Sunteți pe pagina 1din 2

Există 3 modalități importante de recoltare a cătineiȘ manual, taierea ramurilor din

pom și recoltarea mecanizată sau semimecanizată prin scuturare.


1. Recoltarea manuală constă în desprinderea individuală a fructelor de pe plantă, cu
un randament foarte scăzut, un muncitor, în funcţie de îndemânare, putând să culeagă între 10
şi 15 kg fructe pe zi. Această metodă se poate îmbunătăți prin folosirea unor instrumente cum
sunt: furculițe de metal, piepteni, cârlige de diferite forme cu mâner care pot intra printre
fructele înghesuite, producând desprinderea mai ușoara. În acest fel, cantitatea de fructe
recoltate de un muncitor poate ajunge la 16-20 kg/zi. Metoda necesită un număr foarte mare
de culegători.
2. Tăierea ramurilor în lungimi de 30-40 cm, încărcate cu fructe, transportul lor în
spaţii amenajate unde se efectuează desprinderea individuală a fructelor manual, cu ajutorul
unor cârlige, piepteni, etc. În acest caz, randamentul la cules poate ajunge la 25-28
kg/culegător/zi. Recoltarea cea mai ușoară a ramurilor respective se face prin congelarea
acestora la -16....-17°C, apoi scoaterea și scuturarea fructelor pe prelate, urmată de
îndepărtarea impurităților. Este indicat să nu se taie toate ramurile cu fructe de pe o plantă,
deoarece cătina fructifică pe ramuri de 2 ani. Înseamnă că în anul următor, plantele nu vor
mai avea rod iar o producţie la 2 ani nu este convenabilă şi eficientă pentru fermier. De aceea,
pentru a obţine producţie în fiecare an, se va efectua o tăiere alternândă prin rărirea ramurilor
cu fructe în coroana pomului sau numai pe o jumătate a acesteia, apoi în anul următor, să fie
tăiate toate ramurile de pe cealaltă jumătate. În acest fel se vor obţine producţii mai mici însă
recoltarea este mult mai uşoară şi economică.
3. Recoltarea mecanizată este metoda cea mai indicată pentru plantaţiile comerciale şi
constă în scuturarea individuală a ramurilor cu ajutorul unui vibrator pneumatic acţionat de la
priza de forţă a unui tractor. Fructele cad pe o prelată colectoare care se aşează sub pom, după
care se curăţă de impurităţi cu o instalaţie de ventilare.
Recoltarea fructelor
În funcție de modul de valorificare, fructele de cătină se pot culege chiar de la
începutul coacerii şi până după coacerea deplină, cu condiția ca fructele să-şi păstreze
integritatea, să nu plesnească în timpul culesului şi să conțină cât mai multe substanțe
biologic active.
Începutul coacerii este marcat de intensificarea culorii, când fructele capătă culoarea
caracteristică soiului. Calendaristic aceasta se produce în a 2-a jumătate a lunii august şi
începutul lunii septembrie. În acest moment fructele conțin mai puțină vitamina C şi ulei, sunt
tari şi rezistente la crăpare.
După această dată, culoarea fructelor se intensifică, acestea continuă să crească în
volum, menţinându-se tari şi cu pielița rezistentă, iar conținutul de substanțe biologic active
crește semnificativ: conținutul vitaminei C cu 50-60 %, de substanță uscată cu 60-70 %, iar
de substanțe grase de circa 3 ori. Momentul când conținutul de substanțe biologic active în
fructele de cătină atinge valoarea maximă este denumit maturarea deplină şi corespunde
calendaristic cu sfârșitul lunii septembrie-prima jumătate a lunii octombrie. Spre sfârșitul
lunii octombrie se înregistrează o scădere a conținutului de vitamina C și a altor componenți
activi, a rezistenței pieliței, care plesnește ușor la cules, precum şi o depreciere a culorii,
îndeosebi după primele înghețuri.
În condițiile țârii noastre, culesul cătinii se poate desfășura pe o perioadă lungă de
timp, de la sfârșitul verii şi până toamna târziu. La declanșarea culesului se va ține cont, în
primul rând, de calitatea fructelor, modalitatea de recoltare și destinația producției. Din cauza
dificultății culesului, cea mai mare pondere a cheltuielilor aferente culturii revine anume
recoltării și variază de la 60 % până la 80 %, în funcție de modul de recoltare aplicat.
Metode de recoltare. Fructele la cătina albă sunt aşezate prea des, de regulă, la baza
spinilor și pe aceeași plantă se maturizează uniform, se ţin bine de ram şi pe timp uscat şi
răcoros pot fi recoltate într-o singură repriză. Pentru consum în stare proaspătă și pentru
procesare fructele se recoltează la maturitatea de consum, când au dimensiunile şi culoarea
caracteristice soiului.