Moarte

Alienare
Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Sector 1, cod 010899
Tel. 021 316 61 76. Fax: 021 312 44 86
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro
www.salvaticopiii.ro
Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 – BCR PLEVNEI

Material retip\rit `n 3.000 exemplare cu sprijinul financiar al:

E timpul sã fii cinstit.

Material realizat în cadrul proiectului „Prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor“.

Bro[ur\ educativ\ pentru clasele IX-XII


Adolescen]a este o perioad\ de via]\ extraordinar de
frumoas\: tr\ie[ti sentimente unice, e[ti `ntr-o
continu\ transformare, cuno[ti [i TE cuno[ti `n
fiecare zi. E[ti vis\tor, poet, optimist, curajos,
aproape independent.
Este bine ca `n aceast\ perioad\ s\ nu te dep\rtezi de
adul]ii care te iubesc, te apreciaz\, te sf\tuiesc, chiar
dac\ tu ai vrea s\ fii `mpreun\ cât mai mult cu cei de
vârsta ta.
De ce ?
! Pentru c\ `n viteza derul\rii vie]ii po]i s\ iei
decizii gre[ite pentru tine.
! Pentru c\ po]i s\ te apropii prea mult de
persoane care `]i pot face r\u.
! Pentru c\ ui]i c\ ai un drum de str\b\tut, care
se bazeaz\ pe preg\tire, seriozitate, echilibru.
Adul]ii au obliga]ia s\ te orienteze c\tre un drum
potrivit pentru tine. Este bine s\-i la[i [i s\
cooperezi.
Iat\ de ce, noi, echipa Salva]i Copiii ne-am gândit
c\ bro[ura aceasta te va ajuta cumva.
Din punctul nostru de vedere, drogurile sunt un
pericol enorm, care pot s\-]i opreasc\ zborul t\u de
tân\r frumos, de[tept [i curajos.
~i mul]umim Dr. Cristian Andrei pentru cooperarea
lui deschis\, uman\ [i cald\, Simonei Zamfir
pentru coordonarea proiectului [i Ministerului
S\n\t\]ii pentru sus]inerea financiar\ acordat\
pentru ca mesajul nostru s\ ajung\ la tine.
A[tept\m opinia ta la: rosc@salvaticopiii.ro
Gabriela Alexandrescu
Pre[edinte Executiv Salva]i Copiii
E timpul s\ fii cinstit.
Exist\ speran]e în preajma drogului?
Dac\ privim în jurul nostru, nu vedem persoane în vârst\ care s\ fie dependente
de drog. Care o fi explica]ia? Unii ar spune c\ nu exist\ consumatori de drog care s\
supravie]uiasc\ pân\ la vârste înaintate, dar adev\rul este altul:o mare parte dintre cei
toxicodependen]i reu[esc s\ renun]e la drog într-un timp oarecare (pentru dependen]ii
de heroin\, cam în 9 ani), dup\ multiple `ncerc\ri [i nepl\ceri provocate sie[i [i celor
apropia]i lor.
Dup\ o anumit\ vârst\, consumul de drog nu mai are nici un farmec, din dou\
motive psihologice principale:
$ Cei în vârst\ nu mai pun pre] pe g\sirea unui loc în grup
$ Adul]ii nu se preocup\ cu atâta pasiune de lucruri interzise
Dac\ pentru cei în vârst\ locul în grup [i tatonarea lucrurilor interzise nu mai
prezint\ importan]\, în schimb ele sunt importante pentru cei tineri.
{i mai ales pentru b\ie]i...
Dr. Cristian Andrei
E timpul s\ fii cinstit.
Chiar, de ce mai ales b\ie]ii?
Te-ai întrebat vreodat\ de ce sunt mai ales b\ie]i aceia
care consum\ drog? Unii spun c\ e din cauz\ c\ ei sunt
mai curajo[i decât fetele [i încearc\ lucruri noi cu mai
mare u[urin]\. Al]ii spun c\ b\ie]ii sunt teribili[ti [i
de-aia. Din punctul meu de vedere, lucrurile stau un pic
altfel:
Pentru un b\iat, p\rerea b\ie]ior de-o v\rst\ cu el este
lucrul cel mai important. Numai a[a îmi pot explica de
ce el poate trece cu atâta u[urin]\ peste frica de a
introduce în corp o substan]\ str\in\, care produce (cel
pu]in la început) efecte atât de nepl\cute cum sunt
durerea, irita]ia, grea]a, ame]eala etc. S\ ne gândim
împreun\ la o întâmplare foarte r\spândit\ printre
tineri: fumatul primei ]ig\ri. Cel care vrea s\ intre în
rândul b\ie]ilor fum\tori aprinde o ]igar\, trage un fum
în piept [i simte c\-i explodeaz\ ochii, nu se poate
ab]ine s\ tu[easc\ [i îl apuc\ o ame]eal\ neobi[nuit\.
Pe scurt, primul fum este o experien]\ oribil\. Ar fi
normal ca, de atunci, simpla vedere a unei ]ig\ri s\ îl
pun\ pe fug\ pe b\iatul nostru. Dar se întâmpl\ un
lucru nea[teptat; el îi prive[te pe prietenii lui [i pe fa]a
lor cite[te mesaje care sun\ cam a[a:
Fumatul e de fapt pl\cut, nu vezi cum tragem noi în
piept? Dac\ vrei s\ fii b\rbat ca noi, treci peste
nepl\cerile acestea, în curând te vei obi[nui.
Aceste mesaje sunt extrem de pre]ioase pentru un
b\iat. De dragul aprecierii prietenilor, el este în stare
s\-[i supun\ corpul oric\ror chinuri [i oric\ror riscuri.
Oare ce s-ar întâmpla dac\, în momentul aprinderii
]ig\rii, b\iatul nostru ar primi numai grimase, ironie [i
dezaprobare de la fetele dr\gu]e din clas\ [i mai ales de
la b\ie]ii cei mai cool?
E timpul s\ fii cinstit.

Abuzul de substan]e
CONSUM DEPENDEN}|
În general, consumul este un comportament care vizeaz\ Dependen]\ psihologic\
satisfacerea unor nevoi. Bei ap\ pentru c\ î]i este sete [i te
opre[ti când ai b\ut destul\. Exist\, din p\cate, la specia E[ti dependent psihologic de consumul unei substan]e
noastr\ [i situa]ia în care consumul creeaz\ nevoie. Una prin faptul c\ simpla ac]iune a consum\rii ]i-a devenit
dintre cele mai r\spândite situa]ii de acest gen este când necesar\ pentru a te sim]i bine. Dac\ este înlocuit\
spui: am poft\ de ceva anume. Acest lucru se întâmpl\ substa]a cu o alta oarecare, te-ai sim]i la fel de bine prin
pentru c\ oamenii nu se limiteaz\ la a se s\tura (situa]ie simpla aplicare a ritualului de consum.
numit\ sa]ietate), ci au motive culturale de a gusta sub
diverse aspecte ceea ce consum\ (situa]ie numit\
satisfac]ie). La unii, satisfac]ia dep\[e[te în importan]\ Dependen]\ biologic\
sa]ietatea, astfel au nevoie s\ adauge condimente
ustur\toare în alimente, b\uturi spirtoase în loc de ap\, E[ti dependent biologic prin faptul c\ substan]a
fum în loc de oftat etc. respectiv\ a devenit necesar\ organismului t\u pentru
a te sim]i normal. Ea a determinat organe precum
Medicii consider\ c\ o persoan\ face abuz de ficatul [i encefalul s\ produc\ în replic\ substan]e care,
substan]e atunci când consum\ excesiv unele la rândul lor, î]i cer s\-]i administrezi tot mai mult drog.
substan]e care, pe lâng\ faptul c\ sunt d\un\toare
organismului, ar putea determina o dependen]\
psihologic\ sau o dependen]\ biologic\ a acelei
persoane de acea substan]\.
E timpul s\ fii cinstit.
Riscuri în fa]a drogului
Înafar\ de educa]ia gre[it\ fa]\ de consum, po]i întâmpina diverse condi]ii de via]\ care te apropie de
droguri f\r\ s\-]i dai seama. Iat\ câteva dintre aceste condi]ii:
Când ai necazuri în familie
Nevoia de a uita de necazuri îi impinge pe mul]i oameni
c\tre consumul de substan]e care ac]ioneaz\ dându-le o
bun\ dispozi]ie. Ai nevoie s\ te sim]i bine, de[i nu e bine cu
tine [i cu familia ta. Dac\ în familie sunt ore întregi de
violen]\, dac\ s-au ivit probleme cu locuin]a sau cu locul
de munc\ pentru ai t\i, po]i avea tendin]a de a fugi de
aceast\ atmosfer\ în alt\ parte sau în altceva, cum ar fi
drogurile.
Din lips\ de prieteni adev\ra]i
Uneori, din cauza schimb\rii locuin]ei sau a [colii, trece
mult timp [i înc\ nu ]i-ai f\cut prieteni. Totul pare lipsit de
culoare [i nu ai lucruri interesante pe care s\ le faci la
[coal\ sau în cartierul în care locuie[ti. Observi c\
petrecerile îmbibate în alcool [i drog pot face comunicarea
mai u[oar\ [i crezi c\ cei cu care te-ai sim]it bine la
petrecere ]i-au devenit prieteni.
Când drogul se afl\ la îndemân\
$ când vezi drogul cu ochii t\i [i po]i s\ pui mâna pe el,
$ când prietenii în care ai încredere folosesc droguri
$ când aproape de tine se afl\ un dealer, intr\ în func]iune
curiozitatea [i ri[ti s\-]i apropii drogul nepermis de
mult.
Dac\ cei din anturajul t\u se drogheaz\
Cu cât sunt mai mul]i cei care consum\ drog în preajma ta, cu
atât mai mare este riscul t\u. Iat\ de ce:
$ drogul este accesibil. {tii unde s\-i g\se[ti pe cei care
consum\, deci [tii unde s\ g\se[ti drogul
$ orice persoan\ tân\r\ este predispus\ la imita]ie. Dac\
po]i observa cu ochii t\i un lucru nou, î]i vine u[or s\-l
imi]i.
$ dac\ persoanele consumatoare sunt interesante,
atunci [i drogul consumat de ele poate p\rea interesant
$ dac\ persoanele consumatoare sunt de încredere (rude,
prieteni), treci mai u[or peste teama de a consuma.
E timpul s\ fii cinstit.
Când ai prea mul]i bani [i prea mult timp
S\ ai tot ce-]i trebuie nu este o fericire. Unii p\rin]i ofer\
copiilor lor mai mult decât ace[tia î[i doresc [i în felul
acesta transform\ dorin]a în ceva ieftin. Dup\ ce te-ai
l\udat ani în [ir cu mobilul t\u, cu ma[ina ta [i cu banii t\i,
ce lucru deosebit î]i mai r\mâne de f\cut?
Sumele mari de bani puse la dispozi]ia copiilor f\r\ a se
cunoa[te exact cum vor fi cheltuite pot constitui tentative
în a-[i face rost de droguri. Aceasta mai ales dac\ în
anturajul lor exist\ deja consumatori de droguri.
Când cineva din familie este dependent de alcool, tutun
sau medicamente
Alcoolul, tutunul, cafeaua [i medicamentele sunt atât de
r\spândite ast\zi, încât unii cred c\ este normal s\ fii
dependent de ele. Consumarea lor zilnic\ poate ascunde
îns\ îndemnuri c\tre consumul de drog, mai ales dac\ se
desf\[oar\ în preajma ta în fiecare zi.
Clipele în care cel drag se simte r\u pentru c\ nu are acces
la alcoolul, tutunul sau medicamentele de care este
dependent sunt clipe grele pentru tine. Clipele de
satisfac]ie în care persoana dependent\ î[i administreaz\
substan]a de care are atâta nevoie sunt clipe de statisfac]ie
[i pentru tine iar în timp înve]i s\ le cau]i.
Acest lucru se întâmpl\ dac\ cei din jur tolereaz\ sau
chiar admir\ consumul de alcool, tutun sau
medicamente al celui dependent.
Când nu ai cu cine s\ comunici
Adolescen]a este o perioad\ a vie]ii în care omul pune la
îndoial\ ceea ce [tia de la al]ii [i vrea s\ încerce totul pe
pielea lui. Mai ales c\ pielea lui este mai pu]in important\
decât prietenia, libertatea, curiozitatea… Pe parcursul
acestei revolu]ii se ivesc probleme legate de identitate
(cine sunt eu?), de locul ocupat în grup, de dragoste…
Pu]ini sunt oamenii cu care s\ po]i vorbi despre aceste
dificult\]i, iar când p\rin]ii nu sunt prea dispu[i s\
comunice [i prietenii sunt fal[i, totul se desf\[oar\
în\untrul t\u. Drogul te poate p\c\li din nou, dându-]i
senza]ia c\ nu mai e nevoie s\ vorbe[ti.
Când p\rin]ii nu [tiu cum s\ te educe
Unii p\rin]i sunt aspri pe nedrept cu copiii lor. Al]ii sunt
prea toleran]i, aproape nep\s\tori. Iar al]i p\rin]i sunt
când nep\s\tori, când agresivi.
Un astfel de stil de educa]ie îl poate determina pe copilul
lor s\ fac\ lucruri ie[ite din comun, fie ca s\ câ[tige
aten]ia p\rin]ilor, fie ca s\-i pedepseasc\, fie ca s\ scape
de fr\mânt\rile produse de ace[tia.
E timpul s\ fii cinstit.
Prieten [i dealer
Po]i face diferen]a între unul care-]i ofer\ prietenia [i unul care-]i ofer\ drogul ? Totul pleac\ de la a face
cinste, a împ\rt\[i - gest care pare a fi pe deplin prietenesc. În cazul prietenilor consumatori de drog, se
manifest\ un fenomen pe care psihologii îl numesc...
...G\leata cu crabi
Dac\ unul dintre crabii din g\leat\ reu[e[te s\ se aga]e
de margine pentru a sc\pa, un altul se aga]\ de acesta,
sim]ind c\ are ocazia de a sc\pa, la rândul lui. Apoi un
altul se aga]\ de primii doi [i astfel, to]i se pr\bu[esc
înapoi în situa]ia nepl\cut\ de la început.
Unii consumatori de drog sunt atât de dependen]i,
încât trebuie s\ se injecteze de mai multe ori pe zi.
Aproape c\ nu mai au nici un centimetru de ven\
neperforat în diverse p\r]i ale corpului, dar continu\
s\ caute drogul de care au atât de mult\ nevoie.
Cum fiecare doz\ cost\ destul de mult, necesarul de
bani pentru o zi poate ajunge s\ fie cât un salariu. De
aceea, consumatorii mai s\raci caut\ cu disperare
s\ vând\ la rândul lor droguri altora pentru a face rost
de bani. La început ofer\ o doz\ pe gratis, ca mai apoi
s\ creasc\ pre]ul. Exist\ [i persoane care vând drog
f\r\ s\ fie consumatori, dar ace[tia se ascund de obicei
în spatele primilor. Aceste persoane care vând sau
ofer\ droguri se numesc dealeri.
Cei care profit\ de pe urma acestor neferici]i sunt
trafican]ii de drog, care nu apar în strad\ sau în cartier
cu droguri [i astfel sunt mai greu de prins de c\tre
Poli]ie. Orice persoan\ care î]i ofer\ drogul chiar [i pe
gratis o face pentru interesul ei, nu pentru al t\u. Are
nevoie de banii t\i [i de dependen]a ta [i nu o
intereseaz\ ce va fi cu tine în viitor.
E timpul s\ fii cinstit.
Semne ale dependen]ei
Schimb\ri ale comportamentului
$ Pur [i simplu observi c\ prietenul t\u s-a schimbat:
minte, umbl\ neglijent, lipse[te de la [coal\, este
uneori exagerat de nelini[tit, uit\ s\ se ]in\ de
cuvânt, chieltuie mul]i bani f\r\ s\ poat\ spune pe
ce, nu mai are poft\ de pasiunile lui de dinainte.
$ Braveaz\ în fa]a colegilor c\ nu doar a v\zut, dar a [i
pus mâna pe droguri.
$ Cunoa[te detalii cu privire la senza]iile produse de
drog; aceste detalii nu sunt men]ionate imediat ce
este solicitat s\ le men]ioneze, ci atunci când
relat\rile altuia nu corespund realit\]ii.
$ Are unele reac]ii legate de consumul propriu zis: de
exemplu, î[i freac\ f\r\ s\ vrea bra]ul în care de
obicei se injecteaz\, strânge din buze [i inspir\
adânc atunci când se vorbe[te despre momentele de
satisfac]ie ale consumului etc.
$ Observi c\ se îndeparteaz\ de grupul vostru de
prieteni si intr\ în alte grupuri care includ
consumatori.
$ Uneori are momente de îngrijorare din cauza
consumului de droguri [i face m\rturisiri pe care
apoi le retrage când sunt al]ii de fa]\.
Po]i [ti cu siguran]\ dac\ cineva consum\ droguri?
Exist\ câteva metode pe care le pot aplica speciali[tii pentru a
stabili dac\ o persoan\ este consumatoare de drog. Pe de
alt\ parte, exist\ [i situa]ii care pot induce în eroare pe cel care
încearc\ s\ afle dac\ este vorba de drog sau nu.
Se poate spune cu siguran]\ c\ este consumator de drog:
$ Dac\ persoana în cauz\ m\rturise[te c\ este
consumatoare [i cere ajutor pentru a trece peste
aceast\ situa]ie
$ Dac\ un specialist aplic\ teste de laborator [i examene
clinice adecvate persoanei în cauz\, iar rezultatul este
pozitiv [i confirmat.
Ar putea fi altceva decât consum de drog dac\ :
$ Persoana respectiv\ practic\ activit\]i foarte
obositoare (mersul la sala de for]\ sau fitness, jocul pe
calculator ore în [ir, sporturi extreme etc)
$ Îi este foarte team\ de ceva anume, f\r\ a putea
m\rturisi înc\ despre ce este vorba; din aceast\ cauz\,
comportamentul devine [ov\ielnic [i bizar.
$ Consum\ alcool, iar acesta are efecte mai pu]in
întâlnite asupra lui.
$ Are o boal\ care îi afecteaz\ creierul.
$ Este intoxicat cu altceva decât drog (insecticide,
otr\vuri etc)
E timpul s\ fii cinstit.
Mituri
La noi nu sunt droga]i
Mul]i p\rin]i spun: În familia noastr\ nu s-a pomenit s\
consume cineva nici m\car alcool, d-ap\i droguri! Mul]i
directori de liceu spun: În liceul nostru nu exist\ droguri,
pentru c\ avem o disciplin\ strict\! Mul]i adolescen]i
spun: Pot s\ bag mâna în foc pentru prietenii mei, nici
unul nu se drogheaz\! Cu toate acestea, consumul de
drog este o realitate; poate la tine în familie, poate în
grupul t\u de prieteni, poate în liceul t\u.
Du[manii te drogheaz\
Nu este nevoie s\ apar\ cineva dintr-un tufi[ ca s\ te
conving\ s\ consumi droguri. La cei tineri, consumul
de droguri merge din aproape în aproape. S\ fim
sinceri: nu un du[man este acela care î]i aduce drogul,
ci unul dintre prieteni.
Mi-a pus drog în mâncare
Majoritatea drogurilor sunt inactivate de sucurile
digestive, a[a c\ pu]ine pot avea efecte dac\ sunt
administrate în mâncare. În plus, o persoan\ care a
fost drogat\ f\r\ voia ei va aborda senza]iile resim]ite
ca pe o boal\ [i va face tot posibilul s\ înl\ture cauza
lor.
Cei droga]i sunt periculo[i
Mult mai periculos este toxicomanul care nu are acces
la doza de care este dependent decât acela care [i-a
administrat deja substan]a de care are nevoie. Pentru a
face rost de substan]\ sau banii necesari procur\rii
acesteia, cel dependent este în stare de furturi,
agresiuni, minciuni, chiar dac\ înainte avea un
comportament exemplar.
Toxicomanul caut\ în drog pl\cerea pur\
Nu este adev\rat. Odat\ cu instalarea dependen]ei
biologice, principalul motiv de a consuma drog este
evitarea st\rii de r\u pe care o resimte toxicomanul în
lipsa substan]ei. Semnele sevrajului (lipsei substan]ei
de care e dependent) sunt înfrico[\toare: dureri de
oase, agita]ie, tremor, gol în stomac, fric\ de moarte
etc.
E timpul s\ fii cinstit.
Marijuana nu d\ dependen]\
Marijuana produce dependen]\ psihologic\, cu atât
mai mult cu cât este consumat\ în grup. Dependen]a
fizic\ de marijuana este mic\, dar se paote instala în
unele cazuri.
A luat odat\ [i a devenit dependent
Nici o substan]\ nu produce dependen]\ dintr-o
singur\ administrare. De obicei sunt necesare mai
multe administr\ri pentru a se instala dependen]a
fizic\, pentru c\ organismul are nevoie de adaptare la
noua situa]ie metabolic\. Cu fiecare administrare îns\,
riscul dependen]ei cre[te exponen]ial (întreab\-l pe
proful de mate ce înseamn\ asta).
Nu e în stare s\ ia, deci nu va lua
Mul]i ta]i [i mul]i prieteni spun despre un b\iat: El, s\ ia
droguri? P\i nu e în stare nici s\ înjure, d-ap\i s\ se
drogheze! Din p\cate, aceasta este cea mai riscant\
situa]ie pentru un b\iat: când are de dovedit c\ el este în
stare de ceva. Spune-i vreme de trei s\pt\mâni unui
b\iat: Tu nu e[ti în stare s\ iei droguri [i vei constata c\
în a patra s\pt\mân\ o face [i chiar pare fericit...
E doar o chestiune de voin]\
Pentru a nu te apuca de droguri [i mai ales pentru a te
l\sa de ele nu este suficient\ voin]a ta. Este extrem de
important\ voin]a celor din jurul t\u, precum [i
educa]ia pe care o prime[ti, serviciile care-]i stau la
dispozi]ie etc. Îndr\znesc s\ spun c\, pentru a te
proteja de droguri, nu la tine trebuie s\ te gânde[ti, ci la
riscurile celorlal]i.
E timpul s\ fii cinstit.
Cei din jurul meu se drogheaz\. Eu ce fac?
LA PETRECERE
De obicei, când un grup intr\ într-o anumit\ stare (cum ar fi starea de euforie a petrecerii), e foarte greu ca unul dintre membrii
grupului s\ fac\ altceva. Starea grupului te cuprinde [i, dac\ to]i sunt în al nou\lea cer, te-ai sim]i vinovat dac\ le-ai strica
pl\cerea. Dac\ te ui]i cu aten]ie, în acest grup se afl\ cel pu]in o persoan\ care este mai de via]\ [i propune nebuniile, dar exist\ [i
o persoan\ cu autoritate, leaderul grupului, care influen]eaz\ deciziile.
Este important s\ interac]ionezi cu acest leader, pentru a nu te afla în situa]ia de a te confrunta cu întreg grupul, în cazul în care
refuzi una dintre aceste nebunii. În cele mai multe cazuri de petrecere la domiciliu, leaderul recunoscut este gazda, a[a c\ nu
trebuie s\ te justifici decât în fa]a ei c\ nu consumi alcool sau drog. În cazul în care prime[ti dezaprob\ri de la ceilal]i, nu le
r\spunde lor, ci tot leaderului de grup. Este important s\ te delimitezi de acel grup în momentul în care se ive[te drogul, pentru c\
ri[ti s\ fii acuzat de consum prin asociere, chiar dac\ nu ai consumat. Dac\ un amic din acea petrecere î]i arat\ în particular c\ are
drog, spune-i c\ nu vrei s\ ai de a face cu aceast\ latur\ a vie]ii lui [i dep\rteaz\-te de el. În felul acesta îl aju]i [i pe el, pentru c\,
neg\sind un partener de consum, ar putea renun]a, cel pu]in pentru moment...

AM UN PRIETEN DEPENDENT
Dac\ e[ti prietena lui
Statutul de iubit\ a unui toxicodependent nu este unul
u[or. Iube[ti [i în acela[i timp te temi. Ai vrea s\-i fie bine
în primul rând lui [i astfel po]i s\ stai în preajma lui când
îi este r\u [i chiar po]i s\-i faci rost de drog. Din punctul
meu de vedere, tu e[ti cea mai pre]ioas\ persoan\ din
prejma lui, pentru c\ te prime[te lâng\ el, ]ine la tine [i
astfel are mai multe [anse s\ renun]e la drog. Este
important ca tu s\ colaborezi cu persoanele care-l pot
ajuta pe prietenul t\u s\ ias\ din situa]ia de
toxicodependent. Trebuie îns\ s\ fii con[tient\ de
dou\ riscuri:
$ Din cauza spiritului de sacrificiu pe care îl au fetele
îndr\gostite, po]i ajunge s\ consumi la rândul t\u
drog, prin simpatie. Pentru a evita acest risc
trebuie s\ delimitezi clar via]a ta de rela]ia cu
prietenul t\u dependent [i s\ te ]ii cât mai departe
de grupul lui de prieteni consumatori.
E timpul s\ fii cinstit.
$ Ri[ti ca prietenul t\u s\ se poarte violent cu tine,
mai ales atunci când te opui singur\ consumului
de substan]\ sau pur [i simplu pentru c\ e[ti cea
mai la îndemân\ persoan\ pe care-[i poate
desc\rca frustrarea. Pentru a elimina acest risc, e
important ca o persoan\ protectoare din
apropierea ta s\ cunoasc\ situa]ia în care se afl\
cuplul vostru, iar prietenul t\u s\ o cunoasc\ pe
aceast\ persoan\.
Dac\ e[ti prietenul lui
A fi cel mai bun prieten al unui toxicodependent este o
situa]ie care poate avea atât un deznod\mânt fericit, cât
[i unul nefericit. Exist\ posibilitatea ca tu, în
colaborarea cu cei abilita]i profesional, s\ îl aju]i s\ se
lupte cu dependen]a. Cum? În primul rând ajutându-l
s\ accepte faptul c\ este dependent [i s\ ia decizia de a
sc\pa de drog. Apoi informându-l asupra serviciilor
care-i stau la dispozi]ie [i colaborând cu acestea. Este o
situa]ie delicat\, în care po]i fi acuzat c\ l-ai tr\dat prin
aceast\ colaborare, dar tu trebuie s\-i ar\]i c\ prietenia
ta a r\mas în picioare [i c\ îl prime[ti la tine când are
nevoie. Aten]ie îns\ la minciunile lui [i la bunurile din
casa ta, pentru c\, dup\ cum ai aflat deja, un dependent
poate face multe pentru o doz\. Iar mai presus de orice,
evit\ grupul de toxicomani din care face parte...
Dac\ e[ti prietenul ei
Fetele dependente de drog sunt adesea ata[ate unor
grupuri de b\ie]i [i sunt pu]in masculinizate. Ele ajung
relativ u[or s\ aib\ tulbur\ri emo]ionale care necesit\
sprijin atent din partea celor apropia]i. Dar poate cel
mai vulnerabil punct al unei astfel de fete este
sexualitatea [i de aici vine [i riscul t\u ca prieten al ei.
Comportamentul sexual al fetei toxicodependente este
dezinhibat, f\r\ discern\mânt [i folosit adesea pentru a
face rost de bani pentru o doz\. În felul acesta, tu te
expui celor mai grave infec]ii cu transmitere sexual\,
inclusiv celei cu HIV.
Informa]ii despre drog
Adev\rul despre drog nu se afl\ consumând drogul. De
asemenea, nu afli adev\rul de pe site-urile de Internet
care te înva]\ cum se prepar\ droguri [i î]i descriu
efectele lor în corp. Nu po]i afla adev\rul despre drog
de la cei care îl consum\, pentru c\ singurul lor organ
care poate lucra cu adev\rat – creierul – este
îmboln\vit de substan]\.
Po]i afla câte ceva privind dinafar\ cum arat\ venele
unui tân\r care se injecteaz\ de mai multe ori pe zi, cum
sunt zilele lui în spital când este internat pentru o
supradoz\, cum îl prive[te fosta lui prieten\ sau în ce
stare este familia lui de când consum\ el droguri.
E timpul s\ fii cinstit.
E[ti dependent...
Cine te poate ajuta?
În general...
Cel care te poate ajuta trebuie s\ te iubeasc\ mult ca s\
se lupte cu drogul [i chiar cu tine f\r\ s\-]i dea senza]ia
c\ o face în interes personal; iar o astfel de persoan\
este de obicei mama ta, iubita ta, prietenul cel mai
bun.... În acela[i timp, ar trebui ca aceast\ persoan\ s\
cunoasc\ multe din domeniul drogurilor,
comportamentului uman, serviciile. Iar din acest punct
de vedere, exist\ diver[i profesioni[ti care sunt mai
potrivi]i s\ te ajute. Dup\ cum vezi, nici unul dintre cei
din jur nu îndepline[te toate condi]iile [i de aceea
solu]ia este una singur\: echipa. O echip\ format\ din
oameni care te iubesc [i oameni care se pricep. În
continuare vei g\si o list\ a acestor persoane:
Prietena
Persoana care te iube[te este aliatul t\u cel mai fidel în
lupta cu drogul. Este important s\ nu pierzi capacitatea
ei de sacrificiu, timpul pe care ]i-l poate acorda [i
încrederea ei. Dac\ te-ai hot\rât s\ renun]i la drog,
poveste[te-i despre inten]iile tale [i împuternice[te-o
s\ administreze o parte din via]a ta.
Medicul
De[i nu este o rud\ sau un prieten, medicul este acel
profesionist care [tie cel mai bine s\ lupte cu
dependen]a ta. El te poate ajuta s\ te sim]i mai bine
când te afli în sevraj (lipsa din corp a substan]ei de care
e[ti dependent), el poate institui un tratament de
înlocuire a substan]ei cu altele mai pu]in d\un\toare, el
poate prevedea ce se întâmpl\ cu s\n\tatea ta. G\se[te
un medic specializat în toxicodependen]\ [i, mai ales,
un medic care s\ aib\ timp pentru tine.
P\rin]ii
Este important ca p\rin]ii unui adolescent s\ [tie cel
pu]in la fel de multe despre drog ca [i acesta, dac\ vor
s\-l ajute cumva în situa]ia în care ar fi dependent. Dac\
ai p\rin]i cu care te în]elegi bine, po]i s\ le ceri singur
ajutorul în fa]a drogului. Dac\ nu te în]elegi bine cu ei,
ar putea fi necesar s\ rogi un specialist (medic,
psiholog, asistent social) s\ medieze între tine [i p\rin]i
pentru a-i în[tiin]a de dependen]a ta [i a le cere
ajutorul. În ]ara noastr\ serviciile antidrog nu sunt înc\
suficient dezvoltate [i de aceea familia ta este un sprijin
important în tratarea dependen]elor.
E timpul s\ fii cinstit.
Profesorul
De cele mai multe ori, atitudinea profesorilor fa]\ de
droguri este una pur disciplinar\. G\se[te pe acel
profesor care este preg\tit în domeniul toxicomanilor
[i care este abilitat s\ te ajute în rela]ia ta cu colegii [i cu
conducerea [colii, dat fiind c\ lupta ta cu drogul poate
dura o vreme. Pe lâng\ cadrele didactice, în unele [coli
exist\ consilieri pe probleme de s\n\tate, psihologi [i
chiar cadre medicale care pot în]elege mai bine
problemele tale.
Lucr\torul social
Asistentul social este acel profesionist care are
r\spunderea de a studia condi]iile sociale în care
tr\ie[ti (la [coal\, în familie, chiar [i în centrele de
corec]ie) [i de a ac]iona în interesul t\u în contact cu
autorit\]ile, p\rin]ii, profesorii etc. Un asistent social
bun te poate scoate din multe încurc\turi [i î]i poate
ar\ta care sunt institu]iile cu care s\ colaborezi pentru
a-]i fi mai bine. Po]i g\si o astfel de persoan\ la
Departamentul pentru Protec]ia Drepturilor Copilului [i
în organiza]iile neguvernamentale din ora[ul t\u.
Preotul
Mai ales în cazul în care credin]a reprezint\ ceva pentru
tine, sprijinul primit de la preot poate fi valoros, pentru
c\ te ajut\ s\ te motivezi în demersul de a elimina
drogul din via]a ta. Alege un preot care s\ nu spun\
doar nu drogurilor, ci unul care s\ te primeasc\ a[a
cum e[ti, ori de câte ori ai nevoie.
Poli]istul
Tendin]a poli]istului este de a afla adev\rul [i vinovatul,
precum [i de a se folosi de lege pentru a rezolva
situa]iile. Din fericire, în ultima vreme a ap\rut poli]istul
de proximitate, care are mai mult abilit\]i de asistent
social [i care [tie s\ lucreze cu cei tineri. În cazul în care
afli despre o persoan\ c\ de]ine droguri, atitudinea ta
trebuie s\ fie diferit\ în func]ie de vârst\ [i de ac]iunile
acelei persoane:
$ Dac\ face trafic, adic\ vinde drog mai multor
persoane, trebuie s\ anun]i Poli]ia, indiferent de
vârsta pe care o are acea persoan\.
$ Dac\ este doar consumator [i este tân\r
(adolescent), nu Poli]ia este institu]ia care-l poate
ajuta în primul rând, ci serviciile de reabilitare
men]ionate mai jos.
E timpul s\ fii cinstit.
Servicii la dispozi]ia ta
Unit\]i medicale
În unit\]ile medicale pot fi tratate manifest\rile de
supradoz\ (sec]ii de urgen]\), manifest\rile grave ale
dependen]ei biologice (sec]ii de dezintoxicare),
manifest\ri ale dependen]ei psihologice (sec]ii de
psihiatrie). Unele unit\]i medicale private pot fi
avantajoase prin timpul acordat pacientului, dar nu
întotdeauna competen]a lor este mai bun\ decât a celor
de stat.
De asemenea, `n unele unit\]i medicale exist\ centre de
metadon\ care ofer\ servicii de specialitate
dependen]ilor de heroin\.
Centre de consiliere
Aici orice persoan\ preocupat\ de consumul de drog
poate primi [edin]e de consiliere privind diversele
efecte ale drogurilor [i posibilit\]ile de evitare [i tratare
a dependen]ei. De obicei, personalul de aici lucreaz\ în
echipe de speciali[ti.
Centre de informare
În centrele de informare sunt adunate documente
tip\rite [i electronice cu privire la droguri, dependen]\,
servicii antidrog, specialit\]i profesionale, experien]a
altora în confruntarea cu drogul etc.
DPC
La Departamnetul pentru Protec]ia Copilului po]i g\si
autoritatea necesar\ pentru a-]i ap\ra drepturile,
inclusiv în situa]ia în care te confrun]i cu dependen]a
sau o persoan\ apropiat\ ]ie se confrunt\ cu aceast\
problem\.
Avocatul Poporului
Aceast\ institu]ie are un departament dedicat
intereselor minorului [i poate fi util\ în confruntarea ta
cu autorit\]ile, inclusiv cu cele care aplic\ legea.
Serviciile sunt gratuite.
E timpul s\ fii cinstit.
Sex [i drog
Este drogul util în sex?
Cinstit vorbind, unele droguri pot îmbun\t\]i
performan]ele în anumite situa]ii sexuale. Se poate ca
apetitul pentru sex s\ fie crescut, în alte cazuri tr\irile
sexuale s\ fie amplificate iar în altele durata actului
sexual s\ fie prelungit\. În mod normal, dup\ ce au
f\cut dragoste, partenerii se simt împlini]i. În schimb,
dup\ folosirea drogului în actul sexual r\mâne un gol
de neacoperit. Ca exemplu, îmi vine în minte un
experiment psihologic devenit clasic:
Pisicu]a [i pedala pl\cerii
Unei pisicu]e dintr-un laborator i s-a implantat un
electrod în centrul pl\cerii situat la baza creierului.
Imediat ce [i-a revenit dup\ opera]ie, la electrod a fost
conectat\ o pedal\ prin ap\sarea c\reia pisicu]a putea
sim]i o pl\cere irezistibil\. În urm\toarele zile, ea nu
f\cea altceva decât s\-[i administreze pl\cere, chiar [i
în locul mânc\rii. În felul acesta, biata pisic\ a murit.
Vei zice c\ a murit fericit\, dar celor din laborator le-a
p\rut foarte r\u dup\ ea...
 Moarte

Alienare
Bucure[ti, Intrarea {tefan Furtun\, nr. 3
Sector 1, cod 010899
Tel. 021 316 61 76. Fax: 021 312 44 86
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro
www.salvaticopiii.ro
Cod IBAN RO81RNCB5065000026030005 – BCR PLEVNEI

Material retip\rit `n 3.000 exemplare cu sprijinul financiar al:

E timpul sã fii cinstit.

Material realizat în cadrul proiectului „Prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor“.

Bro[ur\ educativ\ pentru clasele IX-XII