UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ȘI TEORIA INFORMĂRII

TEMA: Publicitatea de sezon

CHIŞINĂU, 2017

1
 CUPRINS:

Introducere.....................................................................................................................................3
I. Publicitatea- definiții, tipologie. Istoria publicității................................................................4
II. Aspecte psihologice ale publicității de sezon………………………………………………..5

Resurse bibliografice...................................................................................................................18

2
 INTRODUCERE

Trăim în secolul în care tehnologiile avansează de la o zi la alta și devin mai deștepte

decât oamenii. Unde nu te-ai întoarce vezi numai panouri mari cu publicitate la noul smartphone
sau la noul medel al mașină BMW. Peste tot în jurul nostru e îmbulzeală. În centrele comerciale
oamenii se calcă unul pe altul în picioare doar pentru a ajunge la noul produs, că doar s-a făcut
multă publicitate la el și ar fi păcat să nu-l procuri.

Publicitatea este o industrie care crează posibilitatea unui control strâns asupra
indivizilor, o industrie capabilă să satisfacă nevoi induse. Publicitatea îi oferă omului o imagine
de sine bună, omul începe să se identifice cu modele prestigioase, cu persoane reale, și într-un fel
devine dependent de ea. Mereu e în căutarea a ceva nou și pentru aceasta de cele mai multe ori îl
ajută publicitatea.

Publicitatea este un fenomen complex, datorită aspectelor majore pe care le pune în

evidenţă. Este în primul rând un fenomen economic, fiindcă scopul esenţial al publicităţii îl
reprezintă dezvoltarea vânzărilor. Prin fabricarea unor produse capabile să satisfacă nevoile și
cererea pieţei, însoţite de o campanie publicitară menită să pună în evidență caracteristicile
calitative şi un nivel acceptabil al preţurilor, firmele producătoare pot înregistra creșteri
apreciabile pe pieţele produselor respective. Este, de asemenea, un fenomen social, deoarece
câmpul de acțiune al publicităţii nu se adresează numai clienților existenți la un moment dat, ci
vizează şi piaţa potenţială, care îşi manifestă în mod constant dorinţa de a cunoaşte, de a se
informa sau care poate fi convinsă de calitatea unor produse.

3
 I. Publicitatea- definiții, tipologie. Istoria publicității

A devenit cea mai zgomotoasă voce din societate și amenință să dea o nouă formă tuturor
lucrurilor, evenimentelor, după propriile-i imagini.

Totul are nevoie de publicitate. Oricând și oriunde se face publicitate: pe stradă, în

magazine, la televizor, la radio, pe internet etc. În aceste condiții în care publicitatea a pus
stăpânire pe societate, și în deosebi publicitatea specifică- cea de sezon, mi-am propus să
analizez acest fenomen atât de profund și interesant.

Pentru că publicitatea nu este o activitate nouă, de-a rândul anilor mai mulți specialiști
din diferite domenii au încercat să dea o definiție acestui termen.

Conform Dicţionarului Enciclopedic, Educația Ştiinţifică şi Enciclopedică, “Publicitatea

înseamnă răspândire a unei informații în public; mijlocul de a face cunoscut un produs sau o
întreprindere, prin informarea cumpărătorului asupra calității, prețului și utilității produsului
oferit”. [1]

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul provine din franțuzescul

publicité și înseamnă “ Faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzarea de informații în
public, caracterul a ceea ce este public”. [2, p. 868]

Dicţionarul Explicativ de Jurnalism, Relaţii Publice şi Publicitate definește publicitatea ca

“orce formă plătită de prezentare și promovare non-personală a ideilor, bunurilor sau serviciilor
de către un sponsor identificat”. [3, p. 295] Ultima definiție, Cristian Popescu a preluat-o din
SUA, în 1994, ea fiind dată de Comitetul de Marketing.

Deși definiția termenului “publicitate” apare mult mai târziu, istoria ne demonstrează că
ea nu este o invenţie a secolului XX, cum am putea crede astăzi. Publicitatea, are vârsta
comerţului. Odată cu primele schimburi de produse a apărut şi necesitatea de a face cunoscut
surplusul de bunuri. Primul mesaj publicitar creat de om a fost vocea unei persoane care era
utilizată pentru a chema potenţialii cumpărători în pieţele publice. Era în perioada în care grâul,
vitele, pieile şi metalele erau folosite în loc de monedă de schimb. Adică nu existau banii, dar se
făcea schimb de produse.

Apariţia scrisului în cadrul culturilor feniciene şi chineze a avut un impact pozitiv asupra
transmiterii, la acea vreme, a ceea ce putem numi astăzi a fi mesajul publicitar. “Produse precum

4
lâna, vinul, leacurile care erau comercializate la nivel zonal erau marcate cu numele
producătorului şi ţara de provenienţă. În perioada antică şi medievală, numită de unii cercetători
ca fiind era premarketingului, reclamele utilizau medii rudimentare precum tăbliţele, picturile pe
pereţi, aşa-zişii strigători din oraş, care țipau de dimineață până seara, doar ca să fie auziți de cei
ce treceau pe alături”. [4, p. 23]

Perioada Evului Mediu este săracă în indicii despre publicitate, care la fel ca alte forme
de comunicare era sub influenţa clericului.

În perioada descoperirii tiparului şi în primele decenii după acest succes tehnic, populaţia
avea un nivel de alfabetizare foarte scăzut. Apariţia şi distribuţia cărţii a dus la distrugerea
monopolului religios asupra cunoaşterii şi la pătrunderea în casele nobililor a unui număr mare
de exemplare. Limba latină nu mai este atât de populară și se accentuează limbile naționale. Din
această perioadă, mesajul publicitar folosește nu numai imagini, dar și cuvinte, datorită
numărului în creştere a persoanelor care ştiau să scrie şi să citească.

Primele reclame au fost introduse în Egipt cu 2.000 de ani î.e.n. Mesaje, inscripționate în
piatră sau pe plăci de metal, erau afișate în locuri publice.

Prima reclamă tipărită pe hârtie a apărut în Anglia, în anul 1472. Aceasta era un ghid de
comportament pentru prelaţi în timpul perioadei Paştelui, ce era afişat pe uşile bisericilor:
“Londonezul William Caxton a tipărit primul anunţ în limba engleză, un text cu privire la
regulile care trebuie să călăuzească clerul în timpul Paştelui”, [4, p. 23] aceasta fiind primul
exemplu de publicitate outdoor din Anglia. “Această publicitate nu mai viza doar interese
economice, ci este pus accentual pe societate. Mesajul publicității este adresat atât clerului cât și
societății”. [5 p. 18]

La mijlocul secolului XIX, este inventat tiparul rotativ care facilitează şi creşte viteza de
realizare a imprimatelor. Tot mai des se întâlnesc pe străzi afișe desenate și cu un scris pe ele.
După descoperirea şi utilizarea sa pe scară largă, în perioada dintre cele două Războaie
Mondiale, radioul a jucat un rol important în calitate de mediu destinat comunicării publicitare.
În acele timpuri încă nu se făcea distincție între publicitate, publicitate socială și reclamă. Toți
acești trei termeni reprezentau un singur lucru- mesaj transmis societății.

Fenomenul publicitar este unul complex. “El este, înainte de toate, un fenomen economic
pentru că obiectul esențial al publicității îl constituie creșterea vânzării și extinderea
întreprinderii. Reprezintă în același timp un fenomen social deoarece nu influențează doar
clientela formată din personalul întreprinderii, ci întreaga populație, pentru că se bazează pe
5
informarea, interesarea și convingerea oamenilor în toate circumstanțele și momentele. Este și un
fenomen politic, pentru că privește pe oricine și nu lasă pe nimeni indiferent; fiecare simte într-
un mod aproape violent că este “pro” sau “contra”, după cum ideile sale îl conduc spre a apăra
regimul economiei de piață concurențială care condiționează acest fenomen, sau dimpotrivă el
găsește intolerabil si înjositor invadarea permanentă a vieții particulare cu produse publicitare”.
[6, p. 3]

Deci avem trei laturi ale publicității, latura socială, economică dar și cea politică.
Analizând publicitatea ca fenomen social, observăm că acele mesaje transmise individului, devin
mai apoi publicitate reprezentativă unui anumit timp, sezon etc.

6
 II. Aspecte psihologice ale publicității de sezon

Chiar de la început, publicitatea reușește să atingă individul în primul rând la nivel

psihologic, acesta procurând unele produse fie că avea nevoie pentru împlinire, fie că era condus
de instinctul- toți cumpără, cumpăr și eu.

Abraham Maslow, un psiholog umanist american pune bazele teoriei ierarhiei nevoilor
umane. Deși toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele
mai puternice au fost așezate la baza piramidei trebuințelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful
piramidei, cu atât este mai slabă și specifică individului respectiv.

Dacă este să adoptăm treptele piramidei lui Maslow la publicitatea de sezon pe care o vedem atât
în țara noastră, cât și peste hotare, atunci observăm că într-un spot video, panou publicitar, spot
audio descoperim mai multe trepte. De ce? Pentru că cei care fac publicitatea știu foarte bine
care sunt punctele slabe ale cumpărătorului și afișează panouri mari la intersecții, intrări în oraș,
centre comerciale, difuzează publicitate la TV, radio, mediul on-line etc, iar cumpărătorului i se
trezesc nevoile umane descrise atât de bine de psihologul american și auzi printre oameni (“wow,
reduceri de sezon, fenomenal... imposibil să nu cumperi la acest preț”, sau „acum e sezonul lor,
trebuie să le procurăm” s-a făcut multă publicitate la produs, înseamnă că e bun, etc.)

Eu am început să analizez reclama de sezon încă din timpul sărbătorilor de iarnă când
Coca-cola umplea sufletul de fericire. De exemplu, eu, încă de mică, nu așteptam sărbătorile de
iarnă doar pentru că primeam cadouri ci și pentru frumoasele reclame difuzate an de an atât la
postul de televiziune național, cât și la posturile de TV internațional, pe rețele de socializare, pe
panouri stradale etc. Când auzeam sunetul clopoțeilor, când vedeam camionul împodobit cu
luminițe știam că sezonul reclamelor tari de la TVR 1 se declară deschis. Melodie plăcută, culori
fierbinți, zăpadă, Moș Crăciun, camionul încărcat cu Cola de la Polul Nord crează și în prezent o
adevărată feerie în timpul sărbătorilor de iarnă. Chiar dacă gerul crăpa pietrele, iar sub plapuma
calda preferai doar ceai fierbinete sau ciocolată caldă, nu poți nega că îndrăzneai să consumi și
băutura carbogazoasă care se spune că este atât
de nesănătoasă pentru noi. Eu, și sunt sigură, că
mai sunt ca mine, care când privește un film de
iarnă, la un post TV, care la sigur va arăta multă
reclamă bună- pofticioasă, își i-a o sticlă de
Coca-Cola pentru a simți cu adevărat frumusețea

7
anotimpului alb. Deși, teoretic vorbind, Cola este o băutură răcoritoare care se consumă vara,
însă, datorită frumoaselor reclame, ea este procurată și iarna.

Dacă este să trecem publicitatea de iarnă la Coca-Cola peste piramida lui Maslow, vedem că ea
se poate încadra pe toate segmentele. Când procuri o băutură carbogazoasă îți împlinești prima
nevoie- cea fiziologică (bei pentru că ții sete.). De asemenea, omul tinde să fie în pas cu restul
(păcat să lipsească de la masa de sărbătoare o sticlă de Cola). Totodată, nevoia de dezvoltare
personală se poate vedea aici (voi fi la fel de împlinită ca Selena Gomez sau fericită ca ei).

Dacă este să vorbim despre alte aspecte psihologice ale publicității, putem afirma cu
ușurință ca Coca- Cola și reclamele ei de sezon crează și amuzament. Un țurțur cade peste sticla
de Coca- Cola a unui tânăr venit iarna în munți, sticla se răstoarnă, amicul acestuia crede că
vecinii lor au aruncat cu bulgăr de zăpadă și aruncă spre ei, de aici se începe marea bătaie cu
zăpadă http://www.220.ro/reclame/Cea-Mai-Noua-Reclama-Coca-Cola-HD/XpGznhAX4j/ sau
ursuleții veseli care beau cola.

8
 La nivel psihologic, reclamele de sezon (de iarnă) la Coca-Cola creează o stare de bine,
liniște sufletească și totodată, dorință de peripeții. Culoarea brandului este roșu, culoare care
simbolizează căldură, foc, pasiune, entuziasm și agresiune. Roșu are efectul de a stimula
oamenii să ia decizii în mod rapid și crește speranțele. Roșu captează atenția. Obiectele care au
această culoare sunt imediat observate. Roșu poate fi o culoare foarte intensă care naște
sentimente extreme și stimulează apetitul.

Au combinat foarte bine roșu de la Cola, roșu camionului, costumului lui Moș Crăciun,
roșu focului, luminițelor de pe brad etc. Reclama de iarnă făcută la Coca-Cola este mult mai
pozitivă și apreciată de consumatori de cât cea făcută în alte anotimpuri.

Nu putem trece cu vederea reclama de sezon de la cafeaua Jacops. Nu cred că nu există om care
să nu iubească această reclamă. Copilul care cheamă pe Moș Crăciun cu mirosul de cafea strâns
într-un borcan trezește pe lângă simpatie, amuzament, dorințe fiziologice (de a bea și tu cafea),
trezește nevoia afective (de a nu fi singur), nevoia de stimă și statut (nu toți pot savura cafea,
trebuie să ai un statul să consumi în special Jacobs, atât din cauza prețului, cât și din cauza
speculațiilor din societate- Jacobs este băută de oameni cu un statut social bine definit (șefi)).
Mereu când văd această reclamă vreau să beau cafea sau măcar să simt mirosul de cafea, chear
dacă de regulă nu consum acest produs. Însăși reclamă trezește simțuri pozitive și nostalgie după
sărbătorile de iarnă, căldură și oameni dragi.
https://www.youtube.com/watch?v=6PDPiuNA_HQ&list=PLOMkLprnQ-
mX_eRu5XLpGVTARdSCzBRgY&index=3
În țara noastră, reclamele despre care am vorbit mai sus au fost plasate în oraș ca bannere,
ca spot video pe rețelele de socializare, la posturile TV și au avut un impact pozitiv asupra
societății, în această perioadă crescând vânzările la aceste produse. Prețurile lor au variat de la un
magazin la altul.

Dacă la Coca- Cola, cafeaua Jacobs reclamele au reușit să capteze atenția cumpărătorului,
să facă apel chiar și la simțuri, dorind chiar în acea
clipă să le guști. Reclamele de sezon din țara
noastră nu au același impact precum cele făcute
9
peste hotare, și nu doar din cauza calității. Ca de exemplu, nu oricine își poate procura o haină de
la Vizit, prețurile lor fiind mari pentru marea majoritate a cumpărătorilor moldoveni.

Tot din cauza prețului, nu oricine își va permite să procure

jambiere din fir de lână naturală de la Ponti. Deși brandul a căpătat un nume pe piața autohtonă,
publicitatea lor de sezon vinde scump, cu toate că face reclamă la produse bune, pe care fiecare
om le-ar dori și trezește nevoi sociale (port janviere să fiu în rând cu alții) sau îmbrac o haină de
la un anume brand și simt deja stimă și statut. Vorbind de Ponti și impactul psihologic al
reclamei de sezon nu putem trece cu vederea panoul publicitar de la fiecare intersecție din
capitală- o publicitate reușită, în care apare Adrian Ursu și soția sa, Irina Negară purtând șorțuri
cu imprimeu de iarnă, iar pe fundal se vede brăduțul împodobit.

La această publicitate putem descoperi mai multe tehnici obişnuite de propagandă, că până la
urmă publicitatea e un fel de propagandă:

10
 - Opinia experţilor (dacă Adrian Ursu, o vedetă autohtonă, poartă șorț el ne “trebuie” și
nouă că este bun!, în special în perioada sărbătorilor când vom fi acasă cu familia și vom
găti)
- Specularea emoţiilor (dacă sunteţi îndrăgostit(ă) și persoana dragă este alături de voi,
acest șorț vă va face fericiți și împliniți ca pe această familie din imagine.

Totodată, publicitatea aceasta pune accent pe împlinirea dorinţei (de sărbătorile de iarnă voi fi
alături de persoana dragă, deci datorită șorțului pot face atmosfera mai romantică, noi doi,
îndrăgostiți vom găti etc.) Această publicitate parcă ne-ar asigura că uite- o familie ideală, ce ar
fi să începi și tu de la un banal obiect- un șorț. Sunt convinsă că această publicitate a avut succes,
datorită personalității prezente în imagine, datorită faptului că Irina Negară este o familistă
îndrăgostită de bucătărie, datorită numelui pe care la câștigat Ponti pe piața națională și desigur
datorită emoțiilor transmise în perioada frumoaselor sărbători de iarnă. Această publicitate a fost
lansată iarna, fiindcă acesta e anotimpul familiei, dedicării total celui iubit, împlinirii viselor etc.

Publicitatea de sezon de la Orange cu Millidge și Doig trezește un val de emoții pozitive.

Orange sensibilizează și prin cuvintele (împreună, familie, bucurii), cuvinte care îți induc
o stare de bine, siguranță și pace. Plus la toate, în timpul sărbătorilor de iarnă, Orange vinde bine
(numere, abonamente) pentru că în această perioadă au multe oferte convenabile. Specific pentru
ei este că doar iarna a cele mai tari oferte. De ce? Pentru că acesta e anotimpul cadourilor, e
sezonul când majoritatea se reîntorc la sărbători acasă, și ce fac? Procură numere!

11
 Despre publicitatea de iarnă pot să spun că este cea mai bună. În ea apar adesea copilașii,
care sensibilizează enorm de mult, familii fericite, cadouri, reduceri și alte lucruri care satisfac
trebuințele umane.

Acum că se apropie sărbătorile pascale, nevoile omului sunt satisfăcute foarte bine de
spoturi video, panouri publicitare la vopsea de ouă, cozonaci, reduceri la diferite produse ș.a.
Dacă nu știi de unde să procuri vopsea de ouă, e suficient să arunci privire pe panourile
publicitare și îți colorezi sărbătorile sau dacă vrei cadouri de Paște, reduceri, e suficient să ieși în
oraș și tot ce se află în jur, e practic publicitate de sezon la ceea ce ai nevoie tu. Uneori îți pare că
cineva își citește gândurile și îți oferă răspunsul până a deschide tu gura.

12
Preocupare pentru binele public este un aspect legat mai mult de publicitatea socială, care la fel
poate fi și de sezon. În luna aprilie am fost martori la o campanie socială care a făcut publicitate
câteva luni la rând la donațiile de Paști pentru bătrânii nevoiași.

De-a lungul timpului, campania de Paști “Masa Bucuriei” realizată de ONG-ul Diaconia a
folosit mai multe metode de promovare a proiectului. Începând cu publicitate stradală, spoturi
audio și video, difuzate la TV și radio, spoturi video difuzate în rețelele de transport public
(troleibuze) dar și pe canalul YouTube, pliante, bannere publicitare, întâlnite în rețele de
magazine, în mediul virtual, și finisând cu pungi cu sloganul campaniei, maiouri și vestele
purtate de voluntari.

Astfel sute de persoane beneficiază de ajutorul Diaconiei. Acest lucru se datorează în

primul rând responsabilității sociale pe care o are Misiunea Socială față de fiecare individ din
societate, dar și datorită metodelor de promovare a campaniilor, proiectelor, în mare parte acestă
metodă este publicitatea realizată de PR-iștii ONG-ului. Această publicitate transmite mesaje
pline de dragoste și credință. De aceea, în mare parte ele au priză la public, pentru că omul este o
ființă socială, iar dragostea față de aproapele său și credința în Dumnezeu, sunt pâinea și apa
societății.

Felul cum promovează Diaconia campania socială nu poate fi numi- reclame, deoarece
ele nu vând produse, dar metaforic vorbind ele vând speranțe pentru cei nevoiași.

Campania “Masa Bucuriei” din anul 2016 ne-a demonstrat încă odată că suntem oameni,
că avem inimă și sentimente, și că fiecare din noi poate fi Super Erou (specific campaniei din
acest an).

Organizată la nivel național, în anul 2016 campania de Paști “Masa Bucuriei” s-a desfășurat
în 17 localități din țară: Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț, Căușeni, Cantemir, Ungheni, Ștefan-
Vodă, Strășeni, Călărași, Soroca, Hâncești, Dondușeni etc., în următoarele rețele de magazine:
Linella, Unimarket, Green Hills, Velmart, Fourchette, IMC Market, Riga, METRO Cash &
Carry, Supermarket Nr.1 și Sanin. Astfel, s-au implicat în campanie 70 de magazine din capitală
și 30 din republică. În toate aceste rețele de magazine, a fost lipit câte un afiș publicitar pentru a
informa oamenii despre campanie. Iar în ziua desfășurării campaniei în toate aceste locații unde
s-au strâns produse alimentare, a fost amplasată o boxă, cu un banner publicitar pe ea, voluntarii
au purtat jelete cu sloganul campaniei, iar pungile de polietilenă folosite pentru a colecta
produsele la fel aveau inscripționate pe ele sloganul proiectului. De asemenea, nu au lipsit
pliantele, pe care voluntarii le dădeau împreună cu pungile, persoanelor care intrau în magazine.

13
Pentru promovarea proiectului a fost difuzat un spot video la postul de televiziune Jurnal TV,
unicul partener media general. Aici este prezentată modalitatea de donare a produselor
alimentare neperisabile, unde pot fi donate și unde vor merge mai departe. Acest spot de
asemenea, a fost difuzat pe canalul de YouTube și pe pagina de facebook a Diaconiei.

La fel, a fost difuzat și un spot audio la Jurnal Fm, Radio Plai, Radio Noroc, Radio Chișinău și
pe ecranele LED din troleibuzele și autobuzele din capitală. Iar partenerii media: Radio Chişinău,
Radio Noroc, Moldova 1, Radio Plai, Radio Moldova, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă,
Timpul, Unimedia, Diez, Zugo, Civic Fest, OWH studio, Simpals, Agora, au informat cetățenii
interesați de acest eveniment, și nu numai, reprezentanți ai proiectului și voluntari, au oferit
detalii despre campanie, în direct, la posturile de radio, enumerate mai sus.

În urma colectei din republică, au fost adunate peste 32 tone de produse alimentare. Toate
donaţiile au ajuns pe masa celor nevoiaşi sub formă de prânzuri calde distribuite zilnic la şase
cantine sociale din ţară şi 1630 de pachete alimentare au fost distribuite în preajma sărbătorilor
pascale. Aceste cifre ne demonstrează căci de la lansarea campaniei, din 2010 până în prezent, se
vede o schimbare majoră în percepția societății. Am comparat cifrele din anul 2013, 2014, 2015
și 2016 pentru a vedea impactul campaniilor, și în special a publicității de sezon asupra
cetățenilor. Astfel:

Impactul Campaniei
Masa Bucuriei

2016
7 tone
2015
32 tone
13 tone 2014
2013
22 tone

14
 Magazine implicate
în campanie

17 m.
57 de 2016
magazine 100 de 2015
magazine
83 de 2014
magazine 2013

Voluntarii implicați
în campanie

77 v.

300 2016
voluntari 2015
869 voluntari
2014
600 voluntari 2013

Rezultatele sunt de-a dreptul impresionante. Majoritatea donatorilor au văzut publicitatea

pe rețelele sociale sau au auzit-o la radio, și au decis să dăruiască bucurii celor nevoiași

Pentru a vedea care a fost impactul publicității și ce i-a determinat pe cetățeni să participe
la campania socială și să înregistrăm aceste rezultate frumoase, am realizat un chestionar, pe
teritoriul supermarketului METRO 2, acolo unde am fost voluntar. Persoanele chestionate au
trebuit să spună dacă au văzut publicitatea de sezon și dacă au fost influențați de publicitate
pentru donația făcută.

Studiul relevă că 80% dintre respondenți sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 35-55 de
ani. 76% dintre respondenți au văzut/ auzit publicitatea socială realizată de Misiunea Socială
“Diaconia”, și au o atitudine pozitivă despre aceasta. De asemenea, ei consideră că astfel de
publicitate este una utilă și cu rol educativ, fiind totodată și o metodă de captare a atenției și de

15
sensibilizare. Există și persoane, mult mai puține, care consideră că o astfel de publicitate are un
rol manipulator și existența ei este una inutilă.

Cei mai mulți dintre respondenți s-au declarat sensibilizați de publicitatea de sezon realizată de
ONG, menționând că au fost captați de spotul video, și că au fost influențați pozitiv.

Folosirea imaginii tulburătoare, care ar favoriza strângerea de fonduri în scopuri

caritabile este o modalitate eficientă de a atrage atenția societății, și sunt folosite de cele mai
multe ori de organizațiile nonprofit. Imaginea unei farfurii goale care așteaptă să fie umplută,
transmite mesajul despre necesitatea sprijinului pe care societatea este îndemnată sa-l ofere, iar
imaginea bătrânei cu chipul luminos, care primește o porție de hrană ne transmite recunoștința
bătrânilor care supraviețuiesc datorită ajutorului social.

Trebuie să atragem atenția căci în ultimii ani cromatica tuturor materialelor informative este
reprezentată în mare parte de culoarea galbenă. De asemenea, haina purtată de voluntari este de
aceeaș culoare. Din perspectiva semnificației culorilor în publicitate galbenul este folosit pentru
a arăta atracția nemaipomenită pentru produsele alimentare și totodată crează o atmosferă veselă.
În general, oamenii tind să asocieze galbenul cu razele soarelui și sentimentul de fericire, în acest
sens, galbenul rămâne un bun instrument de publicitate. Astfel, ne putem imagina că galbenul
atrage atenția individului, iar persoana căreia i-a fost înmânată punga galbenă, cu un pliant
galben, de către un Super Erou în galben, va fi mult mai motivată să cumpere câteva produse
pentru un bătrân înfometat. Totuși, abordând această culoare și din punct de vedere al
organizației, culoarea ar reprezenta lumina, credința și bunătatea.

Spotul video, care în acest an l-am putut urmări pe canalul de YouTube și la postul de
televiziune Jurnal TV, are câteva imagini și cuvinte cheie:

- Farfuria goală în formă de ceas, deasupra căreia apare un cerc galben, care prin semi-
rotație devine lună- “farfuria acestui om e mereu goală, la micul dejun, prânz, cină și așa
ar putea rămâne dacă nu-l vom ajuta”
- Sfera care reprezintă comunicarea dintre consumator și voluntarul cu pungă și pliant,
boxa care se umple cu produse alimentare .
- Simbolul Diaconiei cu o lumină sub logo, ce duce la ideea de soare, lumină, speranța
unui om flămând.

Aceste materiale publicitare de la Diaconia au în sine preocupare pentru binele public.

16
Publicitatea realizată de ei a demonstrat și nevoia omului de a exista, urmând unele trebuințe:

- Trebuinţe fiziologice: care pot fi satisfăcute prin mâncare, ajutor.

- Trebuinţe de siguranţă: protejarea bătrânilor.

- Trebuinţe de dragoste şi apartenenţă/ Trebuinţa de afirmare şi recunoaştere socială: acceptarea

acestor persoane în rândul nostru.

În concluzie, reclamele de sezon sunt adresate unui anumit public țintă și ele vând cel
mai bine, fiindcă știu foarte bine cum să manipuleze.

17
 Bibliografie

1. Academia Română, DEX Enciclopedic, Editura Univers, București, 1998, pag. 8682.

2. BREBAN, Vasile, Dicţionar general al limbii române, Editura enciclopedică, Bucureşti,

1992, p. 454.

3. POPESCU, Cristian Florin: Dicţionar Explicativ de Jurnalism, Relaţii Publice şi Publicitate,

Ed. Tritonic, București, 2002, p. 295.

4.GEORGESCU, Toma, Tehnici comerciale în economia de piață, Editura Danubius, Brăila,

1994, p. 3.

5. PETRE, Dan/ NICOLA, Mihaela, Introducere în publicitate, Editura Comunicare. ro,

București 2009, pag. 18

6. http://www.diaconia.md

7.https://www.youtube.com/watch?v=6PDPiuNA_HQ&list=PLOMkLprnQ-
mX_eRu5XLpGVTARdSCzBRgY&index=3

18