Veskan Daniel Attila

Clasa a-X-a
Clasificarea statelor lumii

Statele sunt unităţi teritoriale cu suprafeţe variabile delimitate de frontiere şi locuite

de o populaţie care îşi exercită suveranitatea manifestată prin dreptul de : organizare internă,
politica de apărare, utilizarea resurselor, politica externă, organizare socială şi legislativă.
Statele au caracter istoric în sensul apariţiei pe o anumită treaptă de dezvoltare a
societăţii.
Teritoriul statului reprezintă spaţiul geografic de întindere limitată cu alcătuirea
geologică, înveliş de sol, hidrografie, spaţiu aerian corespunzător. Respectarea principiului
suveranităţii statelor presupune recunoaşterea integrităţii , deci indivizibilităţii teritoriului.
Graniţele sau frontierele pot fi convenţionale şi naturale, când se suprapun unor
discontinuităţi majore, cum ar fi fluvii,strâmtori, lanţuri de munţi .
Clasificarea statelor

1. După modul de organizare internă se disting categoriile de state :

 state unitare în care puterea centrală îşi exercită puterea asupra teritoriului, aşa cum
sunt : Franţa, România, Bulgaria ş.a.. Unele state unitare, cum ar fi Spania şi Italia
acordă o anumită autonomie regiunilor componente
 state federale în care puterea se împarte între guvernul central şi statele federale
componente, cum sunt : Federaţia Rusă, SUA, Mexic, Australia, India, Brazilia,
Germania. Confederaţiile se aseamănă cu federaţiile, iar ca şi exemple se pot aminti
Canada , Belgia.
2. După forma de guvernământ se disting următoarele categorii de state ,
 republici în care organele supreme ale puterii în stat sunt alese pe o perioadă
determinată, iar după instituţia care îşi exercită puterea pot fi : republici
parlamentare şi prezidenţiale
 monarhii în care prerogativele puterii aparţin monarhului, dar pot fi limitate de
constituţie ca în cazul monarhii constituţionale ( Marea Britanie, Olanda, Suedia,
 Danemarca, Norvegia , Japonia ş.a. , dar şi nelimitate ca în cazul monarhiilor
absolute, cum ar fi Arabia Saudită şi Oman.
 statul religios ex. Vatican
 principatul ex. Andorra, Monaco

3. După suprafaţă se disting

 state continentale (peste 6 mil. Km²) : Federaţia Rusă, Canada, China , SUA,
Brazilia, Australia.
 state mari (peste 1,2 mil. Km²)
 state mari (peste 0,5 mil. Km²)
 state mijlocii (peste 0,2 mil. Km²)
 state mici şi foarte mici (sub 0,2 mil. Km²)
4. După mărimea demografică se disting :
 state gigant (peste 1 miliard de locuitori) China şi India
 state foarte mari ( peste 100 de milioane de locuitori)
 state mari ( peste 50 de milioane de locuitori)
 state mijlocii ( peste 20 de milioane de locuitori)
 state mici ( sub 20 de milioane de locuitori)
Alte criterii sunt : după ieşirea sau nu la mare, forma geometrică, raportul dintre stat şi
naţiune.
Grupările regionale de state
Criteriile de grupare ale statelor pot fi :
1. Poziţia geografică reciprocă a statelor unui continent .
 în Europa se disting regiunile :
– Europa de Nord ( Ţările Scandinave, Ţările Baltice, Danemarca, Islanda);
– Europa de Sud ( Spania , Portugalia, Malta, Italia, ţările din Peninsula
Balcanică);
– Europa Vestică/ Atlantică ( Franţa, Marea Britanie, Irlanda, BENELUX);
– Europa Centrală ( de la Germania până la România )
– Europa Estică (Rusia, Ucraina, Belarus)
 în Asia se disting regiunile :
– Asia de Nord reprezentată de Federaţia Rusă;
– Asia de Sud şi de Sud-Vest (musulmană);
 – Asia de Sud-Est (budistă)
– Asia de Vest sau Orientul Apropiat
 în America se disting:
– America de Nord,
– America Centrală
– America de Sud
2. Apartenenţa lingvistică şi culturală Ex. Liga Arabă (Asia de SV şi Africa de Nord),
America Latină (Mexic, America Centrală Istmică, Caraibele, America de Sud)
3. Criteriul economic Ex. NAFTA, MERCOSUR, UE, ASEAN, G8(G20)
4. Criteriul militar Ex. NATO
Evoluţia hărţii politice în timp
Aspectul hărţii politice a lumii s-a modificat în timp odată cu evoluţia marilor
imperii.
În Antichitate, primele formaţiuni statale au apărut în Orientul Mijlociu şi Apropiat
( Mesopotamia şi Persia), Nordul Africii, Valea Indului şi Asia de Est, sudul
Europei(fenicieni, greci, romani). Imperiul Roman a cunoscut cea mai mare stabilitate şi
extindere peste Europa Centrală, de Sud şi Vest, Orientul Apropiat, Africa de Nord.
În Evul Mediu, harta politică a lumii a cunoscut expansiunea Imperiului Arab,
Imperiului Mongol, Imperiului Otoman,iar în America s-a extins civilizaţia aztecă maya şi
incaşă.
În perioada modernă s-au extins marile imperii coloniale, cum ar fi cel Spaniol,
Portughez, Francez, Olandez, Britanic, Ţarist.
După primul război mondial, au apărut cele mai multe state pe harta politică a lumii,
datorită dispariţiei unor imperii, precum cel Otoman, Austroungar,Britanic.
După al doilea război mondial, harta politică a lumii a cunoscut o grupare biporlară ,
respectiv, pe de o parte statele comuniste din Europa Centrală şi de Est, controlate de URSS,
iar pe de cealaltă parte statele capitaliste grupate ăn jurul SUA, Marii Britanii şi Franţei. Între
cele două blocuri politice şi militare s-a declanşat războiul rece.
După 1990 când s-a dezmembrat URSS, pe harta politica a au apărut state noi din
fostele federaţii, iar altele s-au reunificat, cum ar fi Germania.