CLASIFICAREA LUCRARILOR DIN PAMANT

Prin lucrari de pamant (terasamente) se inteleg lucrarile de sapare in

terenul natural (debleuri), de umplutura (rambleu),nivelari,compactari etc.

Constructiile din pamant au cunoscut o dezvoltare puternica in ultimul

timp ca urmaare a mecanizarii aproape complete de sapare,incarcare,transport
si punere in opera.In aceasta situatie constructiile din pamant si din alte
materiale locale,datorita valorii relativ reduse a materialului folosit,datorita
conditiilor mai modeste care se impun terenului de fundare,concureaza in
aspect economic unele constructii din beton sau beton armat,economisindu-se,
cimentul,oteluul si alte materiale care pot fi folosite la alte tipuri de lucrari.

Lucrarile de constructii din pamant pot fi:

I. PERMANENTE – barajele,digurile canalelor,galerii de aductiune din materiale

locale

II. PROVIZORII – se demoleaza dupa terminarea lucrarilor permanente sau pot

fi inglobate in acestea (batardouri sau diguri de pamant,canale de deviere,
galerii de deviere)
 Procesul complex de executare a lucrarilor din pamant este alcatuit din
urmatoarele categorii mai importante de lucrari:

A. LUCRARI DE PREGATIRE

B. LUCRARI AUXILIARE

C. LUCRARI PRINCIPALE

A. LUCRARILE DE PREGATIRE cuprind:

a. lucrari de trasare

b. lucrari de defrisare

c.lucrari de scarificare

d.lucrari de decapare a stratului vegetal

B. LUCRARILE AUXILIARE aferente lucrarilor din pamant cuprind:

a. lucrari de indepartare a apelor (epuisamente si desecari)

b. sprijinirea provizorie a peretilor sapaturilor

C. LUCRARILE PRINCIPALE cuprind:

a. saparea pamantului

b. incarcarea pamantului

c. transportul pamantului

d. descaracarea pamantului
 e. nivelarea pamantului

f. compactarea pamantului

Pentru asigurarea desfasurarii continue a proceselor de executare a

lucrarilor de pamant este necesar sa se aleaga cele mai eficiente metode de
imbinare rationala a acestor categorii de lucrari (A,B,C).

A. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A LUCRARILOR PREGATITOARE

a.Tehnologia lucrarilor de trasare a terenului

Trasarea are drept scop materializarea pe teren a axelor constructiilor,

amprizei lucrarilor de sapare si umplutirii precum si a cotelor de nivel fata de
reperul principal de cota (±0.00)

Trasarea pe teren se realizeaza in doua etape diferite in ceea ce priveste

continutul si perioada de realizare.

1.Etapa I – aceasta etapa se executa in perioada procesului de proiectare si

contine aplicarea pe teren a axelor principale ale constructiei inclusiv reperajul
lor.

2.Etapa II – aceasta etapa se desfasoara in procesul executiei si consta in

trasarea axelor secundare cu ajutorul carora sa se poata trasa in teren pantele
geometrice ale diferitolr parti ale constructiei.Pentru trasarea in plan sunt
necesare urmatoarele:

* panta generala a amplasamentului constructiei

* planul de situatie al zonei unde urmeaza sa se efectueae trasarea,

planul trebuie sa fie la o scara cat mai mare

* planurile de trasare cu fixarea principalelor repere de trasare a lucrarii

* tabelele de calcul ale coordonatelor traseului principal si legatura lor cu

reperele de precizie si cu reperele curente;pornind de la aceste repere se
traseaza prin masuratori de planimetrie si nivelment axele principale si
secundare ale constructiei materializand pe teren aceste exemple cat si
ampriza,pantele si cotele de nivel la care trebuie sa se ajunga

Trasarea lucrarilor trebuie sa se realizeze cu foarte mare precizie

deoarece o eroare de trasare cat de mica poate sa conduca la o deformare
importanta a dimensiunilor si a configuratiei constructiei.

b.Tehnologia lucrarilor de defrisare a terenului

Defrisarea este operatia de curatare a terenului de arbori,arbusti,tufisuri

etc pe toata suprafata pe care urmeaza a fi amplasata constructia.
 Operatia de defirsare se poate executa in mai multe moduri in fucntie de
diametru si densitatea vegetatiei.

Pentru taierea arbustilor si a tufisurilor cu diametru mai mic de 10 cm se

foloseste un echipament defirisor montat pe un tractor cu senile

1.cormana

2.cutite de taiere

3.brate de prindere

4.brida de prindere

Latimea de lucru a acestui echipament poate ajunge la 2.8m.

Productivitatea care se poate realiza variaza in limite largi si depinde de
grosimea tulpinilor si densitate a vegetatiei.Orientativ productivitatea este
cuprinsa intre 0.2-0.8ha/ora.

Scoaterea radacinilor ramase in teren in cazul in care nu sunt foarte

adanci si puternice se face cu buldozerele iar in cazul tulpinilor la care tulpinile
depasesc diametrul de 30cm se face cu utilaje speciale.

Pentru zonele acoperite cu vegetatie cuprinsa cu diametru mai mare de

10cm in functie de modul in care se valorifica masa lemnoasa si in functie de
densitatea si marimea arborilor se folosesc urmatoarele tehnologii
 1.Daca tulpinile arborilor urmeaza sa fie valorificate in industria lemnului
atunci arborii sunt taiati la distanta de 50-100cm de la sol cu ajutorl
fierastraielor mecanice.Dupa curatarea tulpinilor de crengi,trunchiurile sunt
expediate la fabricile de prelucrarea iar scoaterea buturugilor si a radacinilor
ramase in teren revine constructorului.

2.In cazul in care masa lemnoasa nu se valorifica industrial operatiile dde

eliberare a terenului sunt urmatoarele :

* pentru arbori cu diametru cuprins intre 10-40cm se folosesc defrisoare

puternice montate pe tractoare cu senile de mare putere

* pentru arbori cu diametru mai mare de 40cmm acestia se scot din

radacina cu ajutorul echipamentelor de dezradacinat ( un asemenea
echipament poate dezradacina 10-40 de arbori pe un singur schimb (8
ore)

1.placa frontala

2.cadru metalic

3.brate de prindere

4.bride de actionare

5.dinti taiati in placa frontala

In cazul arborilor cu diametrul mai mare de 100cm si in zone cu

densitate mica de arbori se aplica metode de dezradacinare prin folosirea
concomitenta a tractiunii cu cablu si a impingerii cu utilajul de dezradacinat.
 Pentru extragerea buturugilor si a radacinilor ramase un urma taierii
arborilor destinati industriei lemnului se folosesc procedee diferite in funcite de
caracteristicile acestora (dimensiuni,varsta,densitate etc)

Cele mai utilizate procedee sunt extragerea cu cablu actionat pe tractor

cu senile,cu cleste actionat de excavator,cu gheara descarificatoare,cu
explozivi.Indepartarea buturugilor puternice si izolate cu ajutorul explozivilor
este o metoda eficienta si practica dar se poate folosi numai daca in apropiere
nu exista constructii,cantitatile de exploziv se amplaseaza sub buturuga in
zona cea mai puternica acesteia de catre personal calificat si autorizat si se
detoneaza de la distanta de siguranta.

In cazul in care pe santier nu sunt echipamente de defrisat sau

dezradacinat sau daca volumul acestor lucrari nu justifica dotarea cu asemenea
echipamente atunci pentru defrisare pot fi folosite buldozere sau excavatoare
cu cupa inversa.

c. Tehnologia lucrarilor de scarificare a terenului

Dupa eliberarea terenului de vegetatie daca este necesar se executa

operatia de scarificarea,aceasta avand rolul de a afana terenurile compacte din
categoria III si IV pentru a asifgura o productivitate normala a utilajelor care
urmeaza sa execute lucrari de sapare.
 Afanarea se poate executa cu ajutorul plugurilor al scarificatoarelor sau
al explozivilor.

Scarificatoarele sunt organe de lucru sub forma de dinti,ele pot sa fie

tractate sau purtate.

Scarificatoarele purtate sunt mai mult utilizate datorita manevrabilitatii

superioare si a greutatii mai reduse.

Scarificatorul hidraulic montat pe un tractor cu senile este alcatuit din:

1.cadru metaloc chesonat pe care sunt montati dintii

2.dinti (pot varia 2,3,4 etc)

3.articulatie ce permite cu ajutorul cilindrului hidraulic sa se ridice sau sa se

coboare echipamentul de lucru pentru pozitia de traversat sau pentru pozitia
de lucru si de asemenea se poate modifica adancimea de patrundeere a dintilor
in teren

4.tractorul purtator

5.cilindru hidraulic

Latimea de lucru poate ajunge pana la 2.25m,inaltimea maxima de

scarificare este de 40 de cm iar masa echipamentului de circa 2800kg.

Pentru reducerea timpului consumat cu introducerile de regula

neproductive de la capetele terenului se recomanda ca scarificarea sa se
desfasoare pe sectoare de lucru cat mai lungi.

De multe ori adancimea sapaturilor depaseste inaltimea de scarificare la

o singura trecere si in acest caz operatia de scarificare se executa de mai
multe ori in stratul respectiv dupa fiecare scarificare a unui strat efectuandu-se
saparea si indepartarea materialului scarificat.

Productivitatea scarificatoarelor se incadreaza orientativ intre 500-

2000m3/h in functie de natura terenului dar si de puterea utilajului purtator.

d.Tehnologia lucrarilor de decapare a stratului vegetal

Operatia de decapare sau decopertare are rolul de a indeparta stratul

vegetal de pe ampriza lucrarilor si de pe suprafata gropilor de imprumut pentru
a se evita amplasarea lucrarilor peste stratul vegetal sau pentru evitarea
amestecarii materialelor din cariere si balastiere cu materialul vegetal.Resturile
vegetale care pot fi constituite din deseuri agricole(crengi,ramuri,iarba,etc)
prezente in corpul umpluturilor din pamant pericliteaza constructia si mai ales
exploatarea acesteia deoarece vegetatia in lipsa aerului si a luminii putrezeste
si creeeaza in corpul umpluturilor goluri prin care apa se infiltreaza si circula cu
usurinta.

Stratul vegetal se indeparteaza in general pe adancimi de 10-15cm si se

depoziteaza in apropierea lucrarii fara a impiedica circulatia normala a
utilajelor de constructii pentru a putea fi folosit ulterior dupa terminarea
lucrarii la umplerea gropilor de imprumut sau la imbracarea taluzurilor lucrarii
deoarece materialul organic continut in pamant vegetal contribuie la o inerbare
rapida a suprafetei taluzului.

Indepartea stratului vegetal se face de regula cu ajutorul buldozerelor,

autogrederelor,screperelor etc.