Verificare

notiuni de
baza

Lupu Maria-Andreea
Facultatea de inginerie ULBS
TTC 611/2
Tipuri de date definite în Excel

Tipul de date Number (Numeric)

Acest tip de date se utilizeaza pentru reprezentarea numerelor si realizarea principalelor operatii
matematice, cum ar fi adunarea, inmultirea, impartirea.

Operatorii ce pot fi utilizati aici sunt:

• + , pentru realizarea operatiei de adunare

• - , pentru realizarea operatiei de scadere
• * , pentru realizarea operatiei de inmultire
• / , pentru realizarea operatiei de impartire
• ^ , pentru realizarea operatiei de ridicare la putere

Prioritatea operatorilor:

• ^
• *,/
• +,-

Vom spune ca operatia de ridicare la putere este cea mai prioritara operatie. Apoi urmează operația
de înmulțire și împărțire, care sunt la fel de prioritare, iar mai apoi operația de adunare și scădere.

Functii definite pentru tipul de date

Number
Vom trata în continuare următoarele funcții: ROUND, ROUNDDOWN, ROUNDUP,CEILING, FLOOR,
INT, POWER, ABS, MOD

Funcția ROUND este utilizata pentru realizarea rotunjirii unui numar, la un format cu un
numar specificat de zecimale.

Sintaxa: ROUND ( <Numar>, <Numar_Zecimale>)

<Numar> va fi completat cu numarul pe care dorim sa-l rotunjim

<Numar_Zecimale> va fi completat cu un numar intreg prin intermediul caruia specificam cate

zecimale va avea rezultatul

Rezultatul obținut în urma apelării funcției ROUND este un rezultat de tip Number
Exemple: ROUND(4.23,1) => 4.2
ROUND(4.25,1) => 4.3

ROUND(4.26,0) => 4
ROUND(12.34,-1) =>
10

Funcția ROUNDDOWN este utilizată pentru realizarea

operației de rotunjire în jos (spre zero).

Sintaxa: ROUNDDOWN ( <Numar>, <Numar_Zecimale>)

<Numar> va fi completat cu numarul pe care dorim sa-l rotunjim

<Numar_Zecimale> va fi completat cu un numar intreg prin intermediul caruia specificam cate

zecimale va avea rezultatul

Rezultatul obținut în urma apelării funcției ROUNDDOWN este unrezultat de tip Number

Exemple:
ROUNDDOWN(4.23,1) => 4.2
ROUNDDOWN(4.25,1) => 4.2
ROUNDDOWN(4.26,0) => 4
ROUNDDOWN(12.34,-1) => 10
ROUNDDOWN(15.23,-1) => 10

Funcția ROUNDUP este utilizată pentru realizarea

operației de rotunjire în sus (spre zece).

Sintaxa: ROUNDUP ( <Numar>, <Numar_Zecimale>)

<Numar> va fi completat cu numarul pe care dorim sa-l rotunjim

<Numar_Zecimale> va fi completat cu un numar intreg prin intermediul caruia specificam cate

zecimale va avea rezultatul

Rezultatul obținut în urma apelării funcției ROUNDUP este unrezultat de tip Number

Exemple:
ROUNDUP(4.23,1) => 4.3
ROUNDUP(4.25,1) => 4.3
ROUNDUP(4.26,0) => 5
ROUNDUP(12.34,-1) => 20
ROUNDUP(15.23,-1) => 20
 Funcția CEILING este utilizată pentru realizarea
operației de rotunjire în sus (spre zece).

Sintaxa: CEILING ( <Numar>, <Multiplu>)

<Numar> va fi completat cu numarul pe care dorim sa-l rotunjim

<Multiplu> va fi completat cu un numar spre al carui multiplu se va realiza operația de rotunjire în sus

Rezultatul obtinut in urma apelarii functiei CEILING este unrezultat de tip Number

Exemple:
CEILING(4.23,1) => 5 (multiplu de unu)
CEILING(4.25,1) => 5 (multiplu de unu)
CEILING(4.23,0.1) => 4.3 (multiplu de 0.1)
CEILING(12.34,2) => 14 (multiplu de 2)
CEILING(15.23,5) => 20 (multiplu de 5)

Funcția FLOOR este utilizată pentru realizarea

operației de rotunjire în jos (spre zero).

Sintaxa: FLOOR ( <Numar>, <Multiplu>)

<Numar> va fi completat cu numarul pe care dorim sa-l rotunjim

<Multiplu> va fi completat cu un numar spre al carui multiplu se va realiza operația de rotunjire în sus

Rezultatul obținut în urma apelării funcției FLOOR este unrezultat de tip Number

Exemple:
FLOOR(4.23,1) => 4 (multiplu de unu)
FLOOR(4.25,1) => 4 (multiplu de unu)
FLOOR(4.23,0.1) => 4.2 (multiplu de 0.1)
FLOOR(12.34,2) => 12 (multiplu de 2)
FLOOR(15.23,5) => 15 (multiplu de 5)

Funcția INT este utilizată pentru obținerea părții întregi

dintr-un număr.
Sintaxa: INT ( <Numar>)

<Numar> va fi completat cu numărul din care dorim să extragem partea întreagă

Rezultatul obținut în urma apelării funcției INT este unrezultat de tip Number
Exemple:
INT(4.23) => 4
INT(-4.25) => -5 (Orice numar se reprezintă ca și sumă între partea întreagă plus rest)

Funcția POWER este utilizată pentru implementarea

operației de ridicare la putere.

Sintaxa: POWER ( <Numar>,<Putere>)

<Numar> va fi completat cu numărul pe care dorim să-l ridicăm la putere

<Putere> va fi completat cu puterea

Rezultatul obținut în urma apelării funcției INT este unrezultat de tip Number

Exemple:
POWER(4,2) => 16 Expresie echivalentă cu 4^2
POWER(-5,2) => 25 Expresie echivalentă cu -5^2

Funcția ABS este utilizată pentru implementarea

operației modul.
Sintaxa: ABS ( <Numar>)

<Numar> va fi completat cu numărul al cărui modul dorim să-l obținem

Rezultatul obținut în urma apelării funcției ABS este unrezultat de tip Number

Exemple:
ABS(4) => 4
ABS(-5) => 5
ABS(-6.23) => 6.23

Funcția MOD este utilizată pentru implementarea

operației modulo (restul împărțirii).
Sintaxa: MOD ( <Numar>, <Divizor>)

<Numar> va fi completat cu numărul

<Divizor> va fi completat cu un număr ce poate fi și cu zecimale la care se va împărți <Numar>

Rezultatul obținut în urma apelării funcției MOD este unrezultat de tip Number

Exemple:
MOD(4,3) => 1 Vom spune că 4 = 1*3 + 1
MOD(4,3.2) => 0.8 Vom spune că 4 = 1*3.2+ 0.8
MOD(-4,3) => 2 Vom spune că -4 =-2*3 + 2

Tipul de date Sir de caractere (Text)

Acest tip de date se utilizeaza pentru scrierea unor texte (șiruri de caractere).
Un șir de caractere, dacă dorim sa fie interpretat ca fiind de tipul text îl vom reprezenta între ””
(ghilimele).

Pentru tipul de date text, s-a definit operatorul & utilizat pentru realizarea operației de concatenare.

Exemplu:
”ab”&”cd”=> “abcd”

Functii definite pentru tipul de date Text

Vom trata în continuare următoarele funcții: LOWER, UPPER, PROPER, LEFT, RIGHT, MID, REPLACE,
SUBSTITUTE, CONCATENATE, EXACT, LEN

Funcția LOWER este utilizată pentru realizarea conversiei din caractere mari în caractere mici
pentru un text primit pe post de argument.

Exemple:
LOWER(”ABCD”) => ”abcd”
LOWER(”aB CD eF”) => ”ab cd ef”

Funcția UPPER este utilizată pentru realizarea conversiei din caractere mici în caractere mari
pentru un text primit pe post de argument.

Exemple:
UPPER(”abcd”) => ” ABCD”
UPPER(”aB CD eF”) => ”AB CD EF”

Funcția PROPER este utilizată pentru realizarea conversiei astfel că prima literă din fiecare
cuvânt va fi convertită la literă mare, iar următoarele caractere ce aparțin de cuvânt vor fi convertite
la litere mici.

Exemple:
PROPER(”abcd”) => ” Abcd”
PROPER(”aB CD eF”) => ”Ab Cd Ef”

Funcția LEFT este utilizată pentru extragerea dintr-un șir de caractere a unui subșir format din
primele caractere al căror număr a fost precizat.
Rezultatul obținut în urma apelării funcției LEFT este unrezultat de tip Text.

Exemple:
LEFT(”abcd”,2) => ”ab”
LEFT(”aB CD eF”,5) => ”aB CD”
LEFT(”abcd”,10) => ”abcd”
LEFT(”abcd”,1.2) => ”a”

Funcția RIGHT este utilizată pentru extragerea dintr-un șir de caractere a unui subșir format
din ultimele caractere al căror număr a fost precizat.

Sintaxa: RIGHT ( <Text>, <Numar>)

Rezultatul obținut în urma apelării funcției RIGHT este unrezultat de tip Text.

Exemple:
RIGHT(”abcd”,2) => ”cd”
RIGHT(”aB CD eF”,5) => ”CD eF”
RIGHT(”abcd”,10) => ”abcd”
RIGHT(”abcd”,1.2) => ”d”

Funcția MID este utilizată pentru extragerea dintr-un șir de caractere a unui subșir de
caractere, începând cu o anumită poziție și având o lungime precizată.

Sintaxa: MID( <Text>, <Numar1>, <Numar2>)

Exemple:
MID(”abcdef”,2,3) => ”bcd”
MID(”aB CD eF”,2,10) => ”b CD eF”
MID("ab cd ef",10,10)=> ”” (șirul vid sau de lungime 0)

Funcția REPLACE este utilizată pentru înlocuirea într-un șir de caractere a unui subșir de
caractere, începând cu o anumită poziție și având o lungime precizată, cu un alt șir de caractere.

Sintaxa: REPLACE( <Text1>, <Numar1>, <Numar2>,<Text2>)

Rezultatul obținut în urma apelării funcției REPLACE este un rezultat de tip Text.

Exemple:
REPLACE("abcdefgh",2,3,"00") => ”a00efgh”
REPLACE("abcdefgh",2,3,"bbb")=> ”abbbefgh”

REPLACE("abcdefgh",1,0,"bbb")=> ”bbbabcdefgh” (echivalent cu o operație de

concatenare)

Funcția SUBSTITUTE este utilizată pentru înlocuirea într-un șir de caractere a unui subșir de
caractere, cu un alt șir de caractere.

Sintaxa: REPLACE( <Text1>, <Text2>, <Text3>, [<Numar>])

Exemple:
SUBSTITUTE("abcdefgh","bc","bb") => ”abbdefgh”
SUBSTITUTE("abcdefgh","","bb") => ”abcdefgh” (dacă nu se precizează nici un șir atunci funcția va
returna vechiul șir de caractere fără să producă modificări asupra acestuia)
SUBSTITUTE("abcdefgh","xyz","bb") => ”abcdefgh” (dacă șirul "xyz" nu a fost găsit, atunci funcția va
returna vechiul șir de caractere fără să producă modificări asupra acestuia)
Funcția CONCATENATE este utilizată pentru obținerea unui șir de caractere rezultat în urma
alipirii mai multor șiruri de caractere.

Sintaxa: CONCATENATE( <Text1> [,<Text2>..])

Exemple:
CONCATENATE("abcdefgh”) => ”abcdefgh”

CONCATENATE("abcd","ef") => ”abcdef”

CONCATENATE("abcd”, ”ef”, ”gh”) => ”abcdefgh”

Funcția EXACT este utilizată pentru realizarea unei comparații între două șiruri de caractere.

Sintaxa: EXACT( <Text1> ,<Text2>)

Exemple:
EXACT(”abcd”, ”abcd”) => TRUE
EXACT(”aBcd”, ”abcd”) => FALSE
EXACT(”ab cd”, ”abcd”) => FALSE
EXACT("","ab cd") => FALSE
EXACT("abcd","") => FALSE

Funcția LEN este utilizată pentru returnarea lungimii unui șir de caractere primit pe post de
argument.

Sintaxa: LEN( <Text1>)

<Text1> va fi completat cu textul a cărui lungime dorim să o obținem

Rezultatul obținut în urma apelării funcției LEN este un rezultat de tip NUMBER.

Exemple:
LEN(”abcd”) => 4
LEN(””) => 0
LEN(”a b”) => 3

Tipul de date Dată calendaristică (Date)

Acest tip de date se utilizeaza pentru reprezentarea datelor calendaristice
Multimea datelor calendaristice ce pot fi reprezentate în Excel este cuprinsă în intervalul 1 Ianuarie
1900 și până la data de 31 Decembrie 9999. Datorită acestei definiții, în cazul în care utilizatorul
trebuie să specifice o dată calendaristică mai mică decât 1 Ianuarie 1900, va putea să o facă doar
dacă va reprezenta acea dată sub forma unui text. O altă posibilitate ar fi aceea ca reprezentarea
datei să se realizeze prin intermediul anului, lunii și a zilei în căsuțe diferite.
O dată calendaristică este interpretată de către Excel ca un simplu număr, astfel că data de 01
Ianuarie 1900 are valoarea 1, 2 Ianuarie 1900 are valoarea 2 s.a.m.d. Valoarea 0 este reprezentată de
către 00 Ianuarie 1900, ceea ce practic nu reprezintă o dată calendaristică. Această interpretare face
posibilă utilizarea datelor calendaristice sub formă de numere în expresii. De exemplu putem calcula
numărul de zile dintre două date calendaristice efectuând o simplă operație de scădere.
(Walkenbach, January 2007)

Scrierea unei date calendaristice se poate face prin introducerea numărului corespunzător datei
calendaristice sau prin specificarea datei utilizând un format de scriere recunoscut de către Excel.
Formatele recunoscute sunt prezentate în următorul tabel.

Format Interpretare Excel (Setare U.S.)

6-18-07 18 Iunie 2007

6-18-2007 18 Iunie 2007

6/18/07 18 Iunie 2007

6/18/2007 18 Iunie 2007

6-18/07 18 Iunie 2007

June 18, 2007 18 Iunie 2007

Jun 18 18 Iunie al anului curent

June 18 18 Iunie al anului curent

6/18 18 Iunie al anului curent

6-18 18 Iunie al anului curent

18-Jun-2007 18 Iunie al anului curent

2007/6/18 18 Iunie al anului curent

Cel mai cunoscut format de reprezentare al unei date calendaristice este LL/ZZ/AAAA, unde prin LL se
specifică luna, prin intermediul lui ZZ se specifică ziua, iar prin intermediul lui AAAA se specifică anul.

Valorile de tip dată calendaristică sunt aliniate la dreapta în interiorul unei celule, la fel ca și valorile
de tip Number. În cazul în care Excel nu poate interpreta textul scris de noi sub forma unei date
calendaristice atunci o va interpreta ca și text. Neinterpretarea corectă evident va avea ca efecte
erori în expresiile ce fac referință către valoarea noastră. Recomandăm specificarea a patru cifre
pentru an, deoarece în cazul scrierii cu două cifre, Excel va interpreta pentru numerele mai mici sau
egale cu 29, ca făcând parte din secolul 21, iar pe restul le interpretează ca făcând parte din secolul
trecut.
Operatorii ce pot fi utilizați aici sunt toți operatorii definiți pentru tipul de date Number:

Funcții definite pentru tipul de date Date

Vom trata în continuare următoarele funcții: DATE, EOMONTH, EDATE, DAY, MONTH, YEAR,
WEEKDAY, WORKDAY, TODAY

Funcția DATE este utilizata pentru returnarea numărului ce identifică data scrisă de către
utilizator.

Sintaxa: DATE ( <Numar1>, <Numar2>, <Numar3>)

Exemple:
DATE(2000,1,1) => 1 Ianuarie 2000
DATE(2002,2,3) => 3 Februarie 2000
DATE(2000,13,1) => 1 Ianuarie 2001
DATE(2000,1,32) => 1 Februarie 2000

Funcția EOMONTH este utilizata pentru returnarea unui număr ce indică data
corespunzătoare zilei de sfârșit de lună relativ la data precizată cu un anumit număr de luni.

Sintaxa: EOMONTH ( <Data>, <Numar>)

Exemple:
EOMONTH(DATE(2000,1,1),0) => 31 Ianuarie 2000
EOMONTH(DATE(2000,1,1),1) => 29 Februarie 2000

Funcția EDATE este utilizata pentru returnarea unui număr ce indică data corespunzătoare
relativ cu un număr de luni la data precizată.

Sintaxa: EDATE ( <Data>, <Numar>)

Exemple:
EDATE(DATE(2000,1,1),0) => 1 Ianuarie 2000
EDATE(DATE(2000,1,1),1) => 1 Februarie 2000

Funcția DAY este utilizata pentru extragerea zilei dintr-o dată calendaristică.

Sintaxa: DAY ( <Data>)

Exemple:
DAY(DATE(2000,1,1)) => 1
DAY(DATE(2000,1,3)) => 3

Funcția MONTH este utilizata pentru extragerea lunii dintr-o dată calendaristică.

Sintaxa: MONTH( <Data>)

Exemple:
MONTH(DATE(2000,1,1)) => 1
MONTH(DATE(2000,2,3)) => 2

Funcția YEAR este utilizata pentru extragerea anului dintr-o dată calendaristică.

Sintaxa: YEAR( <Data>)

Exemple:

YEAR(DATE(2000,1,1)) => 2000

YEAR(DATE(2000,2,3)) => 2000

Funcția WEEKDAY este utilizata pentru returnarea zilei din săptămână pentru o dată
calendaristică.

Sintaxa: WEEKDAY( <Data>,[<Numar>])

Exemple:
WEEKDAY(DATE(2010,3,1),2) => 1

Funcția WORKDAY este utilizata pentru calcularea datei ce va fi peste un anumit număr de
zile lucrătoare, nefiind luate în calcul zilele de weekend sau de vacanță.

Sintaxa: WORKDAY( <Data1>,<Numar>,<Serie Data>)

Exemple:
WORKDAY(DATE(2010,3,1),7) => 10 Martie 2010

Funcția TODAY este utilizata pentru obținerea datei curente.

Sintaxa: TODAY()

Exemple:
TODAY()

Tipul de date Logic

Acest tip de date se utilizeaza pentru reprezentarea valorilor Adevărat (TRUE) și Fals (FALSE).
Operațiile Negare, Și Logic, respectiv Or Logic au fost implementate prin intermediul funcțiilor.

Funcții definite pentru tipul de date Logic

Următoarele funcții vor fi prezentate: NOT, AND, OR

Funcția NOT este utilizata pentru reprezentarea operației de negare.

Sintaxa: NOT(<Logic>)

Rezultatul obținut în urma apelării funcției NOT este un rezultat de tip Logic.

Exemple:
NOT( TRUE) => FALSE
NOT(FALSE) => TRUE

Funcția AND este utilizata pentru reprezentarea operației și logic.

Sintaxa: AND(<Logic1>[,<Logic2>...])

Exemple:
AND( TRUE) => TRUE
AND(FALSE) => FALSE
AND(TRUE,FALSE) => FALSE
AND(TRUE,TRUE) => TRUE
AND(1<2,2<3) => TRUE

Funcția OR este utilizata pentru reprezentarea operației sau logic.

Sintaxa: OR(<Logic1>[,<Logic2>...])

Exemple:
OR( TRUE) => TRUE
OR(FALSE) => FALSE
OR(TRUE,FALSE) => TRUE
OR(TRUE,TRUE) => TRUE

Realizarea conversiei dintr-un tip de date într-un alt tip de

date

Excel dispune de un set de funcții prin intermediul cărora se poate realiza conversia dintr-un tip de
date într-un alt tip de date.

Vom trata în acest subcapitol următoarele funcții: VALUE, TEXT

Funcția VALUE este utilizată pentru realizarea conversiei dintr-un șir de caractere într-un număr.

Sintaxa: VALUE( <Text1>)

Exemple:
VALUE("012")=> 12
VALUE("12.2")=> 12.2
VALUE("-12.2")=> -12.2

Funcția TEXTeste utilizată pentru realizarea conversiei dintr-un număr într-un șir de
caractere.

Sintaxa: TEXT( <Numar>,<Text>)

Exemple:
TEXT(1,"")=>""
TEXT(1,"000 000")=>"000 001"
TEXT(9999, "000 000")=>"009 999"
TEXT(1234567, "000 000")=>"1234 567"
TEXT(9999.99,"000 000")=>"010 000"
TEXT(9999.99,"000 000.00")=>"009 999.99"

Formatarea
celulelor
Formatarea celulelor
Felul in care sunt afisate datele intr-o celula sau intr-un grup de celule poate fi modificat. Modificarea
aspectului textului, numerelor si a datelor calendaristice se face in conformitate cu cerintele datelor.
Toate optiunile privind formatarea celulelor din foile de calcul pot fi controlate prin comanda Format.

Utilizarea barei de instrumente Format

Cele mai frecvent folosite atribute de formatare au ca echivalent butoane pe bara cu unelte Format.

Marea majoritate a butoanelor va sunt familiare de la studiul procesorului de texte Word, iar cu cele
specifice programului Excel va veti intalni ulterior in acest capitol.In cele ce urmeaza vom prezenta pe
scurt comenzile meniului Format in ordinea in care apar.
Utilizarea casetei de dialog Format cells:
Pentru un grad mai mare de control si o vizualizare a efectelor instrumentelor de formatare inainte
de a le aplica, puteti utiliza caseta de dialog Format cells pe care o veti deschide alegand
comanda Format-Cells sau executand clic dreapta pe o celula si alegand Format cells din meniul
rapid.
Caseta de dialog Format cells contine sase sectiuni: Number (Numar), Alignement (Aliniere), Font,
Border (Bordura), Patterns (Modele) si Protection (Protectie).

Modificarea atributelor pentru caractere (Font):

Formatarea textului permite modificarea stilului fontului, a marimii, culorii si stilului numerelor si
textului dintr-o foaie de lucru si chiar rotirea textului cu un unghi. Fixarea atributelor pentru
caractere (font, stil de scriere, dimensiune, culoare, subliniere etc.) se face din pagina Font astfel:
Stabilirea alinierii si orientarii - ALIGNEMENT (ALINIERE)
Prin definitie, programul Excel aliniaza textul la stanga si numerele la dreapta.
Aceste setari se fac in pagina Alignement astfel:
Modalitatile de aliniere text pe:
 Orizontala va ofera alegeri ce merg de la General (adica alinierea va fi dictata de
tipul continutului – textul va fi aliniat la stanga, iar numerele la dreapta) pana
la Center Across Selection (Centrare peste selectie);
 Verticala va permite sa aliniati continutul in partea de sus, la mijloc sau in partea
de jos a celulei (prin definitie celulele sunt aliniate in partea de jos).
Caracteristica Orientation (Orientare) va permite sa trageti indicatorul in orice pozitie de pe semicerc
sau sa introduceti un numar diferit de grade de rotatie pentru text Degrees (Grade).
Exista si optiuni speciale pentru scrierea pe mai multe randuri intr-o celula Text control (Control
text):
 Wrap text (Incadrare text): pentru scrierea pe mai multe randuri intr-o celula.
 Shrink to fit (Potrivire prin reducere): pentru comprimarea textului astfel incat sa intre
in celula.
 Merge cells (Imbinare celule): pentru unirea continutului mai multor celule. Imbinarea
celulelor se utilizeaza pentru a face ca o celula sa acopere mai multe coloane sau randuri.
Excel plaseaza in celula imbinata rezultata numai data cea mai de sus din stanga din zona
selectata.
5. Apasati butonul OK.
Pe bara de instrumente Format exista butoane rapide pentru alinierea valorilor pe orizontala in
cadrul celulelor precum si pentru unificarea si centrarea continutului mai multor celule Merge
(Imbinare) si Center (Centrare) (folosit foarte des la centrarea titlurilor deasupra tabelelor in Excel).
Optiunea Center across selection (Centrare peste selectie) din pagina Alignement (Aliniere) a
casetei de dialog Format cells este echivalentul aproximativ al butonului Merge and center
(Imbinare si centrare) de pe bara de instrumente Format. Diferenta consta in faptul ca Center across
selection (Centrare peste selectie) NU combina celulele, ci doar muta vizual titlul peste selectie.
Textul ramane in prima celula a domeniului pentru care se doreste alinierea.
De asemenea puteti folosi butoanele Increase indent (Marire indent), respectiv Decrease indent
(Micsorare indent) ca sa deplasati continutul spre dreapta in pasi prestabiliti, respectiv spre stanga.
Aplicarea bordurilor Border (Bordura) si a culorilor Patterns (Modele)
Se foloseste frecvent la crearea de tabele, la separarea diferitelor portiuni din foaia de calcul etc. in
scop decorativ si functional.
Trasarea chenarelor se poate face in doua moduri:
 folosind pagina Border (Bordura) din caseta Format cells;
  folosind butoanele Border de pe bara de instrumente Format.

In rubrica Presets (Prestabilit) aveti la dispozitie trei butoane: None (Nici una), daca nu doriti
chenar; Outline (Contur) daca doriti chenar exterior si Inside (Interior) daca doriti linii interioare.
Actionand asupra ultimelor doua butoane obtineti un chenar atat la exteriorul domeniului de celule
selectat cat si intre celulele domeniului. Daca doriti sa indepartati domeniul executati clic pe None.
Pentru a obtine si alte tipuri de chenare, cu o formatare mai deosebita, aveti la dispozitie si
zonele Border (Bordura)si Line (Linie). Caseta Border (Bordura) foloseste atat pentru previzualizarea
bordurilor cat si pentru aplicarea lor. Executati clic pe butoanele cu borduri sau in interiorul casetei
pentru a adauga sau elimina borduri. Puteti combina cum doriti aceste optiuni de formatare a
chenarului. Aveti insa grija sa alegeti chenarele inainte de a selecta culoarea si stilul liniei. Nu aveti
cum sa le schimbati dupa aceea. De asemenea, nu puteti alege mai intai chenarul si apoi tipul si
culoarea acestuia.

Pentru colorarea celulelor programul Excel pune la dispozitie 56 de culori uniforme diferite si 18
modele distincte cu care sa imbunatatiti aspectul foilor dvs. de calcul.
Colorarea fundalului celulelor se poate face in doua moduri:
 folosind pagina Patterns (Modele) din caseta Format cells;

 folosind butonul special Fill with color (Culoare de umplere) de pe bara de

instrumente Format.
Alegeti o culoare, un model sau pe amandoua si puteti previzualiza selectia in fereastra Sample
(Esantion).
Aplicarea formatelor numerice Number (Numar)
Excel pune la dispozitia utilizatorului douasprezece categorii de formate predefinite in
meniul Format, optiunea Cells, Sectiunea Number la lista Category pentru reprezentarea valorilor
din foaia de calcul.
Formatarea numerelor se face pentru definirea modului in care sunt afisate numerele intr-o anumita
celula. Se poate decide numarul de zecimale care se afiseaza, daca se afiseaza cifrele nesemnificative
si daca se utilizeaza punctele in scrierea numerelor mari. De asemenea, numerele se pot afisa ca
suma de bani, procentaj sau in notatie stiintifica. Prin definitie, celulele dintr-o noua foaie de calcul
utilizeaza formatul General.
Formatarea datei se face pentru modificarea modului in care se afiseaza intr-o celula valorile
reprezentand data si timpul.
Formatele particularizate permit crearea de coduri proprii de format, specificand pana la patru
sectiuni. Sectiunile, separate prin punct si virgula, definesc formatele pentru numere pozitive,
numere negative, valori zero si text, in aceasta ordine. De exemplu, se poate crea o macheta care sa
afiseze toate valorile negative in text de culoare rosie. Mai jos este prezentata semnificatia acestor
formate (cu exemple insotitoare).
Tipuri de formate
 General - este formatul implicit al numerelor (acestea apar asa cum sunt tastate);
 Number (Numar) - permite includerea separatorilor pentru sute de mii (punctul) si
fixarea numarului de zecimale (separatorul zecimal este virgula);

 Currency (Simbol monetar) - Se foloseste pentru valori monetare;

 Accounting (Contabil) - Similar cu Currency, dar in plus se face alinierea zecimalelor si
a simbolului monetar;

 Date (Data) - Afiseaza numerele sub forma de data calendaristica;

 Time (Ora) - Afiseaza numerele sub forma de marca de timp;

 Percentage (Procentaj) - Reprezentarea valorilor numerice cu semnificatie de procentaje

(variantele 0% si 0.0%)

 Fraction (Fractie) - Afiseaza numerele sub forma de fractii;

 Scientific (Stiintific) - Afiseaza numerele in format stiintific;

 Text - Afiseaza atat numere, cat si text cu aliniere la stanga, asa cum au fost tastate;
  Special - Format special pentru codurile postale din SUA (ZIP), numere de telefon etc;

 Custom (Particularizat) - Permite introducerea unor formate definite de utilizator (cod

numeric personal, bucati, kilograme etc.) cu ajutorul carora se vor putea efectua calcule
numerice.

Categorie – Numar
 Categorie – Simbol monetar

Categorie – Contabil

Categorie – Data
Categorie – Ora

Categorie – Procentaj
Categorie – Fractie

Categorie – Stiintific
Categorie – Text

Categorie – Special

Categorie – Particularizat
Categoria Custom (Particularizat) pune la dispozitie modele predefinite. Este bine de stiut ca
simbolurile # si 0 (zero) se utilizeaza pentru cifre astfel: # pentru separarea in clase de unitati (nu este
urmat de separator zecimal) iar 0 pentru separator zecimal (virgula). De exemplu pentru a afisa valori
de tipul 999,00 litri se introduce in campul Tip succesiunea „#.##0,00 Litri”.
Pentru anumite formule mai des folosite Microsoft a prevazut butoane rapide pe bara Format:
butonul pentru simbolul monetar, butonul pentru valori procentuale, butonul pentru separarea in
clase de unitati, butoanele pentru cresterea, respectiv micsorarea numarului de
zecimale.Semnificatia butoanelor:
 Currency (Simbol monetar) transforma numerele in valori monetare, adaugand simbolul
„lei” in dreapta, dupa cele doua zecimale.

 Percent Styele (Stil procent) este utilizat pentru numere care rezulta din formule sub
forma de procent; transforma numerele din zecimale in procente (de exemplu ,05 in 5%).

 Comma Style (Separator mii) este folosit pentru a adauga puncte la numerele ce
depasesc 999 (separator de ordin) si virgula pentru marca zecimala.

 Increase Decimal (Marire zecimale) este un instrument utilizat pentru marirea

numarului de cifre zecimale. Puteti afisa valori cu un numar nelimitat de zecimale
executand cate un clic pentru fiecare zecimala suplimentara.

 Decrease Decimal (Micsorare zecimale) este instrumentul care inverseaza actiunea de

marire a numarului de zecimale. Pe masura ce eliminati din zecimale, numarul va fi rotunjit
 corespunzator. De exemplu, 5,682 devine 5,68 apoi 5,7 si chiar 6 daca pe butonul
Decrease Decimal se executa clic de trei ori.

Conversia in moneda Euro

Pentru a folosi aceasta facilitate este nevoie instalarea unei componente speciale. Din meniul Tools
(Instrumente)alegeti Add-Ins (Componente incluse la cerere) si selectati Euro Currency Tools
(Instrumente valuta Euro) din lista de componente disponibile. Atunci cand este apelata, aceasta
componenta va plasa un buton Euro pe bara de instrumente Format concomitent cu afisarea unei
bare de instrumente EuroValue pentru conversia monedelor statelor din UE in euro.

Protectia celulelor (PROTECTIE)

In Capitolul 5 in lectia care abordeaza operatiile asupra unei foi de calcul am amintit despre modul de
protejare a continutului unei foi de calcul. In cele ce urmeaza prezentam procedura de protectie:
1. Selectati domeniul cu datele de protejat.
2. Alegeti optiunea Cells din meniul Format sau din cel contextual al domeniului selectat.
3. Alegeti ultima sectiune a casetei de dialog denumita Protection (Protectie).

4. Activati optiunile dorite:

  optiunea Locked (Blocate) pentru blocarea valorilor in celule (nu mai pot fi
editate);
 optiunea Hidden (Ascunse) pentru ascunderea valorilor sau formulelor din celule
(nu mai pot fi vazute pe bara de formule).
5. Preluarea optiunilor de protectie o realizati apasand OK.
Efectul celor doua tipuri de protectie nu se face simtit decat atunci cand intreaga foaie va fi
protejata. Pentru aceasta selectati din meniul Tools (Instrumente) optiunea Protection (Protectie), si
apoi Protect Sheet (Protejare foaie)(pentru protejarea foii active) sau Protect Workbook (Protejare
registru de lucru) (pentru protejarea registrului de lucru curent).
Atat la protejarea unei singure foi de calcul sau a unui registru se poate stabili o parola (ea este
optionala), pentru ca protectia impotriva utilizatorilor neautorizati sa fie garantata.
Deprotejarea se face tot din meniul Tools (Instrumente) cu comanda Unprotect Workbook
(Deprotejare foaie). Daca la protejare s-a introdus o parola atunci deprotejarea se poate face doar
daca se cunoaste aceasta parola.
Formatarea conditionala
Formatarea conditionala specifica criteriile de formatare pentru o celula sau o zona de celule pe baza
a pana la trei conditii sau formate. De exemplu, este posibila crearea unei conditii care sa formateze
toate valorile mai mari ca 10.000 in text aldin rosu. Pentru a stabili criterii mai complexe se poate
utiliza o formula.
Formatarea conditionala necesita crearea unor seturi de criterii, similar introducerii criteriilor de
cautare intr-o baza de date. Folosind expresii, cum ar fi „egal cu” sau „mai mare ca” veti alege
formatele ce se vor aplica asupra celulelor ce contin text sau numere care corespund criteriului.
Comanda care permite implementarea acestei facilitati de formatare conditionala se numeste
Conditional Formatting (Formate conditionale) si se afla tot in meniul Format.

Pasii pentru realizarea formatarii conditionale sunt urmatorii:

1. Selectati domeniul de celule in care doriti includerea formatarii conditionale.
2. Derulati meniul Format si selectati optiunea Conditional Formatting.
3. In caseta de dialog Conditional Formatting construiti conditii de formatare specificand:
 Tipul de valori (Cell Value is) sau formule la care se aplica conditia de formatare.
 Operatorii si valorile pentru precizarea conditiei - between, equal to,greather
than, less than (intre, egal cu, mai mare decat, mai mic decat etc.).
 Apasati butonul de comprimare a casetei de dialog (cel cu rosu de dedesubtul
butonului Close) pentru a avea acces la foaia de calcul si executati clic in celula ce
contine valoarea pe care vreti sa o caute si sa o formateze Excel. Adresa celulei va
aparea in caseta de dialog. Daca nu sunteti sigur unde se gaseste valoarea conditiei
in foaia de calcul puteti introduce o valoare in caseta.
Observatie. Cand executati clic intr-o celula, adresa celulei apare in caseta de dialog. Semnul $ indica
faptul ca toate celelalte celule trebuie comparate cu continutul acesteia.
 Stabiliti formatul vizual actionand butonul Format (apare o caseta cu optiuni tipice
de formatare a textului: font, marime, culoare etc.). In caseta Format cells nu
puteti schimba fonturile, insa puteti alege un stil (aldin sau cursiv) sau o culoare.
De asemenea, puteti aplica borduri sau culori asupra celulelor care indeplinesc
conditiile stabilite de dvs.
 Daca doriti sa stabiliti un al doilea sau al treilea set de conditii, apasati
butonul Add.
5. Aplicarea formatarii conditionale va avea loc in momentul iesirii din caseta de dialog cu clic
pe butonul OK.
Dupa ce ati stabilit formatarea conditionala intr-o foaie de calcul, orice celula in care introduceti
continut ce indeplineste conditiile stabilite va fi formatata in conformitate cu instructiunile de
formatare conditionala. Acest lucru va continua pana cand stergeti instructiunile.
Exemplu: Aplicand conditia de formatare „valorile din domeniul e11:g14 sa fie mai mici decat 80”
asupra foii de calcul toate valorile mai mici decat 80 au fost scrise ingrosat pe fond galben.
Pentru a sterge conditiile dintr-o foaie de calcul (eliminarea formatarii aplicate de formatarea
conditionala si oprirea aplicarii continue a formatelor conditionale) parcurgeti urmatorii pasi:
 Selectati intreaga foaie de calcul apasand butonul Select All.
 Alegeti Format-Conditional Formatting.
 In caseta de dialog Conditional Formatting apasati butonul Delete.
 In caseta de dialog Delete Conditional Format care apare, plasati un semn de validare in
dreptul conditiilor pe care doriti sa le stergeti.

 Apasati OK pentru a reveni la caseta de dialog Conditional Formatting.

 Apasati din nou OK pentru a elimina formatarea aplicata prin conditia stearsa si pentru a
inchide caseta de dialog.
Formatarea stilurilor permite aplicarea deodata a catorva modificari de formatare (urmeaza
secventa Format-Style). Stilurile incep sa fie utile daca se aplica in mod frecvent anumite modificari
textului sau formatului celulei. De asemenea, este posibila crearea de noi stiluri care sa fie salvate in
registrul de lucru in care au fost create.
Stilul predefinit care este aplicat oricarui continut nou Excel este stilul Normal compus dintr-un
anumit font, aliniere, bordura, model si alti parametri. Celelalte stiluri predefinite precizeaza doar
formatul numerelor, alinierea si plasarea caracterelor suplimentare cum ar fi simbolul monetar,
separator zecimal si virgulele etc.:
 Comma si Comma[0]. Aceste doua stiluri adauga puncte ca separator de ordin la
numerele mai mari de 999.00. Stilul Virgula afiseaza numarul cu doua zecimale, iar stilul
Virgula[0] afiseaza numarul fara nici o zecimala.
 Currency si Currency [0]. Aceste dous stiluri introduc punctuatie si stiluri monetare
corespunzatoare cu parametrii de regiune pe calculatorul pe care lucrati. Pentru utilizatorii
romani, stilul Currency afiseaza doua zecimale, punctul pentru sumele mai mari de 999.99
Lei si semnul monetar lei. Stilul Currency[0] afiseaza suma fara zecimale.
 Percent. Afiseaza numarul impreuna cu un simbol de procent (%). Procentele trebuie
introduse ca zecimale. De exemplu ,15 este afisat ca 15%.

Stilurile Comma, Currency si Percent pot fi aplicate si prin executarea unui clic pe butonul
corespunzator din bara de instrumente Format: Currency ( ), Percent Style( ) si Comma style( ).
Puteti, de asemenea, edita stilurile predefinite din registrul curent de calcul ca sa aplicati atributele
dorite. Pentru aceasta parcurgeti pasii:
 Alegeti Format-Style. Va aparea caseta de dialog Style.
 In lista Style Name alegeti stilul pe care doriti sa-l editati.
 In sectiunea Style includes a casetei de dialog, activati sau dezactivati oricare dintre
elemente executand clic pe casetele lor de validare.
 Apasati pe butonul Modify pentru a stabili parametri optiunilor selectate. Aceasta actiune
deschide caseta de dialog Format cells.
 Alegeti alti parametri pentru stil.
 Apasati OK pentru a inchide caseta de dialog Format cells si a reveni la caseta de
dialog Style.
 Apasati OK. Programul Excel actualizeaza imediat orice celula in care a fost aplicat stilul,
astfel incat sa reflecte modificarile de formatare.
Diagrame pe coloane (Column). O diagrama pe coloana are bare verticale si
este reprezentata fara continuitate în timp. Acest tip se utilizeaza, în general,
pentru prezentarea comparativa a datelor.

Un tip important de diagrama pe coloane este cel p e c o l o a n e s t r a t i f ic a t e .

O astfel de diagrama este potrivita atunci când doresti sa stii cât mai este de
realizat pâna la un plafon maxim si cât s-a realizat pâna la momentul crearii
diagramei.

Diagrame cu bare (Bar). O diagrama cu bare este similara uneia pe

coloane prin faptul ca reprezinta barele ca elemente separate, însa ea traseaza
barele în format orizontal. Barele pot fi asezate alaturat, în straturi sau 3D
(viziune în spatiu). Diagramele cu bare sunt foarte utile pentru afisarea
masuratorilor, ca de exemplu, procentul de finalizare a unui anumit proiect
Diagrame linie (Line). Acest tip de diagrame este foarte potrivit pentru
masurarea sau reprezentarea datelor în timp, în mod continuu. Ele realizeaza
combinatii bune cu diagramele pe coloana sau pe linii multiple. De asemenea,
diagramele linie sunt excelente pentru prezentarea informatiei ce implica
tendinte sau modificari în timp cu unul sau doua seturi de date.

Diagrame cu structura radiala (Pie). Diagramele cu structura radiala sunt

folosite pentru prezentarea unui procent dintr-un întreg. Tipurile de diagrama
cu structura radiala disponibile sunt 2D standard, 2D descompusa, 3D, 3D
descompusa, radiala din radiala - care extrage un subset al unui sector - si
bara din structura radiala - care extrage un subset si îl reprezinta sub forma
unei diagrame cu coloane suprapuse.
Diagrame de tip inelar (Doughnut). Diagramele de tip inelar sunt variatii ale
diagramelor cu structura radiala. Diferenta consta în faptul ca diagramele
inelare sunt pentru mai multe seturi de date - oarecum asemanatoare
reprezentarii mai multor structuri radiale, una peste cealalta.

Diagrame prin puncte (Scatter). Diagramele prin puncte sunt folosite pentru
prezentarea datelor pe intervale inegale de timp. Acest tip de diagrama este
cel mai des întâlnit în activitatile stiintifice si ingineresti.
Diagrame stratificate (Area). Diagramele stratificate se utilizeaza
asemanator diagramelor linie prin faptul ca acestea reprezinta datele în timp
într-o maniera continua. Singura diferenta este ca zona de sub linie este
umpluta.

Diagrame radar (Radar). Diagramele radar prezinta relatiile dintre seturi

separate de date. Relatia este prezentata în raport cu o serie întreaga, similar
modului în care diagramele de tip inelar reprezinta datele dintr-o serie
comparativ cu seria întreaga.
Diagrame suprafata (Surface). Diagramele suprafata masoara doua variabile
sub forma unei harti topografice, oferind o reprezentare 3D a valorilor înalte si
joase. Exista doua tipuri de diagrama suprafata, cu doua variante pentru
fiecare tip.

Diagrame cu bule (Bubble). Diagramele cu bule compara valorile în seturi de

câte trei. Primele doua seturi sunt folosite în diagrama, al treilea determinând
dimensiunea bulelor.
Diagrame stoc (Stock). Diagramele stoc sunt create, prin definitie, pentru
piata bursiera si au patru variante:

 minim-maxim-închidere

 deschidere-minim-maxim-închidere

 volum-maxim-minim-închidere

 volum-deschidere-maxim-minim-închidere

Diagrame cilindru, con si piramida. Diagramele cilindru, con si piramida

sunt diagrame 3D cu forma unica.
PASUL 2 - Stabilirea sursei de date

Dupa ce ai stabilit tipul de diagrama apesi butonul Next din caseta Chart
Type si se va deschide a doua caseta din succesiune, care se numeste Chart
Source Date.

Desi, în mod obisnuit, selectezi datele care urmeaza a fi reprezentate grafic,

înainte de lansarea aplicatiei Chart Wizard, este posibil ca, dupa lansare, sa
hotarasti ca trebuie modificat domeniul de date. Pasul doi al aplicatiei Chart
Wizard îti permite sa modifici domeniul de date ce va fi reprezentat ca
diagrama utilizând butonul Collaps Dialog aferent câmpului Data
Range. Prin definitie, o serie de date este o categorie din tabel. Prin
selectarea uneia dintre coloanele din diagrama, vei selecta o serie de date. Poti
schimba orientarea datelor din linii (Rows) în coloane (Columns). În exemplul
de mai sus poti vedea cum se modifica aspectul unei diagrame atunci când se

schimba orientarea datelor din linii pe coloane.

Din fisa Series (Serii) poti manevra

seriile dintr-o diagrama fie prin
adaugarea, fie prin eliminarea
acestora. Daca ai selectat întreg
domeniul unui tabel si vrei, de fapt, sa
vezi o singura serie din tabel, poti
elimina seriile de date selectându-le si
executând click pe butonul Remove
(Eliminare). De asemenea, poti
adauga serii la o diagrama executând
click pe butonul Add(Adaugare), dupa
care trebuie sa precizezi detaliile
pentru noile serii folosind celelalte
optiuni din aceasta fisa. Optiunile din
aceasta fisa se modifica în functie de
tipul diagramei si de seriile selectate în
caseta Series. Lista urmatoare
descrie optiunile disponibile:

 Series, Add sau Remove îti permite sa adaugi sau sa elimini

serii din diagrama.

 Name (Nume). Atunci când selectezi o serie în lista Series din

partea stânga a casetei de dialog, aceasta intrare se modifica pentru
a afisa adresa celulei (celulelor) ce contine titlul pentru respectiva
serie.

 Value (Valoare) ofera adresa ce contine valorile pentru seria

selectata. Valorile sunt datele folosite la construirea coloanelor. Pentru
 anumite tipuri de diagrame aplicatia Chart Wizard afiseaza o
caseta X Values (valori pe axa X) si una Y Values (valori pe axa Y).

 Category (X) Axis Labels (Etichetele axei categoriilor).

Aceasta caseta afiseaza referinta de celula pentru categoriile axei X.

 Second Category (X) Axis labels (Etichetele axei secundare

a categoriilor) precizeaza locatia celulei (celulelor) ce contin etichetele
ce vor fi utilizate pentru a doua axa X, de exemplu, în
diagramele Stoc sau diagramele personalizate tip coloana-suprafata.

 Sizes (Dimensiuni). La diagramele cu bule, aceasta optiune

precizeaza celula ce contine o valoare care stabileste dimensiunea
reperelor de bula.

PASUL 3 - Alegerea optiunilor de diagrama

Alegerea optiunilor de diagrama reprezinta pasul al treilea al aplicatiei Chart

Wizard. Aceste optiuni îti permit sa prelucrezi în mai multe moduri diagrama,
sa adaugi si sa stergi caracteristici. De asemenea, aceasta caseta îti permite
sa vizualizezi toate modificarile, pe masura ce le efectuezi, înainte de a crea
diagrama pe foia de calcul.

Caseta Chart Options contine sase fise despre care se va discuta în

continuare.

Titlurile diagramelor (Title) îti permite sa introduci un titlu pentru diagrama,

pentru axa categoriilor si cea a valorilor. Este bine sa completezi toate
câmpurile acestei fise.
Axe (Axa) Afiseaza automat datele într-un format de scara de timp daca
acestea sunt formatate ca date de timp. Prin deselectarea optiunii Category
(X) Axis poti elimina etichetele axei. Atunci când optiunea este selectata,
butonul radio selectat sub optiune indica ce va afisa axa.

Obs. Atunci când este selectata optiunea Time-

scale aplicatia Excel transforma formatul text în format data calendaristica.
Daca data este formatata pentru a afisa numele lunii ca text sau daca ai date
care trec dintr-un an în altul, este mai bine sa transformi categoria în format
scara de timp pentru a reprezenta anii.

Linii de grila (Gridlines) îti permite sa adaugi pe axe linii de grila majore sau
minore. Ca sa obti o diagrama curata, neaglomerata, este mai bine sa eviti
liniile de grila. În mod normal se pastraza liniile de grila majore pentru axa Y
sau Z fara a aplica linii suplimentare de grila.

Legenda (Legend) ofera o explicatie despre diferitele serii de date din

diagrama.Daca diagrama contine mai multe categorii este necesara o legenda
care sa arate modelul sau culoarea fiecarei categorii.
Fisa Legend îti ofera urmatoarele facilitati:

 Show legend - daca este bifata, îti permite sa afisezi legenda pentru o
diagrama.

 Placement - îti permite sa stabilesti locatia legendei, în cazul în care

optiunea Show legend este bifata. În caz contrar, câmpurile din
sectiunea Placement sunt dezactivate.

 Bottom - îti permite afisarea legendei în partea de jos a diagramei

 Corner - îti permite afisarea legendei în coltul din dreapta sus al

diagramei

 Top - îti permite afisarea legendei deasupra diagramei

 Right - îti permite afisarea legendei în dreapta diagramei (implicit)

 Left - îti permite afisarea legendei în stânga diagramei

Legenda nu este obligatoriu sa fie plasata pe perimetrul unei diagrame.

Formatata corespunzator o diagrama se poate situa si în interiorul zonei de
reprezentare.
Etichetele de date (Data Labels) îti ofera posibilitatea de a afisa etichete sau
valori în dreptul fiecarei serii de date din diagrama.

 None - nu se afiseaza nici o valoare sau eticheta.

 Show value - se afiseaza valorile aferente seriei.

 Show percent - se afiseaza valoarea procentuala.

 Show label - se afiseaza etichetele seriei.

 Show label and percent - se afiseaza atât etichetele cât si procentele

seriei.

 Show bubble sizes - se afiseaza marimea bulelor.

Tabelul de date (Data Tabel)- îti permite sa atasezi tabelul diagramei create.
Aceasta caracteristica aliniaza datele numerice sub seriile corespunzatoare de
date. Este o cale de a afisa etichetele de date fara a aglomera zona de
reprezentare si, de asemenea, o modalitate de combinare a unei diagrame cu
datele sale într-o forma compacta, de exemplu pentru înglobarea datelor într-
un diapozitiv PowerPoint.

PASUL 4 - Alegerea unei locatii pentru diagrama

Alegerea unei locatii pentru diagrama reprezinta pasul al patrulea al

aplicatiei Chart Wizard. Din aceasta caseta poti alege urmatoarele optiuni, ca
sa specifici unde doresti sa amplasezi noua diagrama:

 As Object In (Ca obiect în) - permite înglobarea diagramei în aceeasi

foaie de calcul cu datele sursa. De asemenea, poti specifica si alta foaie de
calcul ca locatie pentru aceasta diagrama, prin deschiderea listei derulante si
selectarea foii dorite.

 As New Sheet (Ca foaie noua) - creaza în registrul de calcul o f oa i e

d e d i a g r a m a independenta. În cazul acestei optiuni, aplicatia Chart
Wizard insereaza automat o foaie denumita Chart 1, denumire care poate fi
modificata în asa fel încât sa fie cât mai intuitiva.
UTILIZAREA FUNCŢIONALITĂŢII AUTOSUM
1. Efectuati clic în celula B11. Rezultatul formulei va apare în aceasta
celula.

2. Efectuati clic pe butonul AutoSum din bara cu instrumente Standard.

Programul Excel va selecta domeniul de numere de calculat si indica
aceasta prin intermediul unei linii punctate amplasate împrejurul
celulelor.

3. Apasati tasta Enter pentru a accepta domeniul.

4. Efectuati clic în celula B11 pentru a o transforma în celula activa.

Observati ca formula este afisata în bara cu formule.

INTRODUCEREA UNEI FORMULE

1. Efectuati clic în celula C11. Rezultatul formulei va aparea în aceasta
celula.

2. Tastati = (semnul egal).

3. Tastati C4 + C5 + C6 + C7 + C8 + C9 si apasati tasta Enter.

4. Efectuati clic în celula C11 pentru a o transforma în celula activa.

Observati ca formula este afisata în bara cu formule.
 Renuntarea la o formula: Daca începeti sa tastati o formula si ajungeti
la concluzia ca nu mai aveti nevoie de ea, puteti anula introducerea acesteia prin
apasarea tastei Esc.

Ordinea operatiilor: La început programul Excel executa toate calculele amplasate

în paranteze rotunde: (1+2) = 3. Apoi, executa operatiile de înmultire sau de
împartire, de la stânga la dreapta: (12+24)/(3*2) = 6. În final, executa orice
operatie de adunare sau scadere, de la stânga la dreapta: (12+24)/(3*2)-5 = 1.

EDITAREA UNEI FORMULE

1. Efectuati clic în celula C11 pentru a o transforma în celula activa.
Observati ca formula este afisata în bara cu formule.
2. Efectuati clic pe butonul Edit Formula (=).

3. Tastati sau stergeti modificarile din formula dvs. De exemplu, poate

nu doriti sa includeti celula C6, deoarece are un format conditional,
bazat pe o valoare mai mare de 40.000.

4. Efectuati clic pe butonul OK. Modificarile si rezultatul va aparea în

celula.
 Nota: Dupa introducerea unei formule, puteti modifica valorile din celulele
mentionate în aceasta, iar programulExcel va recalcula automat valoarea formulei,
în functie de modificarile din celule.

Puteti introduce în celula orice combinatii matematice (de exemplu C3+C4-

D5).

COPIEREA UNEI FORMULE

1. Efectuati clic în celula care contine formula pe care doriti sa o copiati
(de exemplu B11).

2. Efectuati clic pe butonul Copy din bara de instrumente Standard,

sau combinatia de taste (Ctrl+C).

3. Efectuati clic si trageti cu indicatorul mouse-ului deasupra tuturor

celulelor în care doriti sa lipiti functia. Celula care se copiaza va fi
înconjurata cu o linie.

4. Apasati tasta Enter pentru a lipi formula în fiecare dintre celulele

specificate, sau efectuati clic pe butonul Paste, sau combinatia de
taste (Ctrl+V).
 DENUMIREA UNEI CELULE SAU A UNUI
DOMENIU
1. Selectati celula sau domeniul pe care vreti sa le denumiti.

2. Selectati Insert, Name, Define pentru a deschide caseta de

dialog Define Name (definire nume), care afiseaza coordonatele
domeniului si sugereaza un nume.
 3. Tastati numele domeniului pe care doriti sa-l folositi (de
exemplu Trim. 1).

4. Efectuati clic pe butonul OK. Programul Excel va denumi domeniul.

Când domeniul va fi selectat, va aparea în caseta Name.

IDENTIFICAREA VALORII MEDII A UNUI

DOMENIU DE CELULE
1. Efectuati clic în celula B13. Rezultatul functiei va aparea în aceasta
celula.

2. Efectuati clic pe butonul Paste Function din bara de

instrumente Standard pentru a deschide caseta de dialog Paste
Function.

3. Efectuati dublu clic pe optiunea Average din caseta cu

lista Function Category, FunctionName. Programul Excel va
selecta un domeniu de celule a carui medie presupune ca doriti sa o
calculati.

4. Selectati domeniul de celule sau numele domeniului si apasati

tasta Enter. Rezultatul va aparea în celula activa si functia va fi
afisata în bara cu formule.
IDENTIFICAREA VALORII MAXIME A UNUI
DOMENIU DE CELULE
1. Efectuati clic în celula B15. Rezultatul functiei va apare în aceasta
celula.
 DETERMINAREA NUMĂRULUI DE CELULE
CARE SATISFAC UN ANUMIT CRITERIU
1. Efectuati clic în celula B17. Rezultatul functiei va aparea în aceasta
celula.

2. Efectuati clic pe butonul Paste Function din bara de

instrumente Standard pentru a deschide caseta de dialog Paste
Function.

3. Efectuati dublu clic pe optiunea Count If din caseta cu lista All

Function Category, FunctionName. Programul Excel va selecta
un domeniu de celule a caruia presupune ca doriti sa-i aplicati functia.

4. Selectati domeniul de celule sau numele domeniului B4:E9, apasati

tasta Tab, si tastati <20.000, apoi apasati tasta Enter. Rezultatul
va aparea în celula activa si functia va fi afisata în bara cu formule.
Nota : Prin introducerea functiei Count If puteti afla de exemplu care au fost
regiunile cu valori trimestriale mai mici de 20.000 dolari.

O alta alternativa a instructiunilor If o constituie functia Sum If. În esenta, sunt

adunate toate valorile din celule care satisfec un anumit criteriu. Aceasta functie
este utila la însumarea cifrelor de vânzari pentru produse separate, în functie de
numarul produsului.
 UTILIZAREA FUNCŢIONALITĂŢII
AUTOCALCULATE
1. Selectati celulele carora urmeaza a li se aplica
functionalitatea AutoCalculate.

2. Efectuati clic cu butonul drept al mouse-ului pe bara de stare si

selectati Sum (pentru a calcula totalul celulelor selectate) din meniul
scurtatura. Programul Excel va calcula în mod automat totalul si va
afisa rezultatul în bara de stare.

COMPLETAREA UNEI SERII

1. Selectati celule sau celulele care contin intrarea.

2. Efectuati clic si trageti cu mânerul de umplere amplasat în coltul din

dreapta jos al unei celule. Indicatorul mouse-ului are forma unei cruci
mici, iar în timpul operatiei de tragere veti vedea etichete explicative
(ScrollTips) pentru intrari.

3. Eliberati butonul mouse-ului dupa ce a-ti completat domeniul dorit.

Programul Excel va completa domeniul cu seria selectata.
REMEDIEREA ERORILOR DE TIP ####
1. Selectati celulele în care doriti sa creati totaluri.

2. Efectuati clic pe butonul AutoSum din bara de

instrumente Standard.
 3. Efectuati clic pe chenarul coloanei D si E si trageti de aceasta pentru
a mari dimensiunea latimii coloanei. Eroarea #### va disparea.

Este întotdeauna recomandat sa începeti

folosind coloane mai late decât este
necesar. Apoi, le puteti modifica în timpul
formatarii foii de lucru.
REMEDIEREA ERORILOR DE TIP #DIV/0!
1. Introduceti o formula (de exemplu = B8/B9) în celula B10.

2. Apasati tasta Enter. Veti primi eroarea #DIV/0!, deoarece acesta

nu este un calcul corect (celula B9 nu contine nimic, valoarea celulei
fiind 0).

3. Efectuati clic în celula B10, apasati tasta F2 de pe tastatura si

retastati formula sub forma = B8/B6.

4. Apasati tasta Enter. Eroarea va disparea.

REMEDIEREA ERORILOR DE TIP #NAME?
1. Introduceti formula pe care doriti sa o utilizati la calcul (de
exemplu = AVG (C4:C6)) în celula C10.

2. Apasati tasta Enter. Veti primi o eroare #NAME?, deoarece AVG nu

reprezinta denumirea corecta a acestei functii.

3. Efectuati clic pe celula C10, apasati tasta F2 de la tastatura si

reintroduceti formula sub numele =AVERAGE (A1:A2).

4. Apasati tasta Enter. Eroarea va disparea.

REMEDIEREA ERORILOR DE TIP #VALUE!
1. Introduceti o formula (de exemplu = SUM (D3+D4+D5+D6)) în
celula D10.

2. Apasati tasta Enter. Veti primi o eroare #VALUE?, deoarece

valoarea din celula D3 este o valoare textuala, nu una numerica.

3. Efectuati clic pe celula D10, apasati tasta F2 de la tastatura si

reintroduceti formula sub numele = SUM (D4+D5+D6)

4. Apasati tasta Enter. Eroarea va disparea.

REMEDIEREA ERORILOR DE TIP #REF!

1. Introduceti o formula (de exemplu = SUM (E4+E5+E6)) în
celula E10.

2. Efectuati clic cu butonul drept al mouse-ului pe antetul rândului cu

nr. 5 si selectati Delete din meniul scurtatura. Veti primi
eroarea #REF!, deoarece valoarea din celula mentionata din rândul
nr. 5 nu mai este disponibila în formula.
3. Efectuati clic pe Undo. Eroarea va disparea.

celula la care s-a facut referire. Cea mai buna solutie este sa anulati operatia si sa
reexaminati celulele incluse în formula.
RECUNOAsTEREA REFERINŢELOR
CIRCULARE
1. Introduceti formula pe care doriti sa o utilizati în calcul (de
exemplu: = SUM (B4+C4+D4+E4+F4) si apoi apasati tasta Enter.

2. Selectati una dintre urmatoarele optiuni din caseta cu

mesaj Microsoft Excel: butonul OK pentru a crea o referinta
circulara, butonul Cancel pentru a edita
 si corecta formula, respectiv Help pentru a va permite sa creati si sa
întelegeti referintele circulare.

VERIFICAREA REFERINŢELOR DE CELULĂ

1. Selectati Tools, Auditing, Show Auditing Toolbar. Pe ecran va
aparea bara cu instrumente mentionata.

2. Efecuati clic în celula care doriti sa o urmariti. Aceasta celula NU

trebuie sa contina o formula.

3. Efectuati clic pe butonul Trace Dependents (urmarire precedente)

pâna când veti auzi un semnal sonor care anunta depistarea tuturor
dependentelor. Excel va afisa sageti de urmarire catre celulele
adecvate.

4. Efectuati clic pe butonul Remove Dependents Arrows de

suficiente ori pentru a elimina toate sagetile (sau efectuati clic pe
butonul remove All Arrows).
VERIFICAREA REFERINŢELOR DINTR-O
FORMULĂ
1. Selectati Tools, Auditing, Show Auditing Toolbar. Pe ecran va
aparea bara cu instrumente mentionata.

2. Efecuati clic în celula care doriti sa o urmariti. Aceasta celula trebuie

sa contina o formula.

3. Efectuati clic pe butonul Trace Precedents pâna când veti auzi un

semnal sonor care anunta depistarea tuturor
dependentelor. Excel va afisa sageti de urmarire catre celulele
adecvate.

4. Efectuati clic pe butonul Remove Precedents Arrows (eliminare

sageti spre precedente) de suficiente ori pentru a elimina toate
sagetile (sau efectuati clic pe butonul remove All Arrows).