Moderator: MAIOR I.

GABRIELA
 Hipocrate nu numai că dezvoltă ideea și practica
gimnasticii, dar el este primul care sesizează
relațiile mișcare-mușchi, imobilizare-atrofie
musculară, precum și valoarea exercițiului fizic
pentru refacerea forței musculare. Hipocrate scria,
fară echivoc, în cartea sa ,, Despre articulații”:
,, organele” nu-și conservă, capacitatea lor
funcțională decât grație utilizării și a unui exercițiu
adecvat. Toți cei care se vor purta astfel își vor
asigura o bună sănătate, o dezvoltare armonioasă
și o lunga tinerețe”.
 A doua mare articulație a corpului – este structurat
pentru sprijin în ortostatism și mers( faza de propulsie)
și pentru oscilație(faza de pendulare). În anumite
situații se poate sacrifica mobilitatea șoldului, dar
niciodată stabilitatea lui. Această stabilitate este
asigurată de:
- factori osoși, care asigură stabilitatea verticală:
coaptarea aproape perfectă a suprafețelor articulare și
de asemenea, oblicitatea axului colului femural, care
are rol de pârghie;
- factori ligamentari care asigură stabilitatea anterioară
prin ligamentul iliofemural, nepermițând căderea
posterioară a trunchiului;
 - factori musculari, în special pentru stabilitatea
posterioară(căderea în față) și cea laterală.
Pelvitrohanterienii, cu direcție orizontală, fixează capul
femural în cotil, în timp ce musculatura longitudinală(de
ex; adductorii) are tendința de a luxa capul femural.
 Șoldul este articulația cu masele musculare cele mai
mari, capabile să asigure stabilitatea și deplasarea în
mers, chiar pe teren accidentat și în pantă, concomitent
cu o încărcătură suplimentară.
 Aceasta articulatie de tip sinovial prezinta suprafete
articulare, capsula, ligamente, sinovie, burelet
marginal. In osul coxal exista o cavitate (denumita
cotiloida) in care patrunde capul femurului. Extremitatea
superioara a femurului prezinta un cap, capul femural si
gatul sau colul, care leaga capul femural de corpul
osului.
Colul femural nu continua directia corpului femural.
Astfel intre gatul si corpul femurului se formeaza un
unghi deschis inauntru care in mod normal masoara
127-130 grade. Orice modificare in deschiderea acestui
unghi schimba raportul normal intre capul femural si
cavitatea cotiloida a coxalului.
 Cand unghiul femural devine mai mare de 130 grade,
capul femural va fi deplasat in sus. Aceasta deformare
poarta numele coxa valga. Atunci cand unghiul se
micsoreaza sub 127 grade, deformatia poarta
denumirea de coxa vara, iar capul femural va privi
inauntru. Coxa vara si coxa valga sunt deformatii care
pot modifica radical mecanica articulatiei
coxofemurale, marind solicitarea cartilajelor, favorizand
dezvoltarea artrozei. Asupra articulatiei coxofemurale
actioneaza doua forte: greutatea corpului si forta
musculara. Pentru ca solicitarea asupra articulatiei
soldului sa fie minima, cele doua forte trebuie sa fie
egale la acest nivel, ca si greutatea si contragreutatea
ce se echilibreaza la nivelul cutitului unei balante.
 Modificarea unghiului de inclinatie al colului femural
produce un dezechilibru al celor doua forte, fapt ce va
mari solicitarea cartilajelor. Reorientarea capului
femural, provocata de modificarile unghiului de
inclinatie, determina scaderea suprafetei portante (de
sustinere), marind substantial presiunea pe anumite
zone ale cartilajului articular.
Observatiile clinice si examinarile histologice au
dovedit ca presiunea exagerata si concentrata pe o
zona a suprafetei articulare provoaca modificari
patologice caracteristice coxartrozei.
 Definiţie. Coxartroza, numita şi artroza coxo-femurala
sau artroza soldului, este o afectiune cronica ce se
caracterizeaza prin distrugerea progresiva a cartilajului
articular de la nivelul coxo-femurale (sold). Este o boala
cu un debut lent, in medie dupa varsta de 50 de ani, cu o
evolutie progresiva, ireversibila, continua care duce in
final la anchiloza (blocarea) articulatiei soldului, insotita
de dureri foarte mari. Adesea este o boala prezenta
persoanelor de varsta a doua si a treia,dar boala nu are
neaparat legatura cu varsta. Poate sa apara si la tineri, in
urma unui traumatism foarte puternic la nivelul soldului:
luxatie de sold, fractura de cap femural, sau poate sa
apara secundar in contextul altor afectiuni tratate incorect
sau neglijate: luxatie congenitala de sold, epifizioliza.
 Este una dintre cele mai frecvente boli si este cea mai
frecventa afectiune ortopedica, reprezentand
eminamente o uzura a articulatiei soldului care
depinde de varsta pacientului, greutate, gradul de
activitate din timpul vietii (sport, munca), istoria
traumatismelor suferite la nivelul soldului sau
membrului inferior respectiv, prezenta unor afectiuni
congenitale sau colaterale. In tarile civilizate este
considerata o problema nationala si i se acorda atentie
sporita si fonduri importante pentru a fi tratata. Apare
mai frecvent la persoane de peste 50 – 60 de ani şi în
special la femei, ele fiind predispuse la diverse forme
de displazie congenitală de sold (modificari ale
raporturilor normale dintre oase, modificari de forma a
articulatiei soldului).
 Poate aparea si la tineri sau copii cu diferite forme de
malformaţii congenitale ale articulaţiei coxo-femurale sau
după administrare indelungată de corticoizi cand apare
osteonecroza, distrugerea progresiva a capului femural care
determina aparitia, in timp scurt, a artrozei. Trebuie facuta
diferenta intre momentul in care boala debuteaza si
momentul in care pacientul percepe simptomele, fiind doua
etape complet diferite. Traumatismele: accidentele rutiere
sau caderile de la inaltime care determina fracturi ale oaselor
bazinului (de col femural, fracturi de cotil, de masiv
trohanterian, de cap femural sau luxatii de sold), pot
determina aparitia coxartrozei la orice varsta. Formele
primare apar si se manifesta dupa 60 de ani, in schimb
formele secundare apar si se manifestă în general mai
precoce (între 40 şi 60 ani).
 a) forma traumatica apare secundar, cel mai
frecvent, unui traumatism major, accident rutier sau
cadere de la inaltime apar fractura de col femural, de
cap femural, de cotil, luxatia de sold, si mai rar prin
actiunea repetata a unor microtraumatisme, in conditiile
unor anomalii congenitale preexistente – luxaţii sau
subluxaţii congenitale, coxa plana, coxa vara, coxa
valga. Tulburările de statică ale bazinului determinate,
de scoliozele toraco-lombare, inegalitatea membrelor
pelvine au şi ele un rol foarte important în declansarea
coxartrozei.
 Coxartrozele mai pot apărea, ceva mai rar, şi datorită
unor procese necrotice aseptice, primitive, de cap
femural (NACF), care probabil printr-o modificare a
presiunii vasculare la acest nivel determina aparitia
unor zone de infarctizare la nivelul capului femural,
zone separate si eliminate de catre organism in
cavitatea articulara, proces care in final duce la
pierderea formelor anatomice ale suprafetelor articulare
si astfel apare coxartroza. O alta cauza ar fi factorii
inflamatori, cu localizare la nivelul articulaţiei şoldului
(ex: coxite – coxalgie, care în final determină
constituirea procesului artrozic).
 forma senilă, caracteristica tuturor persoanelor, direct
proportionala cu speranta de viata, datorită imbatranirii
fiziologice, normale, a articulaţiei, dar la care întâlnim şi alţi
factori, mai frecvent metabolici (diabetul, obezitate) sau
profesionali (ortostatism prelungit, sportul, munca fizica
grea).
 Obezitatea este cel mai mare dusman al articulatiilor
membrelor inferioare, cresterea in greutate nefiind direct
proportionala cu cresterea fortelor articulare. Este unul dintre
cei mai importanti factori determinanti si agravanti ai bolii, si
totodata impiedica medicul ortoped sa realizeze tratamentul
chirurgical, de cele mai multe ori artroplastia soldului fiind
imposibila in aceste conditii.
 In general exista multe cauze care determina aparitia
coxartrozei, iar in momentul prezentarii pacientului la medic,
de cele mai multe ori intr-un stadiu avansat, este foarte greu
de stabilit cauza, lucru care in acest moment oricum nu mai
are nici o importanta.
 1. Coxartroze primitive: idiopatice – fara o cauza
evidenta.
 2. Coxartroze secundare: cu alterarea mecanicii
articulare (modificari congenitale, modificări
dobandite ale articulatiei soldului), fără alterarea
mecanicii articulare (coxite infectioase, coxite
reumatismale, sinovite).
 Coxartroza se caracterizeaza in principal prin leziuni ale
cartilajului articular (distrofie, eroziune), pierderea formei, a
conturului suprafetelor articulare prin turtirea sau aplatizarea
capului femural, modificari de structură osoasa la nivelul capului
femural si cavitatii cotiloide (osteofitoza, osteoscleroza). Se
asociaza cu remanieri osoase cu depuneri anormale de tesut
osos la periferia suprafetelor articulare(osteofite) şi fibrozarea
(ingrosarea) capsulei articulare, cu scaderea cantitativa a
lichidului sinovial(lichid prezent in mod normal la nivelul tuturor
articulatiilor sinoviale) ceea ce duce la scaderea lubrefierii
articulare, si implicit la un coeficient de frecare mai mare. In mod
normal coeficientul de frecare este 0,01, iar cresterea lui
determina o uzura mai mare. Efectele secundare ale acestor
modificari sunt: alterari semnificative ale capului femural şi ale
cavitatii acetabulare, distrugerea cartilajului articular, cu impact
direct asupra celor două functii principale ale articulaţiei şoldului:
stabilitatea şi mobilitatea, insotite de dureri foarte mari.
 Coxartroza este o boala cu debut lent, insidios si ireversibil.
Durerea este resimtita la inceput dupa un moment de
repaus, mai ales dimineata cand pacientul se da jos din pat,
sau dupa ce se ridica de la masa, se da jos din
masina. Pacientul descrie redoarea matinala (este cel mai
importanta, cel mai frecvent si caracteristic simptom al
acestei boli), sau redoarea aparuta dupa un moment de
repaus si faptul ca aceasta redoare dispare „dupa incalzirea
articulatiei”. Cu timpul durerea devine invalidanta. Pacientul
trebuie sa inteleaga ca simptomele bolii, sau modul in care
percepe el boala nu sunt in concordanta cu stadiul bolii. Sunt
pacienti care tolereaza foarte bine boala, chiar daca ea este
in stadii foarte avansate, dar exista si pacienti care se vaita
foarte tare din stadii incipiente. Toti acesti pacienti ar trebuie
sa mearga la medicul ortoped, sa se informeze, si sa
inteleaga optiunile terapeutice.
 Primele semne sunt necaracteristice si se anunta vreme
indelungata prin dureri in jurul articulatiei soldului,
iradiind la distanta de-a lungul coapsei sau la nivelul
regiunii interne a genunchiului. Alteori bolnavul are
dureri la nivelul plicii inghinale sau in muschii fesieri.
Durerile iradiate de-a lungul coapsei si la nivelul regiunii
interne a genunchiului sunt inselatoare atribuindu-le fie
unei nevralgii sciatice, fie unei artroze a genunchiului.
Concomitent cu primele dureri de avertisment, bolnavul
observa aparitia dificultatii in mers, la urcatul scarilor, pe
teren accidentat sau la intrarea intr-un vehicul. Pentru
evitarea dificultatii la urcatul scarilor, bolnavul se
serveste de membrul inferior sanatos pe care-l foloseste
primul, tragand sau tarand dupa aceea pe cel bolnav.
 Un alt semn care tradeaza dificultate in functionarea
articulatiei soldului se observa in momentul incaltarii.
Datorita faptului ca bolnavul nu-si poate indoi coapsa,
trunchiul se ajuta flexand puternic genunchiul atunci
cand trebuie sa incheie sireturile sau sa se incalte. Daca
bolnavul se autoexamineaza, constata ca nu poate
indeparta sau apropia genunchii.
La aceste simptome se adauga redoarea (intepenirea)
mai ales matinala sau dupa repaus prelungit, dificultate
comuna tuturor artrozelor. Progresiv, daca bolnavul nu
consulta medicul (fapt des intalnit in practica curenta),
apar contractruri si apoi atrofii ale muschilor fesieri si ai
coapsei, rezultat al pozitiei vicioase si a reducerii
miscarilor din articulatia soldului.
 Alte simptome: cracmente(zgomote) la mobilizarea
articulaţiei, reducerea mobilitatii articulare (mai ales la
extensie, rotatiei interne si abductiei), poziţie vicioasa
(flexie, adducţie, rotaţie externă), semnul Patrik
(maleolă-genunchi), semnul pantofului Duvernay
(încălţare pe la spate cu genunchiul flectat, pacientul
neputandu-se apleca), diferenţa de lungime a
membrelor, prin scurtarea membrului afectat.
 Examenele de laborator nu sunt semnificative, astfel
viteza de sedimentare este normala, iar la persoanele
obeze intalnim cresterea valorilor colesterolului, a
lipidelor si acidului uric sau a glicemiei.
 Semne radiologice: sunt edificatoare pentru coxartroza,
fiind investigatiile de electie, de cele mai multe ori
nefiind nevoie de alte investigatii (CT, RMN, ecografie).
Radiologic se observa modificari atat la nivelul formei
oaselor articulatiei coxo-femurale, cat si la nivelul
structurii osoase. Coxartroza apare ca un proces de
deteriorare articulara care începe la cei doi poli ai
articulaţiei – superior şi inferior – care sunt si zonele de
solicitare maxima – şi fundul cotilului. Se vor observa
osteofitoza (calcificari osoase anormale) la periferia
articulatiei sub diverse forme, osteoporoza geodică
(chisturi osoase) in zonele portante(de presiune) şi
osteoscleroza cu îngroşarea conturului suprafetei
articulare şi subţierea liniei interarticulare.
 Spațiul articular este reprezentat de două linii curbe
concentrice. Îngustarea spațiului articular se face fie
superior(80% din cazuri) fie medial(20% din cazuri).
Migrarea superioară a capului femural duce la
subluxații,iar deplasarea medială duce la protuzie
acetabulară.
 Suprafețele articulare apar condensate sau cu aspect
tigrat cu zone osteosclerotice și osteoporotice în
zonele portante de hiperpresiune. Uneori aspectul
radiologic este dominat de lacune osoase care sunt
înconjurate de zone de condensare cu structură
inomogenă.
 Apar mai ales în zonele de inserție ale capsulei
articulare datorită tracțiunilor repetate. Ele sunt
situate:
- mai ales la nivelul colului cu capul femural;
- pe marginea externă a cavitații cotiloide care
devine ascuțită sau proeminentă în ,,cioc de
papagal”
- la nivelul fosetei ligamentului rotund.
 Își pierde sfericitatea; structura sa devine
inomogenă având zone de osteoscleroză sau
chiste.
 În funcție de proporția mai mare sau mai mică a
unuia dintre semnele de boală se constată unele
forme anatomoradiologice de coxartroză:
- încapsulată;
- subluxată;
- distructivă;
 - predomină osteofitoza în jurul cotilului;
- cavitatea cotiloidă devine mai profundă iar
osteofitele înconjoară colul femural;
- fundul cotilului proemină în micul
bazin(protruzie acetabulară);
- îngustarea spațiului articular este importantă
mai ales medial datorită subluxației
intracotiloidiene.
- îngustarea spațiului articular superoextern;
- capul femural este doar parțial acoperit de
cavitatea cotiloidă;
- sprânceanacotiloidiană este orizontalizată;
unghiul acetabular este mult mărit. Normal are
valoarea de 15*-18*;
- osteocondensare și osteofite importante la
nivelul sprâncenei cotiloide;
- arcul cervicoobturator întrerupt.
- În această formă predomină leziunile
distructive. Se constată multiple geode
osoase delimitate de osteoscleroză cu
structură inomogenă la nivelul capului
femural și cotilului;
- spațiul articular este îngustat.
 Evoluţie şi prognostic: coxartroza, odata instalata, are
un caracter lent progresiv si ireversibil, determinand in
final, dupa 15-20 de ani de la debut, anchilozarea
articulatiei soldului. Evolutia este lenta, ducand la
deformarea bazinului, scurtarea membrului afectat (2-
5cm), inflamatii la nivelul coloanei lombare, celeilalte
articulaţii coxo-femurale prin suprasolicitare, articulatiei
genunchiului pe aceasi parte, atitudine viciosa (membrul
este flectat, rotat extern), simptome care duc la
invalidarea pacientului prin scadearea perimetrului de
mers, imposibilitatea de a se incalta, de a se imbraca,
de a se spala, iar in final boala determina imobilizarea
individului la pat. Dintre toate artrozele, coxartroza are
caracterul cel mai ireversibil si cel mai invalidant, de
unde şi prognosticul rezervat. Pacientul ajunge sa fie
imobilizat la pat, cu atat mai mult cu cat boala este
bilaterala.
 Osteodensitometria este investigatia paraclinica de
masurare a densitatii osoase prin care se poate
pune diagnosticul de osteoporoza. Osteodensitometria
DEXA este cea mai moderna si foloseste raze X de
densitati diferite ce strabat osul, permitind aprecierea
gradului de reducere a densitatii osoase; nu este
dureroasa si se poate efectua la mai multe nivele, cel
mai frecvent la nivelul soldului (col femural - cel mai
expus fracturarii osteoporotice), coloanei vertebrale
lombare si antebratului. Scorurile obtinute permit
diagnosticarea osteopeniei sau osteoporozei, ce
beneficiaza de abordare terapeutica diferita.
Osteodensitometria se recomanda tuturor femeilor
dupa instalarea menopauzei.
 Nu este necesara nici o pregatire speciala inaintea efectuarii
unei osteodensitometrii.
 Osteodensitometria este o investigatie importanta din
perspectiva diagnosticarii cit mai precoce a
osteoporozei, deoarece exista metode de stopare a
pierderii masei osoase, deci de fragilizare a osului, si
scadere consecutiva a riscului de fracturi. Un os osteoporotic
(rarefiat) se fractureaza mult mai usor, iar recuperarea dupa
fracturi este intarziata, cu pretul unor dureri mari si a
imobilizarii prelungite ce poate antrena alte complicatii (atrofii
musculare, complicatii tromboembolice, escare de decubit
etc.). Asadar putem preveni o mare suferinta printr-o
investigatie simpla si accesibila, care semnalizeaza
momentul inceperii tratamentului de consolidare a masei
osoase.
 Va puteti adresa in acest scop medicului de familie care va
va indruma apoi spre medicul specialist internist, reumatolog,
endocrinolog pentru un tratament specific, pentru a nu
ajunge altfel, la medicul ortoped.
 Tratamentul artrozei: In principiu coxartroza este o boala
incurabila, in sensul ca odata declansata ea are o evolutie
lent progresiva indiferent de tratamentele urmate. Totusi
exista o serie de masuri care pot ameliora situatia:
 1. Masuri igienice şi dietetice: scaderea duratei activitătilor
solicitante (ridicarea greutatilor, urcatul si coboratul scarilor,
ortostatismul şi mersul prelungit, mersul pe teren accidentat),
adoptarea unor posturi mai puţin nocive, tratarea tulburărilor
vasculare şi endocrine, scaderea in greutate, utilizarea unei
incaltaminte mai confortabila. Aceste masuri au un rol foarte
important, aducand imbunatatiri semnificative daca sunt
initiate in fazele incipiente ale bolii. Unul dintre cei mai
importanti parametrii este scaderea in greutate, ceea ce ar
duce atat la scaderea durerilor, cresterea mobilitatii si a
perimetrului de mers, dar ar ajuta si medicul ortoped in
eventualitatea unui tratament chirurgical.
 -Indepartarea cauzelor care modifica mecanica
articulara (luxatia congenitala, coxa vara, coxa
valga, obezitatea);
- Combaterea contracturii musculare, calmarea
durerilor, restabilirea functiilor articulare prin
gimnastica si reeducarea mersului;
- Refacerea structurii biochimice a cartilajului
articular.
 Toate aceste obiective terapeutice vor fi individualizate
de la caz la caz si succesul depinde de prezentarea la
medic a pacientului de la primele simptome. Ne vom
limita a descrie ce trebuie sa faca bolnavul pentru a
restabili mecanica articulatiei coxofemurale.
Un prim obiectiv, va fi indreptat asupra combaterii
obezitatii care mareste solicitarea mecanica. Bolnavii cu
obezitate si coxartroza vor reduce din ratia alimentara:
produsele zaharoase, gemurile, siropurile, prajiturile,
pastele fainoase, consumul exagerat de paine, grasimea
animala si carnea grasa.
 Pentru diminuarea apetitului vor manca mese dese cu
continut redus (cantitati mici de alimente din 3 in 3 ore:
mere, salate verzi, rosii, iaurt, ceai indulcit cu zaharina,
etc.). Scaderea in greutate a bolnavului cu coxartroza
influenteaza radical simptomatologia dureroasa si
dificultatea la mers, prin reducerea sarcinilor pe care le
suporta articulatia coxofemurala.
Alte obiective de restabilire a mecanicii articulare
constau in combaterea piciorului plat, corectarea
inegalitatii lungimii membrelor inferioare prin
confectionarea incaltamintei ortopedice.
Contractura musculara se va combate prin procedee
fizioterapice (ionizari decontracturante, curenti
diadinamici, impachetari cu parafina, etc.).
 Rezultate bune se obtin cu ajutorul automasajului sau a
gimnasticii medicale. Gimnastica medicala va avea
drept scop intarirea musculaturii coapsei si soldului, prin
miscari de apropiere, departare sau rotare a coapselor.
Sportul ca bicicleta este foarte indicat pentru ca
despovareaza articulatia coxofemurala de efectul
ortostatismului si ajuta la tonifierea musculaturii coapsei
si soldului. Se va avea grija ca pedala in partea afectata
sa fie ceva mai inalta decat la membrul inferior sanatos.
Un bun efect decontracturant si sedativ se poate obtine
prin bai calde, inotul in bazine incalzite si tratamente
balneare.
 Daca bolnavul nu este hipertensiv sau coronarian, poate
beneficia de tratamente balneare in urmatoarele statiuni:
Bazna (cu ape iodate) pentru bolnavii care au obezitate
si insuficienta tiroidiana sau in statiuni cu ape
sulfuroase: Herculane, Pucioasa, Mangalia, Govora
(ape sulfuroase si iodate). Bolnavii cu coxartroza
secundara, dupa fracturi de col femural sau luxatii
congenitale, beneficiaza de tratament heliomarin la
Eforie sau Techirghiol. In timpul curei balneare nu se va
neglija gimnastica medicala. Indicatiile de tratament
balnear se vor face numai de catre medicul curant in
raport cu fiecare forma in parte de coxartroza, tinand
seama si de bolile secundare pe care le poate avea
pacientul.
 Terapia farmacologică (generala si locala in cazul
persoanelor slabe cu antiinflamatoare, antialgice,
decontracturante musculare): consta in antiinflamatoare
locale (unguent sau gel), cu aplicare locala fara a masa
zona dureroasa, fiind recomandate doar persoanelor
normoponderale. In cazul in care simptomatologia
persista, sau daca durerile se accentueaza, se
recomanda folosirea perioadica a antiinflamatoarelor
nesteroidiene (AINS) neselective sau selective.
Tratamentul poate fi completat cu un decontracturant
muscular (Mydocalm). Aceste medicamente se
administreaza asociat, in cure de 7-10 zile, ulterior se ia o
pauza 2-3 saptamani, urmand a fi reluata administrarea
lor. In plus exista si suplimente alimentare pe baza de acid
hialuronic, care administrate timp indelungat (3-6luni), pot
ameliora simptomele in stadiile incipiente sau moderate ale
bolii.
 Infiltratii intraraticulare cu solutii vasco-elastice sterile,
corticosteroizi sau PRP. In stadiile initiale ale bolii, sunt
recomandate infiltratiile cu PRP, adica autotransfuzia cu propriul
sange al pacientului centrifugat, prin care se obtin trombocitele ce
contin factorii naturali de regenerare ai tesuturilor, implicit ai
cartilajului articular. Solutiile sterile vasco-elastice sunt
produsele pe baza de acid hyaluronic si se injecteaza direct
intraarticular sub control radiologic. Acest tratament consta in 3-5
injectii intraarticulare (1 injectie pe saptamana). Acidul hyaluronic
este o substanta ce se gaseste in mod normal in articulatie si are
rol lubrefiant. In coxartroza cantitatea de acid hyaluronic prezenta
in articulatie este scazuta, adesea insuficienta pentru a-si exercita
rolul. Acest tratament scade coeficientul de frecare la nivelul
articulatiei, scade durerile, imbunatateste mobilitatea si
proprietatile cartilajului articular. Ele se fac direct in articulatie, nu
dor, procedura fiind extrem de simpla sub control radiologic. In
ziua tratamentului pacientul nu are nici o restrictie.
 În stadiile foarte avansate, pentru a scadea durerile si a
creste mobilitatea articulara se efectueaza infiltratii cu
un corticosteroid de ultima generatie. Procedura este
simpla, nedureroasa, iar efectele dureaza cateva luni, in
functie de particularitatea cazului.
 Un pas important in tratamentul stadiilor incipiente sau
moderate, sau in leziune de cartilaj articular gradul IV, dar
limitate, este terapia cu celule STEM. Pentru a beneficia
sau a initia acest tratament, pacientul are nevoie de o
investigatie RMN, pentru a vedea daca exista leziuni
asociate sau nu: leziuni de menisc, de ligamente incrucisate,
anomalii femuro-patelare, sau radiografii de ax ale
membrului afectat pentru a vedea daca exista anomalii ale
axului mecanic sau anatomic ale membrului. In situatia in
care exista aceste probleme, ele trebuie rezolvate
concomitent sau initial fata de tratamentul regenerativ.
 In USA tratamentul se foloseste de cca 2 decenii, iar
succesul terapiei ne da sperante ca va deveni cat de
curand cel mai important pas in ortopedia moderna,
care inseamna tratamente chirurgicale miniinvazive,
terapii regenerative si recuperare rapida. Tratamentul
este simplu. Consta in recoltarea din mijlocul osului
printr-o injectie a maduvei osoase, practic 60ml de
sange ce contine printre altele si celulele STEM.
Ulterior sangele este centrifugat in vederea separarii
celulelor STEM (6-8ml), care sunt injectate
intraarticular. Beneficiile terapiei apar dupa 2-4
saptamani.
 Sa se consulte medicul imediat ce apar dureri persistente
la sold sau in coapsa, insotite de dificultate la urcatul
scarilor.
 Pentru combaterea luxatiei congenitale, parintii trebuie sa
anunte medicul pediatru, daca observa inegalitate in
lungimea membrelor inferioare sau nesiguranta in mers
sau mers schiopatand la copii sub varsta de un an. Luxatia
congenitala la copii este curabila daca se incepe
tratamentul de la aceasta varsta.
 Tot din prima varsta a copilului trebuie descoperite si
tratate malformatiile si tulburarile statice ale piciorului
(picior equin, picior plat, picior valg, etc.).
 Sa se trataze obezitatea sau tendinta de ingrasare din
copilarie, pentru a se evita impovararea articulatiei soldului
si defectele de angulatie ale colului femural.
 Dupa fracturi ale colului femural, imediat ce s-
a scos aparatul gipsat, bolnavii sa se
adreseze centrelor medicale de recuperare si
balneo-fizioterapie, perseverand in
executarea programului zilnic de gimnastica.
In acelasi timp trebuie sa se evite
supraalimentatia pentru a combate efectele
negative ale obezitatii.
 Ciclismul sau miscarile de pedalare la
bicicleta ergonomica trebuie practicat
constant de bolnavii cu coxartroza, la toate
varstele.
 4. Programul complex de recuperare
balneofizicala si kinetoterapeutica: termoterapie,
hidrotermoterapie, hidrokinetoterapie,
kinetoterapie, masaj, balneoclimatoterapie,
rontgenterapie, acupunctura.
 5. Singurul tratament curativ este tratamentul
chirurgical:
-interventii chirurgicale non-protetice;
-intervenţiile chirurgicale protetice .
 Care sunt pasii care trebuie urmati de un pacient cu
coxartroza?
 1. pacientul trebuie sa se informeze despre boala lui si sa
inteleaga ca singurul tratament curativ care ii ofera o viata
normala este protezarea articulatiei afectate.
2. sa isi aleaga un medic curant care il poate opera
3. sa efectueze investigatiile necesare pregatirii interventiei
chirurgicale: radiografii/CT/RMN in functie de particularitatea
cazului, urocultura, consult stomatologic, cardiologic in
functie de varsta, analize de sange.
4. sa stabileasca impreuna cu medicul curant tipul de
proteza necesar, aceasta fiind diferita de la caz la caz. In
general costul protezelor variaza intre 1000 si 3000euro, dar
exista si program national de protezare, prin care protezele
sunt oferite gratuit pacientilor. Dar ATENTIE: aceste proteze
sunt in general de calitate inferioara si au o durata de viata
mai mica, fiind destinate mai mult persoanelor varstnice!!
 5. sa inteleaga riscurile protezarii: infectia
intraspitaliceasca si tromboza venoasa. Aceste doua
complicatii sunt in prezent rare, in marea majoritate a
spitalelor si incidenta lor depinde de gradul de
curatenie din spital si de modul in care se respecta
protocoalele de aseptie din sala de operatii si de
ingrijire ale pacientilor.
6. sa inteleaga ca perioada de recuperare este scurta,
si depinde de varsta pacientului, tipul de interventie,
complianta pacientului, starea generala preoperatorie,
greutate, afectiuni colaterale. In medie dureaza intre 1
si 3 luni.
 Artroplastia soldului este o interventie chirurgicala care
presupune inlocuirea articulatiei normale cu una artificiala,
si aici ne referim atat la capul femurului cat si la cavitatea
cotiloida apartinand osului bazinului. Este o interventie
chirurgicala majora ce necesita indemanare din partea
chirurgului ortoped si a intregii echipe medicale.
 Protezarea soldului are indicatie in mai multe afectiuni, dar
cele mai frecvente sunt fractura de col femural si
coxartroza.
 Scopul operatiei este de a scadea sau elimina durerile pe
care pacientul le percepe la nivelul soldului si coapsei,
redarea mobilitatii articulatiei, dar si reluarea rapida a
recuperarii, mobilizarii si mersului pentru a putea prevenii
complicatiile date de statul in pat: infectii urinare,
pneumonie, escare, trombaza venoasa.
 Exista 2 variante si anume protezarea soldului cu
proteza totala necimentata sau cu proteza totala
cimentata. Proteza necimentata realizeaza potrivirea
dintre componentele sale si organismul acceptor.
 In aceasta situatie contactul dintre os si proteza este
direct osul crescand in suprafata poroasa a
componentelor acetabulara (coxala) si femurala pana
cand le fixeaza ferm. Miscarile sunt asigurate de o bila
metalica,( mai rar ceramica) care se roteste in
interiorul unei hemisfere goale, cu dimensiuni
corespunzatoare de plastic (mai rar din ceramica).
 Mersul este permis cat de repede posibil.
In mod normal recuperarea incepe din a 3-a zi
postoperator, indiferent de tipul de proteza ales, prin
mobilizarea pacientului in semisezut, prin contractii
musculare, diferite miscari la nivelul soldului, si
dureaza intre 45 si 90 de zile, in functie de varsta
pacientului, afectiunile colaterale, tipul de proteza
ales, tonusul muscular preoperator.
 Postoperator prin kinetoterapie, pacientul isi va
recapata mobilitatea si tonusul muscular, durerile vor
disparea, iar membrele se vor apropia ca lungime.
 Dar pentru ca nu exista boli ci exista bolnavi si fiecare
individ este unic, e bine să individualizăm metodele de
recuperare.
 TRATAMENTUL FIZICAL-KINETIC

Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru

fiecare bolnav in parte si in permanenta adaptat la stadiul
bolii.
 Obiective:
 Disparitia sau ameliorarea durerii;
 Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
 Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii
articulare;
 Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei
musculare;
 Ameliorarea calitatii vietii
 Educatia pacientului si a familiei
 Întreaga atenție a gimnasticii clasice s-a concentrat
pe mișcare, pe amplitudinea maximă a mișcării
articulare. În recuperare, adică în asistența
deficitului funcțional, acest obictiv este, alături de
creșterea forței musculare, principala preocupare.
Se urmărește, în primul rând, obținerea unghiurilor
funcționale și redobândirea întregii amplitudini a
unei mișcări. Coeficienții funcționali de
mobilitate(CFM)- mobilitatea fiecărei articulații.
 Un șold reprezintă 30 grade flexie, 20grade
abducție, 10grade rotație internă, 5grade extensie,
0 adducție, 15 grade rotație externă.
 Această refacere a forței musculare trebuie
considerată ca făcând parte atât din recuperarea
mobilității, cât și a stabilității în cadrul controlului
motor.
 În general se știe că ortostatismul solicită, în
principal, activitatea musculaturii antigravitaționale
a corpului; marele dorsal, fesierul mare, fesierul
mijlociu, tensorul fasciei lata, cvadricepsul,
ischiogambierii și tricepsul sural.
 Fesierii mare, mijlociu și tensorul fasciei lata- ca
mușchi ai ortostatismului- dar și la
pelvitrohanterieni(rotatori externi), cu rol în
stabilitatea posterioară(căderea în față), ca și în
fixarea capului femural în cotil, pentru a permite
acțiunea mușchilor dinamici ai coapsei. Evident,
va intra în discuție și musculatura flexoare
(psoasiliacul), ca și cea rotatoare internă, mai
puțin importantă în statică, dar cu prim rol în
mobilizarea șoldului la mers.
 Cercetatorii germani de la firma MedTech au dezvoltat, in
ultimii 12 ani, conceptul de terapie prin MBST®– Terapie prin
rezonanta magnetica nucleara de rotatie, reusind prin
frecventele selective pe care le utilizeaza sa actioneze strict
pe celulele cartilajului articular, stimuland cresterea si
regenerarea lui, precum si pe osteoblaste (in cazul
osteoporozei) conducand la formarea de os nou.
 Aceasta terapie inovatoare – unica in Romania prin centrele–
MBST®– raspunde nevoilor pacientilor de ameliorare a
durerii si a riscului de fractura imbunatatind astfel calitatea
vietii.
 MedTec Medizintechnik GmbH a obtinut in anul 2014 premiul
“Inovatia anului” in Germania pentru performantele
sistemului MBST si a rezultatelor obtinute in tratarea
afectiunilor sistemului osos.