Valorile noastre

Sînt cutremurătoare valorile noastre. Și mari. Și pline. În multe domenii, de la

muzică la medicină, de la arhitectură la matematică. Între arte și știin țe, avem ce
pune în panteonul Oamenilor Mari: nume sonore, întemeietori de drum, pionieri
ai științei, savanți. Nu mi-am propus nici o în șirare a lor, cu atît mai mult o
categorizare. Cu toate acestea, azi, mai mult decît oricînd, simt nevoia să îl
compătimesc pe Brîncuși. Un OM care s-a dedicat artei, crea ției, ducînd în inima
Europei – și a celor ce puneau arta pe piedestal – opere de o valoare cum nu ne-
am fi putut imagina vreodată. Pentru că toată opera lui izvoră ște dintr-un suflet
care cîntă toată sensibilitatea și simplitatea unei lumi arhaice române ști, a unei
forme măiestrit rotunjite, cu ascuțimi de aripi și cu aspirații de zbor, cu tăceri în
săruturi și cu măreții de dor. Pentru că el dă glas mîngîierii de dor și dorin ță, sau
a românilor grea neputință. Un om care vorbește pu țin și gînde ște mult, care e
chinuit de verbul a crea, care clădește cînd cei mulți stau și privesc ajunge, în
epoca lui, să fie analizat de non-valori, de ni ște politruci puși în funcții prin
tertipuri și fără să aibă nici cele mai elementare no țiuni de artă. Astăzi, din cauza
ignoranței, neștiinței sau neputinței acelor oameni (care au fost doar doi),
ajungem, ca popor, să plătim enorm acea greșeală: doar pe Cumințenia
pămîntului se cer, acum, 11 milioane de euro. Și noi, ca popor, sîntem în febra
căutărilor și a strîngerii de fonduri pentru a aduce acasă ceea ce, la un moment
dat, cei doi politruci au refuzat pentru că nu aveau nici măcar abecedarul artei.
Astăzi, din nefericire, oameni ca ei sînt cu miile: peisajul politic i-a impus în
parlament, la consiliile județene, la primării sau în administra ție. O logică
elementară ne face, prin extrapolare, să deducem că ceea ce se strică acum prin
prostia celor împinși în față de un sistem bolnav nu va mai avea nici o șansă de
regenerare. Educația e scumpă, dar lipsa ei ne va costa enorm, poate chiar
existența. În ritmul actual, cu oamenii împinși în față de un sistem care nu are
nimic în comun cu valoarea sau cu bunul simț, ne semnăm condamnarea la
dezintegrare. Peste cîteva decenii, valorile noastre vor rămîne pure fapte de
istorie. Urmașii celor ce azi ne conduc vor face din mediocritate lege și din
neștiință formulă existențială.

Lipsa de educație pe care a creat-o democrația noastră originală ar putea fi

bomba cu ceas care ne va marca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, propria
dezintegrare.

Mihai Pătrașcu
15 aprilie 2016