Noţiunea de internaţionalitate se defineşte prin prezenţa elementului de

extraneitate şi specificul operaţiunii. Caracterul internaţional este dat de existenţa

anumitor criterii în conformitate cu specificul operaţiunii. În contextul
reglementării din sistemul nostru de drept, noţiunea de internaţionalitate are o
accepţiune tehnico-juridică. În acest sens, un raport commercial va fi internaţional,
dacă elementul de extraneitate pe care îl cuprinde este de natură a-l face susceptibil
de a veni în contact cu mai multe sisteme de drept. Această condiţie este
îndeplinită dacă părţile îşi au domiciliul sau sediul ori reşedinţa lor obişnuită în altă
ţară, dacă actele referitoare la încheierea ori executarea contractului prezintă
puncte de legătură cu mai multe legislaţii sau obiectul obligaţiei se localizează pe
teritoriul unor state diferite.