Alegatorul rational

Ce inseamna a fi rational in economie?

Asumptii (axiome):
1. Actiunile umane sunt legate intre ele dupa o anumita logica.
Logica dupa care actiunile sunt conectate intre ele nu trebuie sa fie neaparat rationala.
2. A fi rational = a face ceva care este directionat in mod rezonabil catre obtinerea de
scopuri constient asumate
3. Actiunile rationale primeaza in fata celor irationale.

Catre o definitie extinsa:

Un om rational se comporta in urmatorul fel:
1. Intotdeauna poate lua o decizie cand se afla in fata mai multor optiuni;
2. Poate ordona optiunile in ordinea preferintelor sale intr-un mod prin care o
preferinte este superioara, egala sau inferioara celeilalte
3. Ordonarea optiunilor este tranzitiva (Daca optiunea 1 este preferata optiunii 8
inseamna ca optiunea 1 este preferata si optiunii 4 )
4. Intotdeauna alegerea facuta este dupa ordinea preferintelor exprimate
5. In aceeasi situatie cu aceleasi optiuni persoana rationala va lua aceeasi decizie.

Rationalitatea este atribuita doar mijloacelor si nu scopurilor.

Agentul economic isi maximizeaza profiturile si consumatorii isi maximizeaza utilitatea.

Ce inseamna rational in politica ?

Omul politic este omul prototipic care este omul rational.

Omul rational din politica abordeaza orice problema sau situatie cu un ochi pe
potentialele castiguri si cu celalalt pe costuri, incercand sa le echilibreze. De asemenea
omul rational are o puternica dorinta de a urma orice rationalitatea il indeamna sa faca.

Ce a urmarit Anthony Downs?

1. Partidele in democratie sunt ca antreprenorii intr-o economie bazata pe profit.

2. Cetatenii se comporta rational in politica.

Cetatenii se comporta rational in politica.

1. Evaluarea activitatii partidului este mai importanta decat evaluarea promisiunilor
electorale.
2. Uneori un om rational voteaza cu un partid care nu este cel pe care l-ar dori sa
detina controlul guvernamental.
3. Cetatenii rationali pot vota pentru un partid fara sanse de castig in doua situatii:
a. daca situatia in care a ajuns partidul este recenta b. pentru influentarea platformei
unui alt partid
 4. Multi cetateni care voteaza sau considera votul ca fiind important nu sunt bine
informati despre problemele importante in alegeri.
5. Deoarece fiecare alegator isi da seama ca votul sau nu este decisiv, dorinta acestora
de a deveni mai informati este foarte mica
6. Foarte multi cetateni nu se informeaza nici daca ei cred ca problemele sunt foarte
importante.
7. Cetatenii cu preferinte partinice clare mai degraba voteaza decat cei care nu fac
deosebiri intre partide
8. Absenteismul este mai mare in randul celor cu venituri mai mici.
9. O data reduse costurile votului, participarea creste.

Critica abordarii rationale

E rational sa votam?
Care este probabilitatea (P) ca un vot sa conteze?

Numarul de alegatori
Cat de apropiati sunt candidatii intre ei in privinta sustinerii

Teorii care incearca sa salveze abordarea rationala

Cetatenii voteaza pentru:

1. ca sa mentina democratia
2. simtul datoriei
3. ca nu le plac riscurile si prefera sa evite regretul pe care l-ar putea simti daca
preferatul lor ar pierde la un singur vot.
4. ca se gandesc ca ceilalti cetateni nu voteaza si atunci votul lor este decisiv
5. pentru ca politicienii si partidele le usureaza votul
6. costul votului este practic nul
7. ca gasesc ca este rational sa nu calculeze costuri si beneficii pentru ca acestea sunt
oricum mici.

Alternativele explicarii votului:

1. Scoala resurselor
Decizia de a participa depinde de: timp, bani si deprinderi civice
2. Modelul mobilizarii
Pentru a explica participarea trebuie analizate retelele sociale si presiunea sociala
3.Modelul implicarii psihologice
Studierea interesului politic. Doar cei interesati in politica voteaza
4. Interpretarea sociologica
Pune sub semnul intrebarii chiar axioma gandirii rationale: ca un individ actioneaza
conform propriului sau interes.:
Doua curente trebuie mentionate:
- rolul presiunii sociale
 - datoria fata de comunitate

Concluzii

Teoria alegerii rationale, teoria resurselor si a mobilizarii au puncte in comun.

Teoria alegerii rationale aduce in ecuatie probabilitatea ceea ce nu face nici o alta teorie.
Votul din datorie fata de comunitate apartine in intregime interpretarii sociologice si
deloc teoriei alegerii rationale