cadranul 4, urmeaza sa se dezvolte colonii izolate, pentru a efectua
identificarea bacteriana din cultura pura. Dispersia se face in zig-zag pentru obtinerea de colonii
izolate.


5. Antibiograma difuzimetrica

Inoculul bacterian
Turbididate corespunzatoare 0,5 unit. McFarland
Comparatie fata de etalon sau spectrofotometrie
Insamantare a 2-5 colonii,incubare 2-6 ore, 37 grade Celsius
Densitate 150 000 000/ml
Selectarea coloniilor

Prepararea
inoculului

Standardizarea
inoculului

Omogenizare

Mediul utilizat
Se utilizeaza agarul Muller-Hinton
Steril, turnat in placi Petri perfect plate, 4 mm grosime
Racire la temperatura camerei, utilizare sau conservare refrigerat max.7 zile
Controlul sterilitatii
Ph- 7,2-7,4
Insamantarea placii
Se introduce un tampon in suspensie
Se inlatura excesul de lichid prin presare
Se insamanteaza uniform pe toata suprafata, repetand operatia inca de 2 ori si rotind placa
cu cate 60 de grade
Se lasa placa sa se usuce, cu capacul intredeschis 5-15 min
Microcomprimate antibiotic
Pastrare 2-8 grade Celsius sau congelate
Reechilibrare termica 1-2 ore
Utilizare de desicanti in recipiente
Distribuitorul se pastreaza in frigider
Valabilitate corespunzatoare
Distribuirea microcomprimatelor
Contact complet cu suprafata placii
Distanta minima intre microcomprimate 24 mm
Nu e permisa mutarea discurilor
Predifuzie 15 min la temperatura camerei
Incubare, rasturnata, 16-18 ore, la 35-37 grade

Incubare

Masurare
Masurarea zonei de inhibitie completa, inclusiv diametrul discului
Rigle sau instrumente speciale
Masurare pe spatele placii
Pentru medii cu sange, masurare cu lumina reflectata, dupa inlaturarea capacului
Colonii in zona de inhibitie, se face retestare
Rezultate calitative:
Sensibil: categoria implica faptul ca infectia poate fi tratata cu agentul
antimicrobian, in doza indicata tipului de infectie

Intermediar include agenti antimicrobieni cu CMI apropiate de nivelurile serice
obtinute in urma administrarii dozelor terapeutice; poate fi eficace daca se
concentreaza la locul infectiei (ex. urina) sau daca se poate administra in cantitati
mai mari decat in mod obisnuit

Rezistent - tulpinile nu sunt inhibate de nivelurile de antibiotic realizate dupa
administrarea dozelor terapeutice; nu au aplicabilitate clinica
A fost standardizata pentru bacteriile cu crestere rapida
Pentru germenii cu crestere dificila testarea a fost modificata si adaptata
Rezultatele nesatisfacatoare pot apare dupa o terapie prelungita; initial germenii sunt sensibili,
dar pot deveni rezistenti dupa 3-4 zile de la inceperea terapiei

Principiu:-un inocul standardizat al tulpinii testate este insamantat intr-un gradient discontinu de
concentratii ale medicamentului antimicrobian realizat fie in placi cu mediu agarizat,fie in mediu
cu bulion nutritiv.Dupa incubarea adecvata este urmarita concentratia minima
inhibitorie(CMI)
Pe mediul solid (ex.agar Mueller-Hinton) se insamanteaza tulpina bacteriana care urmeaza a fi
testata
Acest procedeu se realizeaza cu ajutorul tamponului de vata steril imersat in suspensia
bacteriana etalonata
Se descarca tamponul in striuri paralele pe toata suprafata mediului succesiv in trei directii , o
alta metoda este cea prin inundare a placii si extragerea excesului cu o seringa sterila
Se lasa placile timp de 3-5min pentru absorbtia inoculului
Uscarea placilor insamantate la temperatura camerei 5-15 min.,discurile se depun pe placa in
momentul cand nu mai exista lichid pe supraf. mediului
Discurile cu antib. se depun la o distanta de 15 mm de marginea placii si de 30 mm la distanata
de centrele a 2 discuri vecine
Dupa repartizarea discurilor se incubeaza imediat la 37 C timp de 16-18 ore

Antibiograma difuzimetrica Kirby-Bauer este standardizata conform CLSI/ EUCAST; dupa
masurarea zonei de inhibitie se compara diametrele citite cu diametre standard in funcie de
antibiotic, cantitatea de antibiotic din comprimat, specia bacterian testat, din tabele standard.

STANDARDIZAREA TESTELOR
INOCULUL
ATESTAREA SEMNIFICATIEI CLINICE
DENSITATE
- METODA DIFUZIMETRICA = 10
8
UFC/ml (std.turbidimetric 0.5 MacFarland)
- METODA DILUTIILOR= 10
5
UFC/ml

VARSTA (culturii): FAZA LOGARITMICA
INCUBATIA
TIMPUL
16 - 18ore
TEMPERATURA
35C - 37C (functie de specie)
ATMOSFERA
(functie de specie)

SELECTAREA SUBSTANTELOR ANTIMICROBIENE
CLSI (Clinical Laboratory Standards Institute)
EUCAST (European Committee on Antibiotic Susceptibility)


6. Reactia ASLO
6. Reacia ASLO. Reprezint metoda de rutin n serodiagnosticul infeciilor streptococice produse de
serogrupurile A, C, G. Este o reacie de neutralizare in vitro care se bazeaz pe proprietatea anticorpilor
ASLO de a anihila efectul litic al antigenului (streptolizina O) asupra hematiilor (de iepure).
Reacia are loc n tuburi, n care se pun n contact diluii din serul de cercetat cu cantitatea standard (o
unitate combinant) de streptolizin O (SLO). Dup o scurt perioad de incubare necesar cuplrii
specifice dintre Ac i Ag se adaug suspensia de hematii ca mijloc revelator. n cazul existenei Ac n ser
se produce neutralizarea SLO. Aceasta nu-i poate exercita aciunea litic asupra hematiilor, ceea ce se
traduce vizual prin lipsa hemolizei n tuburi (hematiile se depun n buton pe fundul eprubetelor). n
eprubetele n care, la diluiile respective, Ac sunt insuficieni pentru a neutraliza SLO, efectul litic al
acesteia se observ prin prezena hemolizei.
.
Citirea martorilor:
Martor pozitiv: hemoliz absent (hematii depuse n buton).
Martor negativ: hemoliz complet.
Martor hematii hematii depuse n buton.
Martor SLO: hemoliz complet.
Interpretarea rezultatelor. Titrurile normale ASLO se situeaz ntre 166-200 u/ml. Ele variaz n funcie de
vrst, arie geografic, sezon. Astfel, sub vrsta de 14 luni o infectie streptococic nu determin
creterea ASLO, iar sub 2 ani creterile rmn nesemnificative. n infeciile cutanate titrul ASLO este
normal.
Titrul ASLO > 200 u/ml d informaii despre:
o infecie streptococic n antecedentele recente ale pacientului, cnd se nregistreaz creterea n
dinamic a titrului. Dup o angin streptococic titrul ASLO crete n 2-3 sptmni, atinge nivelul maxim
la 5 sptmni i scade apoi lent, pn la 6-12 luni (n cazul n care boala se vindec);
instalarea sau agravarea unei complicaii poststreptococice (cu excepia coreei, cnd ASLO este
normal);
eficiena tratamentului. Antibioticoterapia instituit precoce face c titrul ASLO s creasc mai puin,
iar corticoterapia determin revenirea mai rapid la valori normale. n infeciile streptococice netratate
titrurile ating valori maximale (pn la 2500 u/ml);
starea de purttor sntos.
Valori fals pozitive se pot nregistra n hiperlipemii, hiper--globulinemii (mielom multiplu). Valori fals
negative (ASLO normal ) apar la 15-20% din totalul infeciilor streptococice.



7. Diagnosticul de laborator in infectiile stafilococice
Diagnosticul de laborator al infeciilor produse de S. aureus este bacteriologic, cel serologic neavnd
valoare practic.
Recoltarea. Produsele patologice sunt variate, n funcie de localizarea infeciei:
n infeciile cutanate
n infeciile purulente ale seroaselor
n infeciile urinare se practic urocultura;
n septicemii se recolteaz sngele;
n toxiinfecii alimentare se recolteaz materiile fecale, vrsturi, resturi alimentare;
n angine i la purttorii sntoi se recolteaz exudatul nazal i faringian.

Medii de conservare si transport: Stuart si Amies; transportul se realizeaza in maxim 1 ora.

Examenul direct. Examenul macroscopic evideniaz un puroi galben cremos iar examenul
microscopic pe frotiuri colorate Gram, efectuate din puroi, relev n primul rnd prezena leucocitelor,
din care majoritatea sunt distruse i coci sferici cu diametrul de 0,5-1 m, gram pozitivi, dispui n
grmezi (ciorchine), n perechi sau izolat, intra i extracelular.
Izolarea se face difereniat n funcie de proveniena produsului patologic:
cele provenite din colecii nchise sau cele care nu sunt puternic contaminate sunt nsmnate direct
pe geloz-snge de oaie 5%. Produsele puternic contaminate (materii fecale) se cultiv iniial pe mediul
Chapman lichid. Dup o incubare de 12-18 ore la 37C se face trecerea pe mediul Chapman solid,
Caractere morfotinctoriale. Pe frotiurile din culturi se vd coci gram pozitivi cu aezare caracteristic, n
grmezi.
Teste de patogenitate in vitro
hemolizinele se evideniaz pe geloz-snge. Stafilococul elaboreaz 5 tipuri de hemolizine, dintre
care mai importante sunt hemolizina alfa, ce produce o zon de liz clar n jurul coloniilor, i
hemolizina , care determin o zon de liz incomplet, tulbure, net delimitat ce se clarific dup 12 ore
la +4C;
coagulaza: S. aureus secret dou coagulaze, una legat, numit i clumping factor i coagulaza
liber. Ele se evideniaz prin:
tehnica pe lam pentru coagulaza legat - clumping factor. Pe o lam se pune o pictur de ap
distilat, un inocul din cultura de stafilococ de pe geloz snge, o pictur de plasm i se
fermentarea manitolului: pe mediul Chapman solid, stafilococii manito-pozitivi produc virarea culorii
mediului din roz n galben datorit indicatorului de pH.
Sensibilitatea la antibiotice. ncepnd deja cu anii 1950-60 a fost semnalat o cretere rapid a
rezistenei tulpinilor S. aureus la antibiotice, efectuarea antibiogramei devenind obligatorie pentru toate
tulpinile de S.aureus izolate din diverse infecii


8. Carcterizati caractrele biochimice ale unei enterobacterii pe medii diferentiale
Enterobacteriile prezint unele caractere biochimice comune, care le permit ncadrarea
n familia Enterobacteriaceae:
fermenteaz glucoza
reduc nitraii la nitrii
sunt catalazo-pozitivi
sunt oxidazo-negativi (testul oxidazei permite diferenierea enterobacteriilor de ali
bacili gram-negativi).
Unii germeni fermenteaz lactoza (lactozo-pozitivi), iar alii nu (lactozo-negativi). Acesta
este un criteriu practic de difereniere preliminar a enterobacteriilor. Astfel, utilizarea
mediilor selective lactozate, cum este de exemplu mediul Mac Conkey permite
diferenierea germenilor
-lactozo-pozitivi (E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia etc.) care
formeaz colonii roii pe acest mediu, de cei
-lactozo-negativi (Salmonella, Shigella, Proteus, Yersinia) care formeaz colonii
transparente.

Testele biochimice permit stabilirea genului, precum i diferenierea speciilor i subspeciilor:

Salmonella fermenteaz glucoza cu producere de gaz, nu fermenteaz lactoza, produc H
2
S (cu
unele excepii), folosesc citratul ca unic surs de carbon etc. nu formeaz
indol
ureaz

Shigella Nu fermenteaz lactoza (S. sonnei fermenteaz lactoza tardiv), nu produc gaz prin
fermentarea carbohidrailor, nu produc H
2
S. n dou mari subgrupe biochimice:
- Grupul manito-pozitiv (grupele B,C,D);
- Grupul manito-negativ (grupul A). nu formeaz
indol
ureaz
Nu folosesc citratul ca unic surs de carbon
Yersinia Nu fermenteaz lactoza; foloseste citratul; produc ureaza
E.Coli Fermenteaz lactoza
Klebsiella Fermenteaz lactoza. Produce gaz, indol,foloseste citratul
Proteus Sunt germeni lactozo-negativi, produc hidrogen sulfurat (H
2
S), ureaz i secret
fenilalanindezaminaz (FAD).
*Medii difereniale si selectiv-difereniale: indicator de culoare, +/- substane
selective (inhib cresterea unor bacterii) + zaharuri/polialcooli ; sunt folosite
pentru izolare si identificare (geloza lactozat, TSI, SIM, Leifson, Chapman)

9. Reactia Bordel-Wassermann
Reactia de Fixare a Complementului se bazeaz pe proprietatea sistemului COMPLEMENT de a se fixa pe complexul
imun Ag-Ac. n prima faz a reaciei se introduce serul de cercetat iar dac acest ser conine Ac specifici fa de Ag
cunoscut se va forma un complex Ag-Ac, urmat de fixarea COMPLEMENTului, care se va activa pe calea clasic i
nu va mai fi disponibil pentru a se fixa pe sistemul hemolitic indicator (hematii + Ac-antihematie). n cazul n care
serul de cercetat nu conine Ac specifici fa de Ag cunoscut, nu va avea loc formarea unui complex Ag-Ac n prima
etap a RFC. Dup introducerea n reacie a sistemului hemolitic indicator, hematiile i Ac-antihematie se vor cupla,
vor forma un complex imun iar COMPLEMENTul liber se va fixa pe acesta. Dup fixare va urma
activarea COMPLEMENTului i respectiv liza hematiilor, hemoliza putnd fi examinat cu ochiul liber.
Materiale i reactivi necesari:
serul de cercetat
seruri de referin (martor pozitiv i negativ)
Ag cunoscut
ser hemolitic
plci cu godeuri, tuburi de hemoliz, pipete diferite etc.
Tehnica de lucru:
serul de cercetat se va menine 30 minute la 56C, pentru inactivarea COMPLEMENTului propriu
principial, RFC are loc n 2 etape
n prima etap se pun n reacie COMPLEMENT , serul de cercetat i Ag cunoscut; exist 2 posibiliti: a.
n serul de cercetat exist Ac specifici, rezultnd un complex Ag-Ac pe care se va fixa COMPLEMENTb.n serul de
cercetat nu exist Ac specifici, nu se formeaz complex Ag-Ac, COMPLEMENT rmne liber
n a doua etap se introduce n reacie sistemul hemolitic indicator (hematii + Ac anti-hematie); exist 2
posibiliti: a. COMPLEMENTnu este liber, nu are loc hemoliza, b. COMPLEMENTse fixeaz pe sistemul hemolitic,
lizeaz hematiile i observm apariia hemolizei
Interpretare:
Iniial se verific rezultatele aprute pentru martori (fie c este vorba de o metod cantitativ sau calitativ);
spre ex. n cazul metodei calitative, n tubul martor pentru serul de cercetat trebuie s fie hemoliz, la fel ca i n
tuburile martor pentru Ag, COMPLEMENTi ser sigur negativ. n tuburile martor sigur pozitiv i martor pentru
sistemul hemolitic, nu trebuie s fie hemoliz.
n tuburile cu serul de cercetat, dac apare hemoliza, nseamn c nu exist Ac iar testul este negativ (lichidul
din tub va avea un aspect rou, limpede).
Testul este pozitiv atunci cnd n tuburile cu ser de cercetat nu apare hemoliz, hematiile se depun formnd un
buton n partea inferioar a tubului (n serul de cercetat exist Ac). Pentru a stabili diagnosticul final, este necesar
ca RFC-BW s fie confirmat prin reacii specifice (vezi capitolul 45).


10. Exudatul faringian


1. * Norme de recoltare:
- recoltare cat mai aproape de debutul bolii,
- inaintea administarii de antibiotice,
- ex faringian se recolteaza dimineata, inainte de ca pacientul sa manance, inainte de a se
spala pe dinti sau de a face gargarisme cu substante antiseptice,
- respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie in recoltarea produsului patologic,
- folosirea echipamentului de protectie pentru prevenirea contaminarii personalului de laborator,
2. Transport rapid (max 1 2 ore) si utilizarea mediilor de conservare si transport: Stuart,
Amies, Pike 3. Examen macroscopic al prodului patologic: aspectul purulent, culoare,
miros, consistenta etc.,
4. Examen microscopic:
- examinarea unui frotiu colorat Gram din scretie faringiana (de ex.) pune in evidenta prezenta
cocilor Gram pozitivi alungiti, in diolo, lanturi scurte, dar nu ofera nicio relatie despre
caracterele de patognitate; pot fi streptococi viridans, saprofiti. Singurul diagnostic bacteriologic
care se pune pe frotiu colorat Gram este prezenta asocierii fuzo- spirilare (bacili fuziformi +
bacili spiralati Gram negativi, anaerobi) care determina angina ulcero-necrotica Plaut-
Vincent.

M Mo od d d de e r re ec co ol lt ta ar re e- - s se e d de ep pr ri im ma a b ba az za a l li im mb bi ii i c cu u u un n a ap pa as sa at to or r s st te er ri il l, ,d du up pa a c ca ar re e s se e s st te er rg g c cu u t ta am mp po on nu ul l
a am mi ig gd da al le el le e s si i p pe er re et te el le e p po os st te er ri io or r a al l f fa ar ri in ng ge el lu ui i- -z zo on ne e i in nf fl la am ma at te e, ,u ul lc ce er ra at te e, ,d de ep po oz zi it te e p pu ur ru ul le en nt te e
R Re ec co ol lt ta ar re ea a s se e f fa ac ce e i in na ai in nt te e d de e i in ng ge es st ti ia a a al li im me en nt te el lo or r s sa au u t to oa al le et ta a c ca av vi it ta at ti ii i b bu uc ca al le e
T Tr ra an ns sp po or rt tu ul l i in n 2 2h h

Identificare bacteriana:
* pe baza caracterelor culturale:
- Caractere culturale: pe mediu geloza- sange berbec, streptococul se dezvolta sub
forma de colonii mici
* pe baza caracterelor biochimice:
- Testul sensibilitaii la bacitracina: metoda simpla, care diferentiaza streptococii
piogeni/ grup A (bacitracina- sensibili) de celelalte grupe de streptococi beta hemolitici,
grup non-A (bacitracina- rezistenti). Procent subunitar de tulpini de Streptococi beta
hemolitici grup A sunt rezistenti la bacitracina si exista tulpini de streptococi beta
hemolitici grup non- A sensibili la bacitracina (exceptii).
Tehnica: pe o placa cu mediu geloza- sange se efectueaza cu ansa bacteriologica
sectoare de cultura pura, prin insamantare striu langa striu, dens (dintr-o singura
colonie caracteristica de streptococ beta hemolitic se obtine un sector). In mijlocul
sectorului se aplica un disc de bacitracina si se incubeaza placa la 37C, pana a doua
zi. Daca tulpina de cercetat apartine grupului A, cresterea culturii va fi inhibata in jurul
discului de bacitracina pe o suprafata cu diametrul de cel putin 10 mm. Daca cresterea
bacteriana se produce pana in marginea discului de bacitracina (tulpina este rezistenta),
aceasta nu apartine grupului A, ci altui grup serologic.
* pe baza caracterelor antigenice:
Determinarea grupului serologic, se face prin reactii de aglutinare (latex- aglutinare, co-
aglutinare) sau reactii de precipitare.
a) reactia de latex- aglutinare: reactie de aglutinare pe lama, in care, Ac specifici de grup au
ca suport, particule inerte de latex- polistiren. Antigenul de grup extras enzimatic, in contact cu
Ac specific de grup vor produce in cateva secunde, pana intr-un minut, o reactie de aglutinare
vizibila cu ochiul liber pe lama.
Teste imunologice: teste rapide de identificare a Ag streptococice direct in produs patologic, in
mai putin de 10 min. Desi sunt specifice si sensibile, nu pot inlocui metoda clasica a
diagnosticului bacteriologic direct.
8. Antibiograma: streptococii piogeni isi mentin sensibilitatea cunoscuta la penicilina, dar s-
au descris tulpini cu toleranta la penicilina G In general, antibiograma se face in scop
epidemiologic, de incadrare a unei tulpini in antibiotip.



11.Urocultura
Toaleta locala cu apa si sapun
se recolteaza in jet mijlociu
nu se contamineaza recipientul
Transport recipient steril cu gat larg , se transporta in 1 h
Se recolteaza prima urina de dimineata sau la cel putin 4h de la ultima mictiune,inaintea
inceperii tratament cu antibiotice
Controlul se va efectua la 3-5 zile de la intreruperea tratamentului


Examen macroscopic: se pot observa modif de culoare, prez unor tulburari,
prez de sediment, prez de hematii.
Examen microscopic: se centrifugheaza si frotiul se realizeaza din sediment.
Pe frotiu se pot observa hematii, leucocite, cristale, levuri, bacterii.
Se foloseste mediul agar MacConckey si geloza sange. Se incubeaza placile
aerob la 37 de grade si a 2a si se numara coloniile de la suprafata placilor.
Daca sunt peste 100.000 de colonii inseamna ca sunt bacili gram negativi,
daca sunt intre 50.000-100.000 de colonii sunt stafilococi, daca sunt sub 50.000 de
colonii proba trebuie repetata si in cazul in care exista mai multe tipuri ce colonii
pe placa, proba trebuie repetata.
Trebuie sa vedem daca pacientul e purtator de sonda sau nu deoarece in
cazul purtatorilor de sonda pe placa pot exista mai multe tipuri de bacterii.
Bacteriile opsibile: E.coli, Klebsiella, Proteus, Streptococ de tip B, si
Stafilococus Saprofiticus.

12.Coprocultura
MOD DE RECOLTARE-coprorecoltor cu mediu de transport Cary Blair-enterobacteriile
patogene rezista 24-48ore
Cantitate 5-10g
Transport 1 h (daca nu se recolteaza cu mediu)
Inaintea trat. cu antib.
Din scaunul proaspat emis se recolteaza portiuni cu mucus si sange
Recoltarea cu sonda Nelaton
Tampon rectal introduce in sfincterul anal 1,5 cm

Examenul macroscopic se pot observa modificari de culoare, prezenta de mucus, de elemente
sangvine(hematii), consistenta: apoasa
Examenul microscopic depistarea leucocitelor in fecale, determinarea caracterelor dominante
ale unor agenti enteroinvazivi

Insamantarea se face pentru:
1. Izolarea bacteriilor intestinale patogene Shigella, Salmonella, Campylobacter, Yersinia
-se face pe medii selective adecvate pt fiecare grup de specii:
Pt Salmonella, Shigella, Yersinia se folosesc: medii slab selective prin saruri biliare si
diferentiale prin lactoza, mediul MacConkey,
Vibrio cholerae: mediu selectiv- agar cu saruri biliare, mediu de Campylobacter: medii special
imbogatite si selective printr-o asociatie de antibiotice
2. Izolarea enterobacteriilor conditionat patogene specii enteroinvazive de E.Coli
Medii cu selectivitate joasa sau diferential; mediu diferential lactoza; aglutinare
Coaglutinarea, latexaglutinarea
Determina infectii enterale