Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODA CIORCHINELUI
• metoda ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învatate
anterior, sau în etapa de evocare, elevii fiind pusi în situatia de a stabili conexiuni între
elementele studiate, de a se implica activ în procesul de gândire.
• dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si legaturile create pentru a
dezvolta idei concrete despre CONCEPTUL PROPUS.
• prin acest exercitiu se încurajeaza participarea întregii clase.
• tehnica de predare - învatare menita sa încurajeze elevii sa gândeasca liber si sa
stimuleze conexiunile de idei.
• modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însusite
anterior.
• ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Modalitatea de realizare
- elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtie
- elevii sunt invitati sa scrie cât mai multe cuvinte sau expresii care le vin în minte despre
subiectul selectat pâna la expirarea timpului
- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de notiunea centrala sau, daca este cazul, de una
din cele propuse de elevi;
- la finalul exercitiului se va comenta întreaga structura cu explicatiile de rigoare;
Caracterul stimulativ al metodei ciorchinelui
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansata ca o provocare si
determina o întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
METODA CUBULUI
• Este o strategie care faciliteaza analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.
Fiecare dintre noi este o persoană creativă sau are anumite laturi creative. De multe
ori ideea este “omorâtă” chiar de către creatorul ei de frica înfruntării criticilor colegilor
săi, de teama de a nu se face de râs. Autocritica distruge momentul în care o idee creativă
este irosită înainte de a prinde viaţă. Brainstormingul funcţionează după principiul:
asigurarea calităţii prin cantitate şi îşi propune să elimine exact acest neajuns generat de
autocritică.
Vă recomandăm 7 reguli pe care elevii le vor respecta în scopul unei şedinţe reuşite
de brainstorming:
4. Notaţi tot.
Provocarea:
Sa organizam spatii de expunere în clasa care sa sustina procesul de învatare al
tuturor elevilor si sa le rasplateasca succesele.
Ce putem face?
Creati afite care sa fie reprezentative pentru programa urmata.
Expuneti lucrarile elevilor care sunt reprezentative pentru programa urmata.
Schimbati frecvent exponatele.
Exemplu:
• Suntem la lectia ”Dispozitive periferice”
• Grupam elevii în 5 grupe pe care le numerotam corespunzator;
• Fiecare grup primeste o fisa de lucru care contine câte 2 chestiuni
de rezolvat, una teoretica, cealalta practica si o foaie A2/A3 pe care
vor rezolva sarcinile de lucru;
• Elevii sunt lasati sa lucreze 35 de min., reamintindu-le sa scrie
numarul grupului si sa semneze;
• Atunci când au terminat afitele, elevii le vor expune pe peretii
salii de clasa, în ordinea crescatoare a numarului grupei;
• Fiecare elev ia în mâna un creion si pleaca într-un tur al galeriei;
• La început, grupul 1 va fi în fata afitului grupei numarul 2, grupa 2
în fata afitului grupei numarul 3, etc.;
• Elevii studiaza fiecare exponat si îti noteaza concluziile pe foaia
Alba din dreptul exponatului;
• Dupa examinarea fiecarui afis, se vor întoarce la cel întocmit de
ei si vor citi notele colegilor si vor discuta cum pot acestea sa le
Îmbunatateasca munca.
www.referat.ro
Evaluarea
Faza demonstraţiei: grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment
elevii sunt gata să demonstreze ce au învăţat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere
un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluare. Dacă se
recurge la evaluarea orală, atunci fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care trebuie să
răspundă fără ajutorul echipei.
Exemplul 2. Aplicarea metodei mozaicului la predarea unei lecţii de
aritmetică la clasa a V-a (a se vedea Anexa 2).
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele
avantaje:
stimularea încrederii în sine a elevilor;
dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului;
dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.