-1 supr -15 uni

avegherea celor care fumează, pentru a nu scăpa ţigările aprinse (din

cauza tremurăturllor) I
gât ¡§¡1
scurt, -18
-2 folosirea papucilor sau pantofilor care nu alunecă
torac păr subţire, uscat, rar; cade
• instruirea pacientului cu privire la boală, tratament, regim (vezi
e '
partea generală)
-3 se discută cu pacientul despre imaginea sa corporală; este ajutat să globu -19 forţă musculară scăzută, musculatură

desfăşoare anumite activităţi (vezi partea generată) los infiltrată, reflexe încetini ■[
-4 Intervenţii in criza tireotoxică -20
-5 menţinerea stării de conştientă, eliminarea tuturor factorilor stresanţl mi creştere în greutate ■
-6 supravegherea respiraţiei, administrarea O , fn poziţie semişezând
a
-16 ft\
-7 supravegherea ritmului cardiac tegu -21
alterarea gingiilor şl a dinţilor, tulburări de masticaţie
-8 administrarea tratamentului conform prescripţiei (soluţie Lugo),
I HHC în perfuzie sau cortizon acetat intramusculari sedatlv'e puternice)
ment
e
j
(din caua i'jg macrogosiei); secreţie salivară redusă,
deglutiţle dificilă
groas "£ i
PACIENTUL CU HIPOTIROIDIE e, -22
infiltr Inapetenţă, constlpaţle, meteortsm
Hlpotiroldla este consecinţa Insuficientei secreţii de hormoni tiroldieni.
ate, j
- lipsa Iodului din apă în zona geografică unde locuieşte pacientul ||
uscat
-23
Culegerea -9 trat bradlcardle, creşterea tensiunii arteriale minime
'datelor ament cu antitiroidîene, iradierea gâtului S e, »
~ infecţii acute ca: gripă, scarlatină, rujeolă, febra tifoidă, || reumatism palid
articular acut în antecedente m gălbu
~ sexul - este mai frecventă la femei (5-6 femeiAm bărbat); la 8
adult apare
între 40-60 ani |j i,
extre
-10 absenţa congenitală a glandei produce mixedemul congenital
mităţi
m,
reci
-11 ma
nifestări de dependenţă (semne şl slmptome) . #;
-17
unghi
-12 bolnav lent,,indlferent, somnolent; greutate în vorbire (bradllalle)
i
|§,;
-13 ve groas

stimentaţie în dezacord cu anotimpul şl temperatura mediului ||; (mai e,

îmbrăcat) casa
JE nte,
-14 fac cu
ies hipotiroidian (vezi manifestările generale) striaţl
W-

379 378 9'

 -24 -29
intoleranţă la frig: hipotermie şi disconfort
intole
■'}
ranţă
Ia frig,
-30 alterarea integrităţii tegumentelor:
edem şl uscăciune excesivă
Probleme hlpoter
-31 alterarea eliminărilor Intestinale:
mle
-25
constlpaţle, meteorism -jţ
-32
Infant deficit de autoîngrlţire din cauza scăderii
ilism mobilităţii, tulburărilor psihice
,ţ
genital
-33
,
alterarea ritmului cardiac
sterilit
|
ate,
Obiective
tulbură
-34
ri alterarea imaginii corporale din cauza schimbării
inenstr aparenţei fizice Pacientul:
uale. |
i -35
-26 să demonstreze orientare temporo-spaţlală, să
tulbură crească motivaţia pentru unele activităţi
ri I
psihic - să nu prezinte modificări ale temperaturii
e corpului
tulbură
\
ri de
Intervenţii memor | - să participe la acţiuni de protejare a pielii
ie, -36
scăder să-şl reia eliminarea normală
ea I
atenţie -37
i,
să fie capabil să se autoîngrijească
depres
ie; la {
copii, -38
întârzi să Identifice factorii care pot deregla ritmul
ere în cardiac şi semnele'de intoleranţă la diferite
vorbire activităţi
,; \
-27 -39 să menţină relaţii interpersonale
altera -40
rea să cunoască regimul de viaţă şl tratamentul
proces i
elor de -41
gândir evaluarea nivelului de conştientă al pacientului
e prin determinarea permanentă a orientării în
-28 timp şl în spaţiu
iulbur :
]
ări de -42
memor menţinerea unul mediu sigur, nestresant
ie: $
letargi -43
e, asigurarea confortului: cameră mai caldă, două
scăder pături, haine mal groase, mai multe după dorinţa
ea pacientului
intelec i
tului -44
măsurarea temperaturii corpului, notarea
j

2
-45 -48 lor, a venelor jugulare pentru depistarea
sprijinirea pacientului pentru îngrijirea tegumentelor pentru măsur modificărilor stării cardiace'
creşterea mobilităţii " area -49
| tensiu asigurarea unei diete cu mal puţin sodiu
-46 nii şl'lipide
asigurarea eliminărilor intestinale prin creşterea cantliâţri "de arterial >
lichide (când nu sunt semne de alterare cardiacă), creşterea e şi a -50
fibrelor în alimentaţie pulsul educarea pacientului pentru cunoaşterea:
J ui, J
-47 respectarea Intimităţii pacientului, stimularea pentru observ - testelor de diagnostic şi a terapiei de
autoîngrijfre area compensare (sub-
edeme stîtutive) pe termen lung
|

3
 -55 supravegherea stării de conştientă
.i - medicamentelor: nume, doze, ritm, efect, reacţii secundare
-56 încurajarea pacientului să comunice,
identificarea unor tulburări prin: Observarea răguşelii, a slăbirii vocii
î - autosupravegherii: funcţii vitale, greutate, constipaţie, modificări ~ se Informează medicul
1 tegumentare, metode de prevenire şl îngrijire - monitorizarea calciului în sânge prim
l - Importanţei controlului medical -57 observarea spasmelor musculare şi a semnelor
specifice tetaniei, rigiditate în Jurul gurii, i^fâHatea degetelor de la
î' ~ explicarea necesităţii intervenţiei chirurgicale, în cazul în care mâini şi picioare
hipotiroidia se însoţeşte de guşă voluminoasă -58 administrarea calciului coniorm prescripţiilor
| PACIENTUL, CU TIROID ECTOMIE
Operaţia pe tiroidă se face la pacienţii cu hipertlroidlsm, care nu răspund ia tratamentul
medicamentos, la cei cu guşă mare, care exercită compresiune pe structurile din jur sau
afectează grav imaginea persoanei şl în cancerul tiroidlan.
Se facetiroidectomie totală sau subtotală. i
Culegerea datelor - 1 pacientul şe teme de operaţie: nu ştie dacă va.reuşi, dacă
l manifestările vor dispărea; se teme de diagnostic în cancerul ! tiroidian
N

ţ - nu cunoaşte regimul de viaţă şl îngrijirea postoperatorie, se teme de

complicaţii
i-
- deficit de cunoştinţe în legătură cu operaţia
Probleme
' ţ
- alterarea confortului din cauza durerii k
- tulburarea potenţială a respiraţiei din cauza edemului şl %
i compresiunii pe trahee -|
'i - posibilă sângerare din cauza creşterii permeabilităţii vasculare lj
j: - posibilă alterare a comunicării din cauza edemului larînglanişii'i: \
atingerii nervului recurent j
f; - posibilă alterare a nivelului calciului din sânge (scădere) din \ ii cauza
lezării chirurgicale a glandelor paratiroide, manifestată prlnl 1 crize de

Obiective
tétanie
Pacientul:
:Ul
il
I
i - să poată vorbi despre operaţie fără teamă \§
- să demonstreze capacitate de cooperare' pentru respectarea! î;
j regimului de viaţă postoperator . ||
- să respire în limite normale, eficient ^| Ţ . . 9 afecţiunea amns
V'"uw,u«i (TETANIE)
_______'
- să nu sângereze ţ|
11 «ŞES S«»r-n!a hormonu:ui
- să nu prezinte durere, sau să fie minimă, controlată
1 ş| *uM de,erm,nărb?î
^^Z
- să comunice fără dificultate
- să nu facă crize de tétanie J| ,nlestlnala
creştere, ««A ^vJ^ ZSSffoa,oiul ionio în «"*»
a «•a Scădea
Intervenţii - informarea bolnavului privind operaţia, oferirea posibilităţii să'-şlji
exprime temerile JÊ
- prevenirea pacientului asupra posibilei schimbări a vocii i -1
-2
vârsta şi sexul - este mal frecventă la fineri şi femei
în antecedente: operaţii pe liroîdă, iradierea glandei
educarea pacientului cu privire la terapia de substituţie după intervenţia chirurgicală tiroide
- calmarea durerii prin: -3 nu există cauze (hipopatatiroiţlie esenţială)
- administrarea medicamentelor analgezice -4 manifestări de dependenţă (semne şl simptome)
-51 învăţarea pacientului să-şl sprijine capul atunci când se întoarce plasând -5 contracturi tonice ale musculaturii somatice la efort,
ambele mâini în spatefe gâtului (pe ceafă) frig, traumatisme, emoţii, mai ales la extremităţi („mâna de
-52 menajarea regiunii pe. care s-a făcut Incizia prin alimentaţie lichidă, ia
început; apoi, semisolldă, cu dietă bogată în proteine şl hidrocarbonate mamoş")
- favorizarea respiraţiei, supravegherea prin: -6 spasme ale muşchilor laringierâ, mai ales la copii,
putând determina tulburări grave: asfixie, cianoză
- poziţie adecvată
- pregătirea unei truse de urgenţă pentru traheostomie
-supravegherea pansamentului, să nu fie prea strâns
-53 administrarea oxigenului; la nevoie, aspirarea secreţiilor
-54 monitorizarea semnotorvitaie, a aspectului tegumentelor

4
 -dizartrie în 90% din cazuri este provocată de un adenom patatlroidu"*^!
-59 parestezii: amorţeli, furnicături, înţepături Este mal frecventă ia femei între 35-65 de ani, mai aleg *i f
-60 ameţeli, insomnii, somn neliniştit, cefalea menopauză. ^Ujs^
-
-61 unghii subţiri, sfărâmicioase; păr rar şi subţire, cade
-62 carii dentare frecvente, scăderea calciului sub limite normale,
manifestări de dependenţă (semne şi simptome) \
cataractă; sarcina agravează situaţia -7
cantitate mare cu aspect lăptos datorită ei!^. calciului urină
^ în
-63 deficit de cunoştinţe privind boala, evoluţia, tratamentul -8 sete mare (polldipsle cu poliurie)
-64 respiraţie ineficientă în criză din cauza spasmului laringian -9 dureri osoass, eroziuni ale
-65 posibilă lezare în timpul crizei falangelor -obosealămusculară,
-66 posibilă perturbare a somnului, anxietate hipotonle
Pacientul: -10 constlpaţle, Inapetenţă, greaţă, vărsături
-67 să demonstreze că are cunoştinţe despre boală şl criza de -11 alterarea elSărilor urinare""
tetanie; să explice terapia pe termen lung -12 alterarea eliminării intestinale
-68 să-şi menţină calcemia în limite normale -13 disconfort din cauza durerilor
-69 să-şl menţină respiraţia adecvată, eficientă -14 posibil dailclt de volum din cauza eliminărilor crescute
-70 să -15 posibile fracturi patologice din cauza demlnerallzăril
Pacientul:
nu se rănească '\
-să-şlmenţinănealterată balanţa hidroelectrolîtlcă -sânu prezinte
-71 să doarmă 7-8 ore somn odihnitor leziuni
Asistenta -16 sâ elimine normal
- ajută pacientul -17 sâ nu prezinte dureri; să-şi poată.controla durerea
-72 să înţeleagă cauzele bolii, importanţa tratamentului -18 sâ accepte intervenţia chirurgicală
recomandat de medic pentru o perioadă lungă de timp (administrarea
sărurilor de calciu asociată cu vitamina D sau cu Tachystin
-73 să-şi alcătuiască un regim alimentar care să cuprindă
produse cu un conţinut ridicat de calciu
-74 să se prezinte la controlul medical pentru dozarea
periodică a calciului
- acţionează pentru scoaterea pacientului din criza de tetanie prin:
-75 administrarea intravenoasă a produselor de calciu şl a
sedatlvelor
-76 evitarea lovirii pentru a nu creşte excitabilitatea
-77 supravegherea în timpul crizei pentru a asigura
respiraţia/jj] pentru a evita rănirea; se îndepărtează toate
constrângerile^ fizice (gulere, cordoane)
- instruieşte pacientul să evite factorii care pot declanşa criza: frig,'
traumatisme, emoţii, efortul fizic

PACIENTUL CU IIIPEKPARATIKOIDIE \
Boala este caracterizată prin exces de hormoni paratlroldlenl, care determini! jnobiilzarea
calciului din oase, depunerea în ţesuturile moi şl absorbţia exagerată bâlciului din intestin.

383 382
 Asistenta
- ajută pacientul:
-78 să accepte
operaţia
a
ca singură alternativă pentru îndepăr, rea adenomului
"
-79
importanţa să înţeleagă
controlului medical, a dozării cau Iul In sânge ^
-sâ evite leziunile prin cădere, creând condiţii de mediu favorul
-80 supravegh
ează tngestia şi eliminarea de lichide, aspectul urinţ? Informează
; medicul
-81 calmează durerea prin reducerea efortului fizic

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI ALE

GLANDELOR SUPRARENALE

"Secreţia în exces a hormonilorcorticosuprarenallenl determină un număr varl^ H~ Astfel,

hlpersecreţla jle corfowi produce sindromul Cushing, hlpersecrejla & feţrogent determină
sindromul adreno-ggnital, iar excesul de folicuiina- sindromul ^ Iminlzare; hipersecreţla de
aldosleron determină hlperafdosteronism.

383 382
 în urma unor proeese distructive, glanda nu mai secretă suficienţi hormoni şi se produce - prevenirea acumulării apei în organism, identificarea semnelor de
boa,ţAddison sau insuficienţa cortico-suprarenală cron,ca.
acumulare
- risc de rănire din cauza scăderii forţei musculare - promovarea confortului prin calmarea cefaleei cu comprese reci,
I PACIENTUL CU SINDROM CUSHUXQ analgelice, tehnici de relaxare
Obiectiva
Boala reuneşte toate
?n ^u7n
âl6gătUră
stg e -
ă ln
po manifestările n GU 8V0,UIia'
°rma'e V°'UmUl
datorate * ***** ™*
creşterii
tralamentu'
M
«y^t 'dentrffcajf
cortizolului.
* facîonf care
- creşterea toleranţei faţă de activităţile fizice
permit creşterea performanţa fizice, să crească stima de sine, să îşi - educarea pacientului cu privire la tratamentul (orar, doze, efecte
Poate
asumefi responsabilităţi
determinată de:- adenom hipofizar secretant de ACTH
Culegerea ? datelor ■- secundare)
- să hipersecreţie
nu prezintehipofizară
semne de de CRH (corticoiiberină sau hormon el,--
infecţie
e - pregătirea preoperatorle, informându-l despre necesitatea Intervenţiei şl
-admlnistrare prelungită
să nu prezinte leziunidedinACTHcauza sau corticoizl (sindrom iatro-Mumoră
căderii
a tratamentului pe termen lung; operaţia este obligatorie
ţ - să descrie
;r Í 1 j.f1: \ (adenom boala şl tratamentul
sau adenocarcinom) de CSR- vârstă sex: 80% femei mai
- îngrijirea postoperatorie: dietă cu mal mult sodiu, supravegherea
Intervenţii Asfstenta
frecvent între 21-40 ani- manifestări de dependenţă (semne şi tensiunii arteriale, supravegherea efectelor secundare ale medicamentelor
- identifică şi evită
simptome)- acumularea
obezitate de lichid
cu grăsime (reţinerea
depusă apei)
caracteristic la nivelul administrate şl raportarea acestora^ medicului, control medical periodic
- identifică şi evită hlpopotasemia
abdomenul^ (şorţ abdominal), feţei („faţa în lună plină") şl gâtului („ceafă PACIENTUL CU BOALA ADDISOÎX
- ajută pacientul
de\-extremităţi la diferite
subţiri activităţi
cu nipotrofie care-l solicită
musculară, astenie
r ajută pacientul să depăşească unele complexe legate de imaginea sa
tegumente subţiri, atrofice, uscate, cu aspect marmorat pe membre-
mai mult
musculară- î Boala Addison sau insuficienţa, suprarenali ană cronică este determinată da Capacitatea
corporală, să crească stima de sine glandelor de a produce şi secreta hormoni în cantitatea cerută de nevoile organismului.
vergeturi
- protejează pe regiunea
pacientulabdominală,
şi scade risculfese, de
braţe, axile (striuri
accidentare purpurice roşii-
şi infecţie i__________.------------ existenţa în antecedente a unei afecţiuni bacilare care determină ;
violacei,
- educăuneoripacientulpete cu
hemoragice, echimoze
privire ia boală, din cauza
tratament, regim tulburărilor
de viaţă (pentru CuIe0erea datelor procese distructive '
detalii - vezipepartea
vasculare); spate,generală)
apare frecvent aeneea ;- la femei- - hirsutlsm- i - boala se poate instala lent sau brusc şi după o infecţie,;
FACIENTUL CU
pllozilate de tip masculinHIPERALDOSTEROMSM
(pe taţă, areole mamare, membre); - se asociază
Culegerea datelor cu- seboreea
afecţiuneaşieste determinată
căderea părului de 0 tumoră
capilar suprarenaliană,
- îngroşarea de obicei
vocii, hipertrofia ii
11
intoxicaţie sau şoc psihic
manifestări de dependenţă (semne şl slmptome) t|

benignă, care
clitorisului, secretă aldosteron,
amenoree- dar şi
la bărbaţi: alţi fenomene
apar cortlcolzi de feminizare cu - oboseală uşoară la început, apoi accentuală, se manifestă cniaţ ta
1
- vârsta: testiculară,
hipotrofie mai frecventscăderea
între 30-50 ani
libidoului, impotenţă sexuală, mestecatul alimentelor ,
~ manifestări da dependenţă
ginecomastie- tulburări (semne
psihice:şi simptome)
depresie, nelinişte, tulburări de . - oboseală intelectuală dimineaţa, se înviorează spre seară :
- hipertensiunea
atenţie şt . memorie, arterială cu cefatee
unori psihoză maniaco-depresiva ■- - inapetenţă care poate ajunge până la refuzul alimentelor,., vărsaturi,
- slăbiciune
deformărimusculară,
osoase cu p'arestezii
dureri dorso-lombare, fracturi din cauza dureri abdominale <
- poliurle, nlcturie, sete pronunţată
i.osteoporozei '- hipertensiune - diaree rezistentă la tratamentul dietetic şi medicamentos;
| Probleme - alterarea
arterială echilibrului
cu maxima pânăhidroelectrolilic:
la 200 mmHg, caurmare retenţle de apă şi sodiu
a retenţiel de apă şi ^pierdere masivă de apă şl electroliţl, ceea ce determina crizaj acută de
J. scăderea potasiulul
sodiu- receptivitate crescută la Infecţii din cauza scăderii imunităţii
- alterarea confortului în legătură cu: cefaleea, paresteziile slăbiciunea
Insuficienţă corticosuprarenală 1
-scade în greutate 10-15
kg i
Probleme t
- musculară
cardiac
alterarea echilibrului hidric: exces de volum-
în legătură cu hipertensiunea arterială (prin exces
alterarea ritmului
de volum) şi
- tensiunea arterială scade sub 100 mmHg (80/50 - mal aleş^
- Intoleranţă la activitate, posibilă rănire schimbarea poziţiei) J
hipopotasemle ¡¡- intoleranţă
- deficit de cunoştinţe în legătură cu boala, eventuala operaţie la activitate în legătură
- ameţeli, tulburări de echilibru şl vedere, acufene, lipotimle arc cauza
cu astenia musculara,
ratamentul şi îngrijiriledeficitul i de autoîngrilire, scăderea performantelor
postoperatorii
?[- alterarea imaginii corporale în legătură cu modificările fizice sl^ tulburărilor dinamicii circulatorii
f
3
obiective acientul ~ 386
comportamentale, scăderea stimei de sine, dlsfuncţie sexuală 4 - risc de
- să-şl menţină echilibrul
- să nu prezinte cefalee
hidroelectrolilic
infecţie din cauza scăderii răspunsului Imunitar j| -82 manifestări nervoase:
l___________: \x\iab\\\\g\Q, apatie, negativism, anxietate; nu se pot concentra, vorbire lentă |
-83 hiperplgmentarea - semn
caracteristic, apare pe tegumente şi mucoase (vezi partea generală) \
: -84 modificări sexuale: la bărbaţi,
I______________ - să demonstreze creşterea toleranţei la activitate, să nu apară scade potenţa şi fertilitatea; la femei, scade libidoul, hipomenoree; sarcina agravează situaţia; la
-"pacientul sau persoanele apropiate să poată descrie boala, tratamentul şi copil - pubertate întârziată \
îngrijirea pe termen lung, necesitatea operaţtel în criza addisoniană: {
tervenţll Asistenta acţionează pentru:
384 385
- stare brusc alterată, tensiune arterială prăbuşită, colaps, comă
profundă, moarte ;i

~ nu se poate alimenta J \
- factori agravanţi: eforturi fizice şi intelectuala, boli febrile, operaţii, frigul şl căldura în
exces
-alterarea echilibrului hldric (deficit), pierderea de lichide putând
duce la şoc hipovolemic ;j
-85 alterarea balanţei
hfdroelecrrofitfce din cauza pierderii apel şi cloruri» de sodiu, a creşterii potasiulul
manifestată prin oboseală musculară, paralizii, modificarea electrocardiogramei i,
-86 cooperare
Ineficientă în legătură cu intoleranţa la starea la emoţii; Iritabilitate i
-87 intoleranţă la activitate, din cauza slăbiciunii, fatigabUitaţii i
-88 alterarea nutriţiei în legătură cu inapetenţă, vărsăturile, manifestată prin scădere în
greutate şl risc de hipoglicemie |
-89 alterarea conceptului de
sine şl a imaginii corporale din cauza hiperpigmentaţiei j
-90 posibilă lezare (rănire) .prin
cădere, din cauza tulburărilor circulatorii care determină ameţeli, iîpotimil, tulburări de
echilibru .şi vedere t |
-91 posibilă inadaptare la
rolul de bolnav (neconformarea pe termen lung ia restricţiile impuse de boaiă), în legătură cu
;
evoluţia cronică, tratamentul prelungit |
Pacientul:
-92 să nu prezinte modificări
ale tensiunii arteriale ]
-93 să nu prezinte semne de
hlperpotasemle ;
-94 să poată colabora
\
-95 să poată creşte treptat
capacitatea de adaptare la efort şi activităţile desfăşurate |
-96 să consume raţia de alimente zilnică, să crească în greutate
-97 să demonstreze optimism, să-şi asume unele responsabilităţi
-98 să nu prezinte leziuni prin
cădere. î
Pacientul şl familia să exprime înţelegere cu privire ia evoluţia
bolii, necesitatea controlului medical, să descrie tratamentul şi
semnele crizei. . . )

384 385
Intervenţii.. - asigurarea cantităţii de lichide, creşterea raţiei la 3 000 ml/zi; t administrare ~ doza insuficientă de medicament produce: anorexie, greaţa,,
parenterală, la nevoie ? - cântărirea zilnică vomă, slăbiciune, depresie, ameţeală, poliurie, scădere ini
- verificarea turgorulul (pilulul cutanat) pentru aprecierea greutate , j
i deshidratării e) să se adreseze medicului pentru creşterea dozei
f - măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului -doza prea mare determină: creşterea în greufate fata în lună
']■■ - supravegherea semnelor de hiperpotasemie, determinarea pltnâ , edeme, hipertensiune arterială
\ potasiulul în sânge şl urină
- se prezintă la medic
I - dietă hipopotasică; echilibrare parenterală, la nevoie, conform \
■■ f) regimul alimentar şi de viaţă:
indicaţiilor medicale
- dietă hlperproteică, hlperglucldică. hipersodatâ; evitarea
f - îndepărtarea factorilor de stres din mediu, reducerea
conservelor, excitantelor şi a alcoolului
! zgomotelor, temperatură constantă
| - explicarea tehnicilor de tratament şi investigaţie - repaus fizic şi psihic, efortul necesitând creşterea dozei de'
t< - încurajarea familiei pentru susţinerea pacientului cortizon * ^ ue
l - reducerea activităţii la minimum posibil - eliminarea tensiunilor familiale
i - alterarea perioadelor de activitate cu perioade de odihnă mai g) controlul medical periodic şi atitudinea în criză
| mari; reluarea treptată a activităţii \
- administrarea de urgenţă a cortizonului
| - stimularea pacientului să consume alimentele preferate, bogate
\_ în proteine şi hidrocarbonate - la spital: perfuzie cu cortizon-, determinarea sediului şi olicemlei
- dozarea glicemiei Clinic UVUIUIUI
yiiv^tîlllltJJ
l - supravegherea pacientului şi sprijinirea acestuia să-şi asume AFECŢIUNILE
-- nu MEDULOSUPRAREHALEI
primeşte nimic oral până nu dispar: greaţa, vărsăturile, starea
î- unele responsabilităţi, să manifeste optimism
de confuzie
v - asistarea pacientului în desfăşurarea unor activităţi, eliminarea PACIENTUL CU FEOCROMOCITOM
_ posibilităţilor de rănire - monitorizarea funcţiilor vitale
Feocromocitomul este o tumoare benignă, care se dezvoltă în medulosuprarenală si
f - evitarea factorilor care pot declanşa criza: efortul fizic, frigul şau - combaterea
secretă cantităţi apreciabile decefaieei
catecolamine. Uneori, se dezvoltă şi în afara glandei.
f căldura în exces, emoţiile . Excesul de catecolamine accentuează efectele obişnuite, în special vasocon-stricţia,
! ~ instruirea pacientului cu privire la: urmată de creşteri importante ale tensiunii arteriale.
£ a) administrarea tratamentului
_ - 2/3 din doza de glucocorticoizl se iau dimineaţa, după ce
mănâncă, şl 1/3 la ora 16,00
- nu trebuie sâ sară peste nici o doză
- să aibă permanent asupra lui medicamente (tablete de prednison
sau cortizon acetat injectabil)
2) dovedirea printr-un act medical(carnet de sănătate) purtat per-, manent
asupra Iul, că are boala Addlson şl doza corespunzătoare de
medicament ce poate fi administrată în criză
3) creşterea dozei conform prescripţiei în următoarele situaţii: în, febră, în
infecţii, când se fac lucrări dentare, suferă accidente, în. caz de
operaţie, crize personale sau familiale
d) recunoaşterea manifestărilor produse de doza necorespun-.
zătoare

388 389
Culegerea datelor - manifestări de dependenţă (semne şi simpiome)
- hipertensiunea arteriala, permanentă sau instabilă, cu valori maxime
care ajung la 220-280, Iar în criză chiar la 300 mmHg -crizade
hipertensiune, care este o manifestare constantă, poate fi declanşată de:
emoţii, traumatisme, frig sau căldură excesivă
- criza se manifestă prin:
- cefaleea Intensă, apărută brusc
- Intoleranţă faţă de căldură
- paliditate, transpiraţii, palpitaţii, tremurături, nervozitate
- dispnee, dureri retrosternale, ce pot ajunge la edem pulmonar acut
-tulburări vizuale, vărsături, valori tensionale foarte mari
- mroşirea feţei
! Probleme - alterarea perfuziei tisulare din cauza excesului de catecolamine,
-
manifesfală prin vasoconstrfeţie

388 389
 - alterarea ritmului cardiacTposlbile complicaţii cerebrale (AVC), hiperfollcullnlsm) şl anb'mallj de diferenţiere sexuală
t^ZZ^U în legătură cu cefaleea durerea toracica, teama de apariţie a (Intersexualltatea).
crizei, teama de evoluţie a bolii, de .operaţie PACIENTUL CU HIPOGONADISM
- să se menţină o perfuzie tisulară adecvată
_ să se menţină ritmul cardiac şi tensiunea arterială in limita J
Obiective normale; să nu apară semne de complicaţii cerebrale, cardio-
Hlpogonadlsmul este determinat de tulburări ale hormonilor
Intervenţii
- pentru menţinerea perfuziei tisulare, prevenirea accidentelor şl
creşterea confortului: tropi hipofizari, ăl||
. - se observă aspectul tegumentelor şi al faciesului, pentru a hlpotalamusulul, sau ale gonadelor.
aprecia perfuzia tisulară i&
-19 se Instruieşte pacientul să-şi măsoare singur - lipsa congenitală a gonadelor, îndepărtarea chirurgicală, unelţ
Culegerea
tensiunea 1 arterială, să evite factorii agravanţi boli infecţioase acute (scarlatina, febră tifoidă, parotidlfj
datelor
-20 se administrează medicamentele conform epidemică), sau cronice (sifilis, TBC), carenţe alimentare,
prescripţiei \ IradlşjJ manifestări de dependenţă (semne şl slmptome)
- pentru evitarea complicaţiilor majore (AVC, EPA, IMA):
-21 se explică necesitatea operaţiei Apare la ambele sexe, cauzele şl manifestările fiind diferite,
-22 se observă permanent semnele care evidenţiază în funcţie de vârstala f
complicaţiile care se instalează.
I - post-operator: supraveghere permanentă cardiacă şi '"| f
neurologică; este posibilă hipotensiunea - Ia copii, apare, prepubertar, închiderea cu întârziere a
- se încurajează bolnavul să îşi reia treptat activitatea (90% cartilajelor de creştere, membre lungi, muşchi, slabi,
dintre bolnavi prezintă remisla totală a simptomelor) disproporţie corporală
-99la fete: nu apare menstruaţla, sâni mici, organe genitale
^Ts^reducă durerea şl să se îmbunătăţească confortul infantile, pilozitate Infantilă absentă, psihic infantil |
-100 la băieţi: testicule mici, sau lipsesc (agenezie),
criptdrhidle, penis mic, nedezvoltat; fără păr pe barbă, pe
buza inferioară, pe corp, în zona pubiană; voce subţire,
expresie infantilăa feţei.
- postpubertar |
-101 la
femei: - apare după Inflamaţii, castrare chirurgicală, iradiere
ţ
-102 se manifestă prin: tulburări menstruale până la
amenoree, cu căderea părului pubian, pierderea llbidoului,
sterilitate, re-gresla caracterelor sexuale; (micşorarea
uterului, a vaginului); tulburări vegetative (valuri de căldură,
Insomnie, nervozitate)
-103 la bărbaţi: Involuţia organelor genitale, căderea
părului, scăderea sau pierderea libidoulul, a potentei;
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI ALE sterilitate, tulburări neurovegetative (deci insomnie, ameţeli
GONADELO&Tulburările funcţiilor gonadelor pot fl produse de insuficienţa iritabilitate, astenie)
h6rmOKIJDî| (hlpogonadlsm), excesul de hormoni (pubertate precoce,

391 390
-104 deficit de cunoştinţe în
legătură cu manifestările bolii *!şi cu evoluţia |
-105 alterarea imaginii corporale, scăderea stimei de sine (la adult)
-106 alterarea confortului din cauza tulburărilor neurovegetative
-107 tulburări sexuale\
Familia: t
-108 să fie capabilă să identifice tulburările de creştere şi dezvoltare la copil
i
-109 să cunoască şl să aplice tratamentul \ Pacientul: \
-110 să cunoască etiologia bolii
-111 să cunoască tratamentul de substituţie \
-112 să vorbească deschis despre imaginea sa corporală .. ]
în relaţiile pe care asistenta le stabileşte cu familia, având
datoria să Instruiască mama: j
-113 să observe dezvoltarea
copilului în diferite etape, să cunoască aspectele normale ale dezvoltării |
-114 să depisteze la timp
absenţa sau întârzierea apariţiei carac- , terelor sexuale, să se adreseze medicului
\
- insistă asupra tratamentului recomandat de medic, a Importanţei aplicării lui
pe termen lung; antrenează copilul, alături de familie, în administrarea corectă a
tratamentului
- ajută pacientul adult să se Integreze social şl familial, având în
vedere schimbarea imaginii sale corporale; să înţeleagă
importanţa tratamentului de substituţie (hormonal) şi a controlului
medical; să fie susţinut psihic de familie \

391 390
 PACIENTUL CU CRïPTOKHIDÏE
Unul sau ambii testiculi nu sunt coborâţi în scrot.
Se depjsteazâ la vârsta copilăriei şl se rezolvă chirurgical. Netratată, în mod deosebit cea
bilaterală, predispune la sterilitate şl hlpogonadism. Malignlzarea este mal frecventă. I
î PACIENTA CU HIPERFOLICULINISM
Manifestarea reprezintă creşterea excesivă a hormonilor estrogeni.
Culegerea
«latelorf Este produsă de: leziuni tumorale sau de altă natură ale
hipotalamusului, hipofizei, suprarenalei, ovarelor manifestări de
dependenţă: (semne şi simptome) - la fetiţe: pubertate precoce,
dezvoltarea accelerată a caracterelor sexuale primare şi secundare.
-Ia femei adulte:
-115 tul
burări menstruale (hiper- şl polimenoree), chisturi mama-re, tulburări
neurovegetative (tahicardie, palpitaţii, ameţeli, transpiraţii, valuri de
căldură, colici abdominale \ -121 să diminueze/dispară modificările de tip masculin
-116 si
mptome urinare: disurie, polakiurie \
-117 manifestări hemoragice: epistaxis, gingivoragii
392
- crize de astm, urtlcarie, colici biliare
Se accentuează premenstrual putându-se asocia cu edeme ale
feţei şi gambelor, congestie mamară şi pelvină, tulburări psihică
(anxietate, irascibili täte, hiperemotlviîaie, agitaţie psihomotorţcl
stări depresive) ' "* ~manifestări de dependenţă (semne şi
simptome)
- apariţia pilozităţii de tip masculin; pe buza superioară, bărbie,
gambe, antebraţe, sân şi linia albă
-poate îmbrăca'aspect de hirsutism
- dispar menstrele; mamelonul şl areolele mamare se decolorează
- vocea se îngroaşă, se dezvoltă muşchii, clitorisul se hîpertro-. \ flază, se
pierd caracterele feminine
-118 femeia devine mal energică, impulsivă, cu tendinţă la dominare
-119 alterarea imaginii corporale
-120 disfuncţla sexuală
-122 să nu acuze disfuncţie sexuală
-123 sprijinirea pacientei în vederea corectării imaginii corporale şi
Instruirea asupra tratamentului şi a eventualei Intervenţii chirurgicale
-124 informarea pacientei privind pregătirea preoperatorie, îngrijirea
postoperatorie şi tratamentul hormonal.
 Probleme alterarea confortului
cooperare ineficientă

392
 Obiective
să nu acuze semne de disconfort să
colaboreze eficient

392
 Intervenţi
i -125 creşterea confortului prin: asigurarea condiţiilor de mediu
-126 a
dministrarea tratamentului pentru diminuarea excesului de es| trogen *
-127 evitarea stărilor conflictuale
-128 creşterea capacităţii de cooperare prin:
- stimularea discuţiilor cu privire Ia afecţiune

392
 PACIENTA CU SINDRON DE VIRILIZARE
Sindromul de virilizare se manifestă la femei ca urmare a hipersecreţte! de horn
androgen!. !

392
 kM Cauze; tumori ovariene, ovar polîchistic, hfperptazla de corlïcoè §

m prarenală
jï

Culegerea
datelor

392
 -132 transportă oxigenul şi substanţele nutritive la ţesuturi, iar C0 , la plămâni
2

-133 ro! în termoregtare

-134 rol în apărarea organismului
-135 menţine presiunea osmotică hidrostatică
-136 transportă produşil de catabolism spre organele excretoare.
• rolul splinei:

îngrijirea pacientului - rezervor de sânge

j cu afecţiuni hematologice
. - rol în metabolismul Herulul („cimitirul erltrocltelor") -rol în
metabolismul glucidelor, mineralelor (K, S, Ca. P)
-137 rol
j •\ hematopoietic \
1 Afecţiunile sângelui evoluează cu simptomatologie adesea impresionantă, mljlcâ* -138 rol în
j»le terapeutice în.unele dintre ele neputând prelungi viaţa pacientului, obţlnându-sej autoapărare, prin elaborarea de anticorpi. \
numai o remitere a slmptomeldr. \- - hemostază: este un mecanism care permite oprirea hemoragiei în cazul} lezării :;vaselor,
intervin factori vasculari (vasoconstrlcţle), trombocltarl şl plasmatic!. \
COMPONENTELE ŞI FUNCŢIILE SÂNGELUI
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE \
-23
jf "Măsuri de
Măsuri
fructe
deeducaţia populaţiei pentru a avea o alimentaţie completă, cu
şi zarzavaturi proaspete şi carne în cantitate suficientă
prevenire
^prevenire
f -24
primară administrarea fierului Ia gravide în a doua parte a sarcinii şi,
secundara
, Sângele este un ţesut lichid, care reprezintă 6-8% din greutatea corporală, formaj 'din două de asemenea, Ia pacienţii cu gastrectomie, pentru prevenirea anemiei
sectoare, unul circulant şi altul de formare a celulelor. -25 iratarea parazitozelor Intestinale (ascartdiozâ, giardiozâ) |
• sectara/ circulant este format din elementele figurate (celule funcţionale matur» şi mediul
-26 preve
nirea accidentelor care produc lezări ale vaselor şl/decl, hemoragii
lichid unde ele circulă - plasma. Elementele figurate reprezintă 45% djg acute |
volumul sanguin şi sunt: ] -27 acordarea de sfaturi genetice pentru pacienţii cu hemofiliej
- hematii, care au rolul de a transporta oxigenul către ţesuturi şi CO? către orgal ; nele
excretoare; de a&emenea, menţin echilibrul acido-bazlc. Numărul de hematii 4
4 500 000-5 000 000/mm3 i ; MASURI PENTRU PREVENIREA BOLILOR HEMATOLOGICE i
- ieucocitele au rol în apărarea organismului de infecţii, numărul lor fiind d||
5 000-8 000/mm3 J
|Măsurl de
- trombociteie intervin în procesul de hemostază numărul lor fiind dji prevenire
150 000-300 000/mm3. ^ Iterţfară
• sectorul de formare a celulelor este reprezentat do organele hematopoietlce:
formează llmfoclte şl - pacientul hemofiilc
monoclte. din copilărie este educat: ^
-129 măduva osoasă, care formează granulocite, tromboclte, erltroclte -139 să evite traumatismele şi, astfel, apariţia hematoamelor
-140 să limiteze
-130 ganglionii limfatici administrarea medicamentelor prin injecţii şl extracţii dentare |
-131 splina -141 să ştie
să-şl acorde primul ajutor în caz de plăgi (pansament compreslv,
- formaţiuni limfoide (amlgdalele) o funcţiile
aplicarea de trombină pe plagă) •
sângelui:

1
394 395
 -142 în căzui
intervenţiilor chirurgicale, se va administra plasmă cu 8 ore înainte şi
după actul chirurgical. j
— pacientul cu anemie cronică va fl dlspensarizat, urmând
tratamentul medicamentos recomandat şi prezentându-se la
controale clinice şl de laborator. ţ
-143 reorlentarea profesională a pacienţilor cu boli hematologice
-144 îndrumarea pacienţilor cu anchiloze în poziţii vicioase, câ urmare a
hemartrozelor pentru tratamente ortopedice de corectare.
examenul sângelui: ]
- pentru explorarea seriei albe: numărarea leucocitelor şl
stabilirea formei leucocitare j

EVALUAREA MOIU^-FUNC^IONALĂ A SÂNGELUI SI A

ORGANELOR HEMATOFORMATO ARE

pămene de laborator

1
394 395
 .^nemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei, ^nemiiie se pot
- pentru, explorarea seriei roşii: numărarea hematiilor, hema-tocrit, produce: '^prln pierdere de hematii
hemoglobina, numărarea reticulocitelor, stabilirea rezistenţei - posthemoraglce
globulare, electroforeza hemoglobinei, sfderemla, şi bilirublnemia ;i - hemolitice (anemia hemollticâ a nou-născutului şi prin incompatibilitatea de lânge în
sistemul AOB)
~ pentru explorarea funcţiei de coagulare: numărarea trombo-citeior, jf-prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei ri
fibrinemiei, T.S., T.C., timp de protrombină, lest . Coombs, timp Howell anemia ferfprivă
- alte examene V.S.H., protelnemia - anemia Birmer
• examenul materiilor fecale: foliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazla sistemului eritropoletic.
-145 examenul parazitologic (pentru ascarldloză,
giardloză)
-146 reacţia Adler.
• examenul urinei
-147 pentru evidenţierea hematurief. microscopice
-148 pentru evidenţierea hemoglobinuriei nocturne
• examenul sucului gastric:
de
-149 p I
entru determinarea chimismului gastric (hipo- şl anacidţ-tatea gastrică
I"
sunt cauze de anemie) V
Testul Rumpel- -150 pentru reacţia Adler. - probă pozitivă, când apar
leede f aproximativ 15 peleşii sub nivelul aplicare a manşetei pneumatice.
Explorarea
- puncţie osoasa
organelor|
-puncţie (biopsie) .ganglionară ~
hematofor|
matoare f puncţie splenică
-151 scintlgramă hepatică
-152 scintlgramă splenică
-153 ecogralie abdominală
Modificări ale ~ adenopatil ferme, generalizate, sunt întâlnite în boala Hodokln
ganglionilor (latero-cervicale, axilare, Inghinale)
- adenopatil unilaterale, localizate axilar, inghinal
Splenomegalie - întâlnită în boala Hodgkin
- întâlnită în leucemia cronică
Petesll, - peteşllie sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se
manifestă sub forma unor pete roşii violacee, care nu dispar la p
echimoze
- echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau
lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune
- aceste elemente sunt întâlnite în slndroamele hemoragipare

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ANEMII ŞI

POLIGLOBUUI

AÎNCMHLB ŞI ŢOUGLOBUU1LE
 MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ SIMPTOME Culegerea Anemia acută
POSIBILE ÎN BOtILE HEMATOLOGICE datelor • circumstanţe de apanpe

\. Astenie intensă ■■^ - sugerează o leucoză

-$
- traumatisme
- medlcaţîa antilnflamatoare administrată fără prolecfie gastrică
(determină hemoragii digestive)
Scădere | - în procesele, neoplazlce \j - hemoragii în antecedentele personale ale femeilor
exagerată în • Manifestări de dependentă (semne şi simptome)
greutate | -ameţeli -
Modificări de -________________________paliditate în anemii paloarea tegumentelor instalata brusc
coloraţlefşl
Integritate a : j-________________________hipercol oraţie în pollgiobulie -154 tahicardie
tegumentelort\ *" -5-_______________________tegumente uscate, unghii şi păr fiabile;
-155 puls filiform
prezenţa ulceraţiilor^anemiile cronice ^- -156 hipotensiune arterială
_________________________prezenţa elementelor purpurice în -157 dispnee
-158 tipotimie
diatezele hemoragice j____„—:--------— -159 tulburări degestive (greaţă, méteorlsm, tulburări de
tranzit)
________________—"fl
396
397
 - hipertermie ¡- tulburări ale ciclului menstrual '- deficit de cunoştinţe privind
Anemia cronică autoîngrljirea- risc de alterare a Integrităţi pieli şi mucoaselor \ • Poiiglobulie '
• circumstanţe de apariţie J- alterarea respiraţiei şi circulaţiei \- intoleranţă la activitate fizică 5- tulburări de vedere, auz
-160 persoane care lucrează în mediul toxic 1- alterarea Integrităţi mucoaselor şi tegumentelor 1- risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie, HDS |
-161 persoane care au alimentaţie cu carenţă de fier - pacientul să prezinte respiraţie şl circulaţie adecvată vârstei- pacientul să afirme starea de bine fizică şl psihică |- pacientul să-şi
-162 persoane consumatoare de alcool, tutun Obiective
menţină tegumentele integre, normal colorate- pacientul să poată comunica eficient la nivel afectiv şi senzorial- să se înlăture
-163 persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lam-bliază, reacţie Adler pozitivă în scaun riscul complicaţi lor ij
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
-164 ameţeli
-165 cefalee
-166 astenie
-167 palpitaţi
-168 dureri precordiale
-169 dispnee
-170 paloarea buzelor
-171 a palmelor
-172 plantelor"\ - hipertensiune arterială şi dispnee
-173 mucoasa bucală atrofiată
-174 unghii şi păr friabile Culegerea
datelor
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LEUCEMIE
-175 febră 39° C
-176 amenoree Leucemiile sau teucozele sunt hemopati maligne caracterizate prin^ hiperplazia
Pollglobulie ţesuturilor hematopoietice (mieiold şl limfoid) şl metaplazla lor. Prin metapfaziefţesutul
• circumstanţe de apariţie Ijeucozic ia locui seriei roşii şi numai are cine forma hemati ; apar şi tulburări de
-177 persoane cu afecţiuni cardiace congenitale Coagulare. f
-178 persoane cu insuficienţă cardiacă şi pulmonara
- intoxicaţi cu anilină Leucemia acută
• circumstanţe de apariţie
(semne şi simptome) - copii, tineri mai frecvent sub ani
25
• manifestări de dependenţă
-179 cefalee - debut insiduios
-180 ameţeli • manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
-181 astenie . *\ - apar trei sindroame /
-182 acufene -185 sindrpmul anemic (paloare, astenie, dlspnee)
-183 greţuri -186 sindromul infecţlos (febră, frison, curbatură)
-184 vărsături -187 sindromul hemoragie (ginglvoragll, epistaxis, metroragtl)
~ tegumente roşii, cianotica şi pruriginoase -188 ulceraţi ale
Probleme cavităţi bucale j
• Anemia acută
alterarea respiraţiei şl circulaţiei - manifestări pseudoneoplazice scăderea apetitului, a greutăţi
-28
risc de pierdere a conştientei corporale, transpiraţi , prurlt. }
-29
-30 risc de şoc hemoragio Leucemia cronică 1
• circumstanţe de apariţie j
• Anemia cronică
~ inioleranţă la activitatea fizică - persoane de sex masculin cu vârste cuprinse, mal frecvent,
-31 alterarea respiraţiei şl circulaţiei între'35-45 ani I
399 -32 tulburări de memorie 398
l-O:

persoa
ne
expuse
la
intoxi
aţi c
benzen
şi
radiaţ
Ioniza
te
ma
nif
est
ări
de
de
pe
nd
enţ
ă
(semne
şî
simpto
me)
\
-
astenie
\

399 398
 -
persoa
- durere şi senzaţie de greutate în hipocondru! stâng ţspleno- ne cu
megalla) antece
-189 scădere ponderală dente
~ proril tegumenlar herado
colater
-190 adenopatie generalizată şi simetrică (în leucemia limfoidâ cronică); ale de
manifestările apar în pusee acute, cu o evoluţie spre exitus în 10 ani. hemofi Probleme
lia
Leucemia acută
Problème; -203
-191 hipertermia
prezenţ
-192 Intoleranţa la efort fizic
a
-193 deficitul de volum lichidlan
hemora
-194 alterarea, integrităţii mucoasei bucale Obiective
giilorla
-195 Incapacitatea de hidratare alimentară
traumat
-196 risc de alterare a stării generale, exitus prin complicaţii hemora-
isme
gice şi seplicemice.
Leucemia cronică mici,

-197 intoleranţă (periaju Intervenţii în bolile

l hematologice
la activitatea fizică \
-198 dureri psoase şi în hipocondrul stâng ~ dinţlior
prurit tegumenlar pt |§
-199 disconfort abdominal -204
Obiective -200 pierderea imaginii de sine nou-
- modificarea schemei corporale (în leucemia iimfoidă cronică)/* născuţi
prin prezenţa adenopatiilor. cu
-201 pacientul să prezinte perioade de remlsiune cât mai lungi ceeiT ce
întârzie
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU
rea
STĂRI PRODUSE DE TULBURAREA HEHOSTAZEI
hemosl
Acestea pot li determinate de tulburările vasculare, trombocitare, de coagulare;
azei
HemofUiaşste un sindrom hemoragie ereditar, determinat de absenţa factorilor Vlll-
după
lţ ai coagulării. Boala este întâlnită la bărbaţi şi se caracterizează prin hematoame dup$
tăierea
traumatisme minime.
cordi.
¿ nului
Culegerea prelungeşte durata de viaţă. ombilic
datelor! -202 în
al *ţf v

perioadele terminale, pacientul să fie susţinut de familie? anturaj şi să 11

beneficieze de o moarte demnă şi liniştită. '

• circumstanţe de apariţie
401 400
 manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
-205 hemoragii abundente la traumatisme mici, situate la nivelul
tegumentelor mucoaselor, articulaţiilor;
-206 ameţeli
-207 astenie
-208 prezenţa hemartrozelor.

- intoleranţă la activitatea fizică

-tulburări de mobilitate, cauzate de hemartroze {mâini, genunchi, coate)
-209 deficit de cunoştinţe pentru prevenirea complicaţiilor
-210 risc de complicaţii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii,
gangrene, necroze).

- pacientul să fie ferit de traumatisme, hemoragii

- să se prevină complicaţiile invalidante, determinate de compresiunea
hematoameior
- pacientul să fie conştientizat cu privire la modul său de viaţă, să ştie să se
autoîngrijeascâ în caz de hemoragii.
Asistenta:
- asigură repausul la pat al pacientului în saloane liniştite, luminoase,
călduroase:
-211 repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul lebril,
dispneic, adinamic
-212 prin condiţiile din salon, trebuie să asigure prevenirea
infecţiilor intercurente, IntraspitaliceştI, având în vedere rezistenţa scăzută la
infecţii a pacienţilor cu boli hematologice
.- în caz de hemartroză, articulaţia să fie relaxată
-213 asigură igiena tegumentelor şi mucoaselor
-214 asigură prevenirea escarelor de decubll, în cazul pacienţilor gravi, prin
mijloacele cunoscute ;
-215 asigură alimentaţia pacientului în funcţie de nevoite sale cantitative şi
calitative, modificate de boală:
-în perioade le'febrile - regim hldrlc, hidrozaharat, lactat
- în anemii - alimente bogate în fier, calciu, vitamine, bazate pe carne
(viscere), legume verzi şi fructe
-în poliglobulie se reduce cantitatea de carne
-216 monitorizează temperatura, pulsul, tensiunea arterială, respiraţia, la
intervale de timp în funcţie de gravitatea cazului, consemnând datele în foaia de
temperatură
-217 sesizează apariţia elementelor hemoragice pe tegumente şi mucoase -
peteşli, echimoze, hematoame - şi informează medicul
-218 aplică comprese reci pe articulaţie, în cazul hemartroze!

401 400
-219 supraveghează eliminările prin scaun şi urină, pentru evidenţierea
ascarlzllor în scaun, a hematuriei nocturne
-220 face bilanţul ingesta/excreta, în cazul pacienţilor febrili cu
transpiraţii abundente şi a celor care prezintă vărsături
-221 recoltează produsele pentru examene de laborator (sânge, urină,
îngrijirea pacientului cu bibi
suc gastric, materii fecale) şi pregăteşte pacientul şl instrumentarul pentru
puncţia blopsică
metabolice şi de nutriţief
• administrează tratamentul prescris:
- transfuzia de sânge Integral sau a derivatelor lui (masă erl-trocitară, Bolile metabolice se datoresc, în principal, tulburărilor de metabolism ale factorilor
plasmă, concentrat de factor VIII, plasmă nutritivi. Aceste dereglări au cauze endogene (ex.: Insuficienţa de insulina)", cauze
antihemofilică exogene sau mixte, cât şl factori ereditari-constiiuţionali. |
-222 sesizează apariţia accidentelor transfuziei Disfuncţiile endocrinB au răsunet asupra metabolismului nutritiv al organismului; la
-223 preparate de fier pe cale orală (soluţii, îabJeîe, granule), fel, unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul. |
între mese sau în timpul mesei în unele boli, există o neconcordanţă între alimentele consumate, ardereaiorîn organism şi
-224 preparate de fier pe cale parenteralâ, prin injecţii cheltuielile de energie; în sensul unui consum crescut în raport cu'cheltuielile (obezitatea), sau
a unui aport scăzut în raport cu a'rderile şl cheltuielile (subnulriţie). ■
Intramuscuiare profunde
-225 tratamentul antihemoragic - vitaminele C, K şi NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE |
tratamentul, hormonal prescris METABOLISMUL
- tratamentul citostatic intravenos sau în perfuzii Intra-venoase, cu
glucoza 5% (Cltosulfan, Miieran, Leukeran,' Vincristin); după Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu
prepararea extemporanee a unor citostatlce;* se vor injecta direct, în mediuLextem. Acest schimb permanent reprezintă, deci, metabolismul. jj
tubul perfuzorului, evitând contactul" soluţiilor cu tegumentele Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şt sfârşeşte cu ^excreţia
produşilor neutilizabili. ' f
- sesizează efectele scundare ale administrării citostaticelor -
anorexie, greţuri, vărsături, diaree
-226 susţine psihic pacientul în perioada în care se produc METABOLISMUL GLUCIDELOR 1
modificări ale schemei corporale (căderea părului)
-227 menajează psihicul pacientului, devenind suportul Iul Glucidele au, în organism, rol energetic. în urma digestiei, ele ajung la nivelul
moral; are în vedere că majoritatea bolilor sunt incurabile (susţine intestinului subţire sub formă de monozaharlde şt se absorb. |
pacientul în stările terminale) ■ _ Concentraţia glucozei în sânge - glicemia - se menţine constantă (0,80-1,20|g/1000)
-228 la legătura cu kinoterapeutul care învaţă pacientul Şrlnmecanismul de glicoreglare, care reprezintă echilibrul funcţional între acţfunea
mişcările pe care le poate face în cazul artrozelor cauzate de jţaqţorilor hiperglicemianţl şi a celor hipoglicemianţi. f
hemartrozâ Factorii hlperglicemianţi: j
-229 p -230 glucagon
regăteşte,preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul | căruia i se
ul - hormon al celulelor alfa ale pancreasului j
aplică tratament chirurgical (splenectomie, extirparea ganglionilor sau
tratament ortopedic).
-231 adrenalin
j a ;
hormonii glucocorticoizl al suprarenalei
-232 hormonul somatotrop al hipofizel
-233 tiroxlna
Factorii hip^licemianţi:

402
403 !
 - insulina -ţ. hormoni ai celulelor beta ale pancreasului.
Prin degradarea completă a 1 g glucoza, până la C0 2 şl apă, se
efiberează 680 kilocalorii. f
METABOLISMUL LIPIDELOR
ii
Lipidele au în organism rol energetic, plastic şl funcjlonal. Ele se absorb la
nivelul intestinului subţire sub formă de acizi graşi, monoglioerlde,
colesterol, fosfollpide. în organism, se transformă astfel:
-234 se depup ca rezerver-iipogeneza
-235 catabollzare - duce la eliberare da energie
-236 cetogen'eză - produce corpii cetonlci
-237 gluconepgeneza - sintetizare de glucoza din gllcerol.
Reglarea metabolismului lipidic este făcută de nevoile energetice ale
organismului, de sistemul nervos central, hipofîză, ficat.

I; METABOLISMUL PROTEINELOR
t
Proteinele au rol plastic, energetic şl funcţional. Ele se absorb sub
formă de aminoacizi pejfcale portală, în ficat, şi de aici, în circulajia
generală. De la acest nivel, urmează calea sintezei de proteine - reînnoirea
permanentă a componentelor celulelor, şi calea degradării catabolice. în
copilărie, reînnoirea - anabolismul proteinelor - este foarte intens.|n
schimb, la vârstnici, reacţiile de degradare - catabolismul intensifică.
Produşii ,de catabolism azotaţi: ureea, acidul uric, creatinina; ele se
elimină prin urină. f
Reglarea metabolismului proteic este făcută de hormonul testosteron,
hormonii glicocorticoizyşi tiroidleni, ficat, rinichi, sistem nervos central.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PREVENIREA

BOLILOR
I DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM

402
403 !
Măsuri de - educarea întregii populaţii, pentru a evita supraalimentaţia şi
profilaxie sedentarismul, factori de risc ai obezităţii
primară - dispensarizarea persoanelor (tinerilor) cu risc constituţional
- asigurarea unei alimentaţii echilibrate, fără excese de proteine, glucide
sau lipide
Măsuri de | - padenţii cu obezitate vor fi educaji să respecte regimul alimentar
profilaxie | hlpocaloric, să folosească mişcarea ca mijloc de păstrare a greutăţii normale
secundară! a corpului
i - pacienţii subnutriţi vor fi educaţi să consume o cantitate suficientă de
alimente, pentru a preveni complicaţiile bolii
- evitarea excesului de proteine (carne) de către pacienţii cu gută
- dispensarizarea pacienţilor cu boli de nutriţie şi metabolism, controlul
clinic şl biologic pentru a sesiza apariţia complicaţiilor
Măsuri de profilaxie
I twţlara I - se adresează: "-----------------------------------------~--------—i
'-

din ^TS^Z^^^ -* P~ în capitolul Vll EVALUAREA METABOLISMULUI

Examene de - ale sângelui; ~~------------------------------~
laborator - acid uric
- creatinina
- giicemle
- testul toleranţei la glucoza pe cale orală TTGO
- cofesterofemie
- lipemîe, triglicerlde -VSH
- ale urinei:
- examenul urinei, pentru determinarea acidului urle
,UI unc
- uree urinară/24 h
- glicozurle/24 h -ale lichidului sinovial:

402
403 !
Determinarea indicat m caz de subnutriţie şi obezitate ---------------------------------
metabolismului
bazai
Examenul ,
radiologie
:
Electro-
cardiograma
■ Măsurarea : • Broca G = T-100
L
greutăţii . corporale " Lorentz G = T - ^J2fi 4
G = greutatea în kg T m talia în cm

402
403 !
 SEMNE ŞI SIMPTOME POSIBILE ÎN BOLILE DE NUTRIŢIE - persoane cu risc constituţional - prezenţa obezităţii la rudele de
gradul 1 (părinţi, fraţi) $
Şl METABOLISM
- modul de viaţă - sedentarism, consum de alcool 1
- Manifestări
1 __________________________—

'urare rtlculară -în gută: accesulgutos-durerea apare brusc, de obicei noaptea; este de dependenţă (semne şi slmptome) 1
violentă, se localizează la nivelul halucelul, frecvent unilateral, fiind - creştere în greutate faţă de greutatea ideală \ ■
declanşată de consum exagerat de alcool, proteine, microtraumatlsme; - oboseală - astenie - dispnee - hipertensiune arterială -prezenţa
durerea dispare spontan sau post-terapeutîc, după 4-8 zile; se repetă la vâricelor la membrele inferioare - constipaţie -
Intervala variabile amenoree t

i________________ ---------------------------------------- %
- depuneri urice în articulaţii şi în piele {coate, degete, pavilionul urechii)
. Probleme - tulburări respiratorii şi circulatorii: i
- mobilizare cu dificultate j
jofi gutoşl
i - fn obezitate, se înregistrează depăşirea greutăţii ideale cu-10-20%
- intoleranţă la activitatea fizică 1
- alterarea tranzitului intestinal ]
Codificări ale gradul I, 20-30% gradul II şi peste 30% gradul III - tulburări menstruale i
ireutăţil corpo-|ale - depunerea ţesutului adipos: - risc de alterare a Integrităţii tegumentelor (intertrlgo, pioder-mlte)
a
ideale - uniformă (obezitatea comună) ^
i - localizare în anumite regiuni ate corpului ~ - risc de complicaţii cardiace (HTA, ate rosei eroză) \
- şolduri, coapse, flancuri abdominale, genunchi, gambe <. - risc de complicaţfl respiratorii |
(obezitate de tip ginold, întâlnită la femei) -în regiunea cefei, gâtului, - risc de artroze - gonartroză, coxartroză, spondiloză I
umerilor, abdomenului - risc de alterare a altor metabollsme - giucidlc, lipldic (diabetul
superior (obezitate de tip android, întâlnită la bărbaţi) zaharat, hlperurlcemie) i
- în slăbire, greutatea corporală scade cu minimum 15% din Ideal, pliul - pierderea imaginii şl a stimei de sine f
cutanat este sub 4 mm, la bărbaţi, şi 6 mm, la femei, la nivelul braţului Obiective - pacientul să-şl reducă greutatea corporală în raport cu greutatea ideală,
în funcţie de sex şl vârstă "ţ
Aspectul - buze subţiri, obraji emaclaţi, ochi înfundaţi în orbite (aspect întâlnit în
- pacientul să prezinte mobilitate şi postură adecvată $
caracteristic al subnutriţie)
- să-şi poată satisface, autonom, nevoile j
feţei
- să fie conştient de rolul mişcării şi ai alimentaţiei echilibrate în
Modificări - hipotenslune arterială şi bradicardle, în cazul pacienţilor. reducerea greutăţii corporale ţ
circulatorii subnutriţi „ - -i
- să se prevină complicaţiile i
- hipertensiune arterială, varice ale membrelor Inferioare, întâlnită la Intervenţii - asistenta stabileşte regimul alimentar: #
pacienţii cu obezitate
i i - hipocaloric, cu 1000 cal/zl, pentru pacientul cu activitate obişnuită
¡V (100 g glucide pe zi, 35 g lipide pe zi, 75 g proteine pe zl), hiposodat şi
normohidric (1,5 l/zi) ţ
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE
- hipocaloric cu 800-400 cal/zl, pentru pacientul în repaus
Culegerea
datelor
1" - se reduc din alimentaţie produsele rafinate (ciocolată, cacao, frişca,
unt, carne grasă, conserve, brânzeturi grase)
- fără restricţie - se administrează legumele şi-fructele proaspete,
Obezitatea este starea patologică caracterizată prin creşterea greutăţii corporaÎQ ¡deale cu carnea slabă, laptele degresat, ouăle fierte' tari-ilchidele neîndulcite
peste 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. '&
- postul absolut este recomandat numai în condiţii de spital
- stabileşte programul de activitate fizică a pacientului: f
- exerciţii fizice moderate
- Circumstanţe de apariţie:
- mers pe jos 60-90 minute/zi
— persoane de sex feminin, în perioada de menopauză -în mediul urban incidenţa
- practicarea unor sporturi (înot, tenis, ciclism)
este mai crescută
- persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimen-taţie,
- ©uitarea eforturilor fizice mari, sporadice, care cresc apetitul
consum crescut de dulciuri

406 407
 -238 administrează tratamentul medicamentos cu acţiune anorexi-genă
şi de stimulare a catabolismulul şl diurezei (silutln, gastro-fibran)
-239 măsoară zilnic greutatea corporală; o notează în foaia de tem-
peratură
-240 susţine şi încurajează pacientul cu probleme psihice (pierderea
imaginii şi stimei de sine)
-241 suplineşte pacientul în cazul apariţiei unor manifestări de
dependenţă în satisfacerea nevoilor sale
-242 educă pacientul pentru a-l conştientiza că, prin respectarea
alimentaţiei şi a programului de activitate zilnica, poate înlătura surplusul
de greutate şi preveni complicaţiile
-243 pregăteşte pentru intervenţie chirurgicală pacientul cu obezitate
excesivă şi din raţiuni estetice (by-pass jejuno-ileal, cu realizarea unul
sindrom de malabsorbţle secundar)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROM DE SLĂBIRE

| (SUBPONDERAL)
Slăbireajeste o stare patologică, caracterizată prin scăderea greutăţii corporale sub 15-2G
%jdin greutatea Jdeaiă şi prin reducerea masei ţesutului adipos şl muscular; scade, şl
cantitatea de apă din organism cu 30%.
Forma cea mai severă este caşexia.
Slăbireajeste cauzată, fie de. reducerea aportului alimentar, fie de creşterea consumului
ienergetic. Secundar, se poate Instala ca urmare a unei incapacităţi temporare sau definitive de
a utiliza principiile alimentare (gastrectomie, boli endocrine, alcoolism, boli psihice).
Sunt două tipuri de slăbire:
- tipul ^stenic - stare fiziologică, constituţională când persoana îşi păstrează
vigoarea |
Culegerea
datelor |

- tipul astenic - slăbirea propriu-zisă.

- Circumstanţe de apariţie:
-244 persoane în perioada de creştere excesivă (copii)
-245 aport alimentar scăzut - sărăcie
- persoane cu efort fizic intens, fără aport alimentar
corespunzător -persoane cu tulburări de degluliţle, de masticaţie
- persoane cu tulburări endocrine (Basedow), psihice, stări febrile

406 407
 ~ Manifestări de dependei:'A t . - mne şi simptome)
- astenie - scădere în g».,uiate - uscăciunea tegumentelor -edeme - plăgi
nevindecabile - bradicardie - hipotenslune arterială
Probleme ~ Intoleranţă la efort fizic
- scădere în greutate
- tulburări circulatorii
- risc de scădere a afectivităţii
- risc crescut faţă de Infecţii respiratorii (TBC)
- risc de complicaţii - ptoze viscerale, hernii
Obiective - pacientul să-şi recapete pofta.de mâncare, să recupereze deficitul
ponderal
- pacientul să-şi dobândească forţa fizică, starea de bine, fizic şi psihic
- să se prevină apariţia complicaţiilor infecţioase sau de altă natură
Intervenţii - asistenta asigură realimentarea progresivă, pe cale orală sau prin/şl
alimentare parenterală:
- valoarea calorică a alimentelor, îri primele zile, este de 1000 -1500
cal./zl, crescând progresiv cu 50 cal./zi
- factorii nutritivi - aport de alimente bogate în proteine, cu conţinut
redus de lipide şi dulciuri concentrate
- numărul de mese este de 5~6/zi, la început, cu alimente de
consistenţă lichidă, apoi, cu consistenţă normală
- pe cale parenterală, se administrează perfuzii cu soluţii hipertone
de glucoza 1000 mi/zi şi preparate proteice; în aceste soluţii, se
( administrează vitamine din grupul B şi vitamina C

- pentru stimularea apetitului, se administrează, la indica|ia

medicului, doze mici, pe cale subcutanată, de insulina înaintea meselor (4
u x 3)
- măsoară zilnic greutatea corporală şi apreciază evoluţia în funcţie de
curba ponderală
- asigură igiena corporală
- învaţă, ambulator, pacientul şi familia acestuia cum să pregătească
alimentele şi modul în care să se facă alimentarea
- administrează tratamentul prescris - anabolizante (Steranabol -i.m.,
Decanofort - f.m., Madrol per os)
- educă pacientul să se prezinte Ia controale periodice, clinice şl de
laborator

406 407
i
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GUTĂ -246 legumele
I Guta este boala metabolică caracterizată, biologic, prin hiperuricemle, depuneri 'ce în articulaţii , fructele se consumă în alternanţă cu produsele lactate, pentru
menţinerea pH-ului alcalin al urinei \
{acute sau cronice) şi leziuni viscerale (renale). I Cauzele bolii; scăderea eliminării renale de acid urie,
-247 lichide circa 2 l/zi, pentru a creşte claarance-ul uric J
hiperproducţle de acid urie şl praali mentati e - în special, proteică.
-248 recoltează sânge şl urină pentru examene de laborator
Culegerea Circumstanţe de apariţie: ;
-249 educă
latelor -persoane cu alimentaţie bogată în proteine (carne, viscere) Manifestări da
pacientul, internai sau în ambulator, să respecte alimentaţia pentru a
j dependentă (semne şi slmptome) preveni complicaţiile bolii f
- durere apărută noaptea, brusc, violent, insuportabil; este -250 administrează tratamentul medicamentos pentru a Inhiba
monoartîculară (de obicei, la nivelul halucelul) sinteza acidului uric (Milurit) sau pentru resorbţia uratului de sodiu
- zona articulară cu coloraţie violacee, căldură locală: febră, frison, -251 suplineşte pacientul pentru a-şi satisface trebuinţele,
tahicardie, uneori, vărsături atunci când au survenit anchiloze, invalidităţi
- problemele dispar ziua; durerile revin noaptea, prinzând şi alte
articulaţii
Aceste manifestări alcătuiesc accesulgutos "\ ■ - în stagiul cronic:-
accesele dureroase se repetă la intervale variabile - apar tof! gutoşi ia mai
multe articulaţii şi în piele (Ia pavilionul urechii, coate, degete) -
constantele de laborator (uree, acid uric, creatlninăi) sunt modificate între
accesele gutoase
- sunt prezente anchiloze articulare
Probleme în accesul gutos ÎNGRIJIREA PACIENIUUJI cu DIABET ZAHARAT
- durere articulară
ji Diabetul zaharat este o boală metabolică cu evoluţie cronică, transmisă genetic sau
- hipertermie câştigată în timpul vieţii, caracterizată prin perturbarea metabolismului glucldic, însoţită
- risc de deshidratare în stadiul cronic sau urmată de perturbarea celorlalte metatxilisme (lipirile, proteic, mineral). i
- dureri articulare După OMS, clasificarea actuală a diabetului zaharat este următoarea: i
- alierarea tegumentelor prin prezenţa tofllor gutoşi • diabet zaharat tip I, Insullnodependenl (20% din cazuri apar sub vârsta de 20Îde ani) •
- mobilitate redusă diabet zaharat tîp II, insullnolndependent (80% din cazuri au răspuns pozitiv la
antidiabetîcele orale).
- risc de invalidităţi
- risc de complicaţii - litiază urlcă
Obiective - pacientul să prezinte un echilibru al metabolismului proteinelor.
- pacientul să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă, pentru a
preveni accesele gutoase
- să se prevină complicaţiile bolii
Intervenţii În accesul gutos Măsuri de
- asigură repausul la pat pe toată perioada dureroasă profilaxie
- aplică comprese locale, alcoolizate reci, imobilizează articulaţia primară
- asigură alimentaţia lacto-făinos-vegetarianâ, hlpocalorlcă, cu un aport
mai mare de lichide

- administrează tratamentul prescris - Colchicina, în doze regre sive, ca medicaţie specifică, şi

antiinflamaloare nesteroide (indo metacln, Fenllbutazona)
în guta cronică
EDUCAŢIA PENTRU SETATE A POPOLATICI
- instituie regimul alimentar:
- hipoproielc (1 g/kg corp/zi)
PRIVIND PREVENIREA DíABETüLU Ş
(viscerele, mezelurile, conservele de carne, carnea de vită, de pasăre, se exclud)

410
i
măsurile vizează reducerea numărului de cazuri noi de
îmbolnăvire şl constau în: ì
- dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potenţial
diabetogeni (diabet zaharat la rudele de grad I) |
-dispensarizarea persoanelor cu Infecţii pancreatotrope (vlrUs
urlelan, virusul hepatitei) |
-252 educarea popufaţief pentru a reduce
din alimentaţie glucidele rafinate, excesul de glucide |
-253 educarea populajlei pentru combate supraallmentaţla', obezitatea, stresul - (adori ce
a
favorizează diabetul zaharat dè maturitate

410
 -254 educarea-femeilor care au născut feţi cu greutate de peste 5 kg Examene de glicozurla
să reducă glucidele din alimentaţie, să monitorizeze g'tcernia laborator ale
-256 se
-255 educarea urinei
recoltează urina din 24 de ore înlr-un borcan curat, grad Din întreaga
tinerilor diabetici care vor să aibă copii sănătoşi să evite căsătoriile cu cantitate se trimit la laborator 150-200 ml urina- n eticheta ce
parteneri diabetici (riscul pentru copil este de 60 -100% să aibă diabet însoţeşte produsul se notează caniitatea' d urlnă/24 ore. Normal,
zaharat) ___________ glicozurla este absentă -6
dozarea corpilor cetonicl
Măsuri de î - dispensarizarea bolnavilor cu diabet zaharat prin efectuarea
profilaxie 1 periodic, a controalelor clinice şi de laborator
-257 se recoltează urina din 24 ore, se trimit la laborator 150
Prezenţa corpilor cetonlci în urină se întâlneşte în coma diabetici şl
secundară 1 - învăţarea pacientului să-şi administreze corect medicamentele
la pacienţii cu vărsături prelungite
| şl să-şi prepare alimentele pentru a putea duce o viaţă
Toleranţa la
f cvaslnormală
\ - învăţarea pacientului să evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice
glucide -258 scop: stabilirea dozei de insulina ce urmează a se
administra
;
mari, obezitatea, pentru a preveni complicaţiile bolii -259 se administrează pacientului timp de 3 zile, în alimentaţie 0
Măsuri de j cantitate fixa de glucide (ex. 200 g)
gradul IV ! -260 zilnic se recoltează urina din 24 de ore (pentru gllcozurie)
ş| sânge (pentru dozarea glucozei)
Măsuri de ! - readaptarea individului, reinserarea sa socială în cazul apariţiei profilaxie ţ -261 se face media glicozuriei pe cele 3 zile şi se scade din
unor complicaţii Invalidante (nevrite, retinopatie diabetică) cantitatea de glucide administrate în 24 de ore
Exemplu: media gllcozurie! este 80 g/24 ore. Aceasta se scade din
200 g de glucide administrate zilnic, ceea ce înseamnă că 120 g de
glucide sunt tolerate, iar 80 g netolerale. Pentm acestea din urmă se
j. - învăţarea pacientului să utilizeze mijloacele de monitorizare a
administrează insulina (o unitate pentru 2 g de glucoza în urină)
glicemiei la domiciliu
- dacă pacientul nu prezintă glicozurla sau 10 g/24 ore, se
- în stadiile finale ale bolii, asigurarea unei morţi demne, liniştite consideră o bună toleranţă la glucide
glucoza pulvls dizolvată Examenul
EVALUAREA FUNCŢIONALĂ glicemia în 200 ml apă fundului de
Ex
ochi Examen
am - se recoltează 2 - se recoltează sânge
neurologic
ene ml sânge venos într- pentru dozarea glucozei
§ o bprubetă cu 4 mg la 30, 60,90 şi 120
de
florură de sodiu, sau minute după
lab
cu sistemul administrarea glucozei
ora
tor vacutalner - interpretare, fa 2 ore:
ale (glicemia normală după administrarea Culegerea
I 80-120 mg% testul glucozei TTGO mai , mic datelor
sân toleranţei la glucoza sau egal cu 200 mg% la
gel pe cale orală TTGO - persoanele sănătoase.
ui | Valorile
tehnica OMS)
TTGO peste 200 mg% sunt
-262 se
caracteristice pentru
recoltează sânge
persoanele cu I diabet
pentru dozarea
zaharat rezerva alcalină
glucozei a jeune
- se recoltează sânge
-263 se venos pe heparfnă sau cu
administrează 75 g
413 412
siste - vezi Breviar de explorări acţionând asupra,
m funcţionale, de Lucreţia celulelor p
(traumatisme
vacut Tilircà
pancreatice'
ainer pancreatite
; PLAN DE ÎNGRIJIRE A urleiene, alcoolism,
norm PACIENTULUI CU lues)
al 27 DIABET ZAHARAT - persoane cu
boli care scad
mEq/
rezerva funcţională
l, e circumstanţe de apariţie: a pancreasului prin
scad - suprasolicitarea
e în. celulelor (5 şi
persoane cu epuizarea lor
diabe
risc genetic (supraalimentaţle,
tul (o singură obezitate, sarcină,
zahar genă sau traume psihice)
at pollgeneticà) - persoane care
deco - persoane fac tratamente cu
cu boli ce citostatice,
mpen
scad rezerva imunosupresive,
sat glicocortlcoizl,
funcţională a
ACTH, care Inhibă
pancreasului
sinteza insulinei

413 412
1 ____________----1-
> manifestări de dependentă (semne şistmptome)
4
! - poliurie, 4-5. lltri/24 ore
i li I
i] - poiidipsie, Ingestia 2-5 litri Hchlde/24 ore
material energetic (glucoza)
- astenie fizică şl Intelectuală
i |[ 1
: ^XTU» ^ « 13 ,ra,amen,ele
^nlles.ăriie unor complicaţii în formele atipice (plăgi nevindecabile,
furunculoză)
L________________ - alimentaţie Inadecvată, în surplus
__________________4-
I fntSla activitatea fizică şi intelectuală
Problemele
- anxietate
pacientului

---!r9'r^câ
- comă hlperglicemlcă
-risc de complicat» cronice-.căderea acuităţii vizuale (reUno-
i Patîe)
- dureri în membrele inferioare (ne-
1 vrite, arterite) l
Obiectlue - să se obţină echilibrul metabolismului gluddlc
1i - pacientul să se alimenteze în raport cu nevoile sale cant.tatlve şi
care sâ-l respecte .
- să se obţină echilibrul psihic al pacientului
| Intervenţii cadrul cabinetului medical (gllcozurie, gl camle)
1 pentru pacientul dezechilibrat, tratat tn spital:
!i
1 aslqură un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furnta
ra^a calorică necesară, de a reduce hlperglicemta şl de a menţine |
o greutate corporală satisfăcătoare şi stabila - _____
-264 evaluează nevoile cantitative şi calitative în funcţie de (vârstă (copil, adolescent, adult), sex, stare fiziologică (sarcină, alăptare),
activitatea pacientului, forma bolii 5
-265 stabileşte raţia alimentară cu: proteine 13-15%, lipide 30^35%, glucide 50% (250-300 g)/24 ore la adult 2/3 glucide complexecu absorbţie lentă şi 1/3 glucide simple cu absorbţie rapidă,
repartizate pe diferite mese şl adaptate la efortul fizic. Când pacientul are ■ o activitate uşoară se recomandă 30-35 cai./kg/corp/24 ore]
-266 numărul meseior/24 ore: 4-5-6 mese (3 mese principale şi 2-3 gustări) |
-267 alegerea alimentelor se face în funcţie de conţinutul de glucide;
-268 alimente interzise: zahăr, produse zaharoase, fructe uscate, prăjituri, leguminoase uscate, siropuri, struguri, prune A
-269 alimente permise, cântărite: pâine (50% glucide), cartoflf(20% glucide), pastele făinoase, fructe, legume (cu peste 5% glucide), lapte,
brânză de vaci, mămăligă ii
-270 alimente permise necântârite: carnea şl derivatele din carne, peştele, ouăle, brânzeturile, smântână, untul, legumele cu 5% glucide (varza, conopida, pătlăgelele roşii, fasolea verde); din
alimentaţia zilnică nu trebuie să lipsească oul, carnea, peştele

414 415 !
• prepararea alimentelor: se va folosi, pentru îndulcirea ceaiurilor,
compoturilor, clclamat de sodiu sau zaharlnă (care se punfdupâ
fierberea produselor), sosurile rid se îngroaşă cu făină, *c\ cu
legume pasate; pastele făinoase se cântăresc înainte de fierbere;
pâinea se cântăreşte înainte de a fi prăjită (prin deshidratare, se
concentrează în glucide); se folosesc fierberea şl coacerea ca
tehnici de preparare a alimentelor |
-271 recoltează produsele pentru examenul de laborator (sânge, urină) |
-272 administrează medlcaţla prescrisă de medic, ia orele Indicate
-273 în diabetul zaharat de tip I Insulina ordinară prin Injecţie SC, în doza recomandată (în funcţie de valorile glicemiei şi gllcozdriei), se
administrează cu 15-30 min. înaintea mesei (se foloseşte seringa specială, gradată în unităţi de insulina, se ţine seama că alcoolul ihactivează produsul); ritmul de administrare: 2-3 dri/zi, înaintea
meselor principale |
-274 administrează insulina ordinară prin injecţie IV numai în cazul comei diabetice j
-275 administrează insulina monocomponentă, semllentă, lentă o dată sau de două ori pe zi, la ore fixe, prin Injecţii subcutahate (vezi Tehnic/ de îngrijire - Administrarea medlcaţie! antldiabetice)
-276 respectă, cu stricteţe, măsurile de asepsie |
-277 alternează locul de injectare pentru a preveni lipodistroiitlej(loc de Injectare: faţa externă a braţului, 1/3 mijlocie; faţa antero-exter-nă a
coapsei, 1/3 mijlocie; flancurile peretelui abdominal; regltînea subclaviculară; regiunea fesieră, superoexternă) |

414 415 !
 • în diabelu! zaharat de tip tl administrează medicajia hipogiice-miantâ
pe cale orală; sulfamlde hipoglicemiante sau biguanide şi urmăreşte
efectele secundare ale acestora (greţuri, vărsături, eplgastralgii,
Inapetenţă)
\ | • administrează medica||a adjuvantă-vitamlnoterapia, KCL
-278 măsoară zilnic diureza şl notează, în foaia de temperatură
-279 măsoară greutatea corporală la Interval de 2-3 zile
-280 evaluează manifestările de deshidratare: aspectul pielii şi al
mucoaselor, pulsul, tensiunea arterială
-281 evaluează astenia, epuizarea pacientului şl îl ajută în
efectuarea îngrijirilor igienice pentru conservarea tortei sale fizice
-282 asigură condiţii de îngrijire în spital, în saloane mici, liniştite,
care să permită repausul fizic şi psihic al pacientului
-283 explică pacientului normele de viaţă şi alimentaţie pe care
trebuie să le respecte
-284
ne la dispoziţia pacientului exemple de diabetici cu evoluţie favorabilă'
îndelungată
-285 supraveghează zilnic temperatura corpului, pulsul, tensiunea
arterială, consemnând,■în foaia de temperatură, rezultatul .
-286 supraveghează tegumentele bolnavului şl mucoasele,
sesizând manifestările cutanate
-287 educă pacientul privitor la păstrarea Igienei personale
corporale, în general, şi a picioarelor, în special, pentru a preveni
escoriaţllle, fisurile, bătăturile la acest nivel, care se pot infecta uşor
(atenţie la obezi, la nivelul pllcilor)
- sesizează unele modificări, care au drept cauză diverse complicaţii:
schimbări ale comportamentului (obnubilarea), transpiraţii, respiraţie
Kusmaul, coma -acordă îngrijiri speciale în coma hipergllcemlcă:
-288 administrează doza de insulina ordinară recomandată de
medic pe cale subcutanată şi intravenoasă, la intervalul stabilit
-289 recoltează, periodic, sânge pentru monitorizarea glicemiei, a
rezervei alcaline şi urina pentru gllcozurie
-290 monitorizează pulsul, tensiunea arterială; respiraţia,
revenirea conştientei
-291 reechilibrează hidroelectric şi acldobazlc pacientul prin
perfuzii cu ser fiziologic, soluţie Ringer sau Flscher şl soluţie de
bicarbonat *l de sodiu -14 g%o'
-292 îngrijeşte tegumentele şi mucoasele pacientului comatos
- acordă îngrijiri speciale în coma hlpoglicemică
• administrează, Ia .recomandarea medlculut soluţie glucozată,
hlpertonă 10-20%,* 250-500 ml/bră, repetat, până la revenirea din
starea de comă şi reluarea alimentaţiei, pe cale naturală, sub
controlul glicemiei . ' '
416
-Intervenţii educative:
-293 educă pacientul pentru prevenirea complicaţiilor
-294 înva|ă.pacientul să respecte raţia de glucide/24 ore şi să-şi
cântărească alimentele
-295 învaţă, pacientul să înlocuiască unele alimente cu conţinut
mare de glUcîde prin altele oii conţinut mal redus, pentru a obţine
Benzalia- de saţietate (exemplu: pâine care are 50% glucide se i poate-
înlocui cu mămăliga ce conţine 12% glucide)
-296 învaţă pacientul să dozeze insulina, tehnica injecţiei cu
Insulina, păstrarea produsului Jla'ioc uscat), ia o temperatură de 4°-7 DC),
să mănânce la 1&-30 minute după administrarea Insulinei
-297
pu
\]
• în vată,, .-pacientul ..şă recunoască cauzele şi semnele
{Cauzele hipergltcemiel pot fi: abaterile alimentare, episoadele infecţloase,
chirurgicale sau diferite, stări fiziologice. Manifestările hiperglicemiei constau
în oboseală, somnolenţă, inapeteplă, greţuri, vărsături, diaree, tahicardie,
hipotenslune arterială, piele uscatâj pierderea lentă' a conştientei, respiraţiei
Kusmaul. Cauzele hipogţlcemlei pot fi: excesul de insulina, ingesţla Incompletă
de hldraţi de carbon sau lipsa controlului glicemiei. HJpoglfcemla se
manifestă prin ameţeli, astenie, piele rece, transpiraţii, HTA, pierderea bruscă
a conştientei, respiraţie norma'â. în acest caz, pacientul îşi poate administra
puţină apă îndulcită, Iar în formele severe, anturajul îl poate administra
pacientului glucagon im; trusa conţine'o fiolă de 1 mg glucagon, flaconul cu
solvent şi seringa adecvată; această trusă şe păstrează la frigider; dizolvarea
se va face complet).
• învaţă pacientul să efectueze autocontrolul metabolic (glicemia ! şl
glicozurla la domiciliu). Controlul glicemiei se poate face cu ajutorul
bandeleteior sau strip-urilor, folos/nd sânge capilar. Citirea se face vizual,
prin comparaţie cu o scală de culori.
417
.. l'i-!-"- ►fl"!-^'-' I* | .<ţ
- Autocontrolul metabolic cu ajutorul aparatului One Touch
Basic: ' - I
-298 asistent
a îi prezintă pacientului.materialele necesare :(testerul, testele^ strip,
dispozitivul PENLÈT II pentru recoltarea sângelui şl acu! steril (Lancet)
ţ
-299 modul de lucru cu aparatul
-300 verificarea acestuia cu strip-urlle sau soluţia de control *j
-301 îi demonstrează tehnica de recoltare a unei plcăturîde sânge
cu ajutorul dispozitivului PENLETII, respectând măsurilede^lepsle
-302 îl
demonstrează tehnica de aplicare a sângelui pe suprafaţa de testare şi
Introducerea în aparat |
-303 îl învaţă
să citească' rezultatul testului Ş
-304 îi educă asupra modului de
păstrare a testelor strip, care se scot din ambalajul original (flacon sau
ambalaj^dln plastic) numai în momentul utilizării, se păstrează la o
temperatură sub.30^C|nu;se = va atinge capătul reactiv a!
testulul,.flacoanelQ,desch!se se utilizează maximum 6 luni de la
deschidere, verlflcându-se termenul de valabilitate ., .
I,

41
-305 sfătuieşte pacientul să păstreze evidenţa permanentă a
rezultatelor testelor efectuate, notând dieta ^şi-doza de'Insulina
-306 conştie
ntizează pacientul-că,* respectând regimul alimentar, tratamentul
recomandat şi modul de: viaţă,- poate fi o persoană activă cu o viaţă
cvaslnormală . , |
-307 îndrumă
gravida diabetica pentru a fl supravegheată permanent de către medicul
dlabetolog, de către asistenta medicală, dăfcătre ■ specialistul
obstetrlclan şi medicul neonatoldg . , ¡1

42
 PARTICULARTrA^r^^j^ A p|_,jţg0ANEI VAft^ -
Cubgarea I • SchlnlbărTnZ,^,^ — r____________,_____:- - -
datelor

Controlul periodic al stării de sănătate

îngrijirea persoanei vârstnice • Schimbări fiziologice care însoţesc îmbătrânirea -tegumente palide,
uscate, ridate
-321 diminuarea transpiraţiei
EDUCAŢIA VÂRSTNICULUI PENTRU -322 extremităţi reci
MENŢINEREA INDEPENDENŢEI -323 rărirea pârului,
incărunţire -încetinireacreşterii
-308 Continuarea activităţii fizice, chiar dacă abilitatea vârstnicului scade şi mişcările sOnt unghiilor
-33 creş
mai lenle ; terea valorilor TA, variaţii minime ale pu| 8lJ| repaus, puls
Ui
periferic slab perceptibil în
-309 Plimbări pa jos, exerciţii de gimnastică efectuate zilnic, în scopul men|inerii tonusului -34 red
muscular, a mobilităţii articulare şi pentru prevenirea unor afecţiuni ucerea secreţiilor salivare, deglutiţie mai rju, . încetinirea
peristaltismului intestinal, scăderea prorwj1'^, enzime
-310 Evitarea surmenajului fizic: la primele semne de oboseală, slăbiciune, tremurături ale digestive 1 d
e
membrelor,7 când se diminuează viteza de mişcare, precizia şl coordonarea mişcărilor, se va -35 scăderea capacităţii de filtrare a rinichilor, ni i
incontinenţă urinară ia efort, hipertrofie de prostată ,Ufie,
opri activitatea, fiind necesara o perioadă de refacere -36 reducerea masei şi forţei musculare, demineraj|
-311 Evitarea[surmenajuiul psihic osoasă, reducerea amplitudinii mişcărilor articulare ^
-37 reducerea reflexelor voluntare sau automate, 5c^e
-312 Asigurarea unui somn odihnitor (de preferat, fără somnifere) capacităţii de reacţie la stlmull, scăderea memoriei, a aţQ^ a.
demenjă
-313 Alimentaţie echilibrată, bogată în fructe, legume, lactate, vitamine
- tulburări de somn: insomnie.
-314 Hidratare corespunzătoare, în funcţie de pierderi
UE REŢINUT;
-315 Prevenirea căderilor prin:
- amenajarea corespunzătoare a spaţiului de locuit (lumină corespunzătoare,
îndepărtarea obstacolelor, montarea barelor de sprijin pe scări, baie, căile de acces, utilizarea
covoarelor antiderapante în baie)
-324 scăder
-316 utilizarea mijloacelor auxiliare (baston, ochelari etc.) ea acuităţii vizuale, a câmpului vizual, a ac0r>1 şl adaptării la
-317 purtarea de încălţăminte adecvată, comodă, cu talpă netedă, nealunecdasă. întuneric ^dâ^
- Corectarea unor deficienţe: -325 scăderea acuităţii auditive, reducerea
- proteze dentare, auditive, ochelari discriminării Su
- Aplicarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor acute: -326 dimin
uarea gustului, mirosului, a sensibilităţii t6rr!}.ets|0r dureroase
-318 evitarea expunerii ia frig sau căldură excesivă 'CQ
-319 evitarea contactului cu persoane bolnave
-320 evitarea abuzurilor de orice natură.
421 420
 - este Important a se aprecia şi modul în care este petc„ de
vârstnic diminuarea capacităţii fizice, afeclive, socjjN
• Schimbări psihosociale
- Pensionarea: atitudinea faţă de acest eveniment iminent în. ■
fiecăruia eaierJilerltă Hi
- unii o aşteaptă cu plăcere, dacă au o bună siare
■ sănătate, dacă s-au orientat spre alte activităţi saurj
de
veniturile financiare sunt suficiente ^
- alţii sunt nemulţumiţi de pensionare, prezentând risţ^ >.
stări depresive şidilicultăţi de adaptare la modiiicarea ^1°'
social
- Izolare sodalâ
" schimbările fiziologice diferă de la 6 persoană |g ai, - poate li consecinţa prejudecăţilor defavorabile Şj
grade diferite, ele sunt subordonate evenimBS: <to respingere rjln partea celor dirîiur *
te
consecullve care marchează viaţa fiecăruia. 'or

421 420
 I Obiective
- poate 1i cauzată de diminuarea responsabilităţilor, a prestigiului: -
• Starea de igienă
- carenţele de igienă pot avea drept cauze:
-327 lipsa deprinderilor igienice în familie impactul
-328 dezinteres faţă de propria-! înfăţişare modificăr
-329 resurse financiare reduse ilor Intervenţii
• Locuinţă, mediu fiziologic
- condiţiile neadecvate care pot influenţa starea de sănătate a
e asupra
vârstnicului:
-330 locuinţă la etaj evoluţiei
-331 absenţa serviciilor comunitare clinice a
-332 depărtarea de mijloacele de transport
-333 iluminat necorespunzător unei
-334 teren accidentat. afecţiuni.
• Regim do viaţă
-335 "acti
vităţi desfăşurate \
-336 mod de petrecere a timpului liber
-337 durata perioadelor de odihnă.
• Alimentaţie
-338 alimente preferate
-339 numărul şi orarul meselor
-340 cantitatea de lichide consumată zilnic
-341 factorii care împiedică alimentarea (edentaţia)
- mod de preparare a alimentelor.
• Dinamica familială
-342 rol în familie
-343 relaţiile cu membrii
familiei -suportul familiei.
• Starea de sănătate
-344 afecţiuni acute
-345 afecţiuni cronice
Deficit nutriţional I
Probleme cauze; — Jipsa danturii - lipsa resurselor financiare
Sentiment de inutilitate i
cauze: - diminuarea responsabilităţilor - Izolarea de familie >
Stare depresivă cauze: - neadaptarea la rolul de pensionar - lipsa
interreia-
ţiilor sociale - pierderea partenerului de viaţă
- Potenţial de accidentare
cauze: - tulburări senzoriale - demlnerallzare osoasă -
mediu Inadecvat
- Allerarea imaginii de sine
cauze: - dependenţă fizică - modificări fiziologice evidente

422
 ă care să simtă preocupare pentru pers -formulare clară, concisă
I
Vizează: agreabil.
°algSg;
-
-350 repetare
combatere
a sau reformularea întrebărilor ,?
a factorilor -351 acordarea
care timpului necesar ca persoana să pUnă \ răspundă Ia întrebări a s*u j
accentueaz -orientarea către realitate
ă - se va preciza ora, data şi locul, cu ocazia £
îmbătrânire conversaţii c
ârQf
a - readucerea conversaţiei către realitate, când h 3
-346 fa începe sa se îndepărteze era
°9ha]
vorizarea Această intervenţie este necesară, deoarece schimbă >■
mediu (spitalizare, internare în cămin-spltai) constituia u 9
adaptării Ia
afectiv care duce la dezorientare, confuzie, pierderea sn Slr&$
schimbăril timpului, adaptare dificilă; ens
U|U|
e survenite - Menţinerea autonomiei
-menţinere - manifestarea încrederii în capacitatea de autore
a unui grad persoanei vârstnice ^ a.
acceptabil -încurajarea persoanei vârstnice să efectueze sarcini i
decizii, ofBrind numai ajulorul strict necesar ' k Culegerea datelor Circumstanţe de apariţie: "---------------------------'
de
-352 asigurarea că --------------------------------------------------------------------------------------,
autonomie aparatele necesare sunt în stare de (j,h nare (proteze auditive, ochelari)
-347 re
ne

-353
Mo.
felicitarea
-hom ^lr,?9rupderisc-'
nomosexuali, bisexuali
integrarea Co
persoanei vârstnice pentru orice progres ln portament ^ - consumatori de droqurf
socială - Stimularea vârstnicului pentru desfăşurarea unor actlvltâjj.
~ se va ţine cont de preferinţele acestuia -1 se va stimula interesul - prpsiiluaţi
-348 C pentru activităţi recreative (exc. filme, teatru Btc.) - persoane care au primit transfuzii de sân™
-354 vor ii î
omunicare
adecvată
adaptate în funcţie de starea fizică şi . persoanei vârstnice a \. - E2SCUI6Lalii h0te»e ou ^multi oarten „
-355 se vor evita j
endeXl r/Vând ****** ™ pSteneri venlnriT •
cu activităţile care presupun efort fizic sau h intens m
*
persoana 423 ¡'
\(Americade^si sud c7ars nr89'Un
vârstnică
-349
-Facilitareaadaptării în cazul Internării într-o unitategeriauu în general,
persoana vârstnică se simte rn siguranţa * locuinţa în care-şl desfăşoară
S' Îngrijirea pacienţilor cu SIDA inaiJanda)
Alin fjitfA »

mieoate:
• u«raioe, Africa Centrală,

într-o
manier
cea mai mare parte a actlviţJ11 Internarea într-un cămln-spital este
considerată o rupţy^ ]J familie, de societate. f. (sindromul
£S- f
de ~a níe XUa,e inUme,e

~ aite boli in antecedente

Partenerilor)
;

în timpul internării, apar manifestări ale reac[iej de inadaptare,

cum ar fi:
imunodeficienţă dobândită) - «psa prelungită a poffei de mâncare
-oboseală prelungită smancare
Având în vedere răspândirea mondială a Infecţiilor transmise prin sânge (SIDA, HBV,
- tulburări de nutriţie (anorexie, negativism alimentar) - tul- HCV), considerăm necesară prezentarea unor aspecte
-stabnirea nivelului legatepen.ru
de căinţe de SIDA.
SIDA (adică boala confirmată) este o maladie infecţiosă complexă, cauzată de virusul
burări psihice: agita\ie psihomotorie, depresie, anxietate, ce- HIV (virusul imuno-deficlenţei umane).
- evoluţia bolii
lalee - Insomnie - tulburăxi cardiovasculare (palpitaţii, modi- - precauţii
i

ficări ale T.A.) - factori de risc

 I -370
- conservarea Integrităţii tegumentelor -368
dacă la indicaţia medicului, hidratează pacientul
- menţinerea unei eliminări normale
starea parenteral cu perfuzii glucozate 10%, vitamine
- prevenirea şi tratarea escarelor j
pacie
- ajutarea pacientului ta deplasare
ntului
-371
- pacientul să primească informaţii corecte despre modul de viaţă pe asigură aport electrolitic după prescripţia
permit
care trebuie să-i adopte şi să nu devină sursă de infecţie (nosocomialâ) medicului (atenţie] la dezechilibrul în K, pericol
e, îl pentru cord)
- prevenirea infecţiilor oportuniste învaţă j
- respectarea măsurilor de protecţie personală să -372 hrăneşte pacientul -, mese mici, iaurt,
- ajutarea pacientului să-şi practice religia Iacă blscui|i, supe, plureuri '|
- susţinere psihologică gimna -373
stică ia Indicaţia medicului:
Intervenţii Asistenta: respir \
frobleme
j atorie -374
1
-356 com de 2-3 alimentează prin sonda nazo-gastricâ
bate hipertermia prin împachetări în cearşafuri umede, j
I ori/zi
schimbate din 5 în 5 minute
|
.
(inspir -375
1i alimentaţie parentarală (soluţii conţinând
ii i i
-357 profu
substanţe nutritive şi vitamine)
îmbracă pacientul cu lenjerie de corp lejeră evitând nd cu
i supraîncălzirea ridicar J
l ; ea -face toaleta gurii: perioral, cu ceai de muşeţel;
-358 monitorizează temperatura de mai multe ori pe braţel
toaleta bucală cu
zi soluţie de bicarbonat de sodiu
or,
-359 păstrează microclimat optim în salon apnee
-360 i
- expir
administrează medicaţla prescrisă: anllplrellcâ - înlătură cu tampoane sterile depozitul de pe
prolun suprafaţa aftelon
>
-361 aplică comprese călduţe sau cu gheaţă, la
d cu -376
reveni bandijoneazâ mucoasa bucală cu glicerina,
rădăcina membrelor rea stamlclnă|şi anestezină; deoarece oxigenul
-362 înlătură crustele care obstruează narile, cu braţel usucă mucoasele, se efecluează des limpezirea
tampoane sterile mulate în muşeţel şi aspiră secreţiile or) gurii pacientului
nazale (folosind mănuşi, mască, ochelari - prin tuse -369 J
violentă se contaminează aerul) % notea -377
-363 ză face atingeri cu nitrat de Ag ale porţiunilor de
aşazâ pacientul în poziţie comodă, care sâ-J faciliteze pierde tegumente perlorale, afectate de herpes
mişcările respiratorii rile de |
j lichid -378
-364 umidlfică atmosfera (vas cu ceai de muşeţel e la Indicaţia medicului - administrează medlcaţia
pe un reşou); ! aeriseşte salonul antimlcotlcă, ! antiviralâ şi sedativă
-oferă
Obiective de -365 la Indicaţia medicului, administrează oxigen apă
\ \
îngrijire (lubrifierea nărilor înainte de a pune sonda),
proas
bronhodilatatoare, calmante ale tusei, fluidificante ale
secreţiilor bronşice) pătă,
-366 face tapotaj toracic timp de 2 minute, de 4 ori ceai,
pe zi sucuri
-367 aşază pacientul în poziţie de drenaj postural =
câteva minute (5)
 1i

427 426
 > - pentru prevenirea escarelor, asigură îngrijiri preventive | pe care îl prezintă ca surse de infecţie (excluderea de la
(schimbarea poziţiei, igienă etc.) ' - dezinfectează tegumentele cu donarea
.soluţie antiseptică, preferabil cu l de sânge, autodeclarare la medic)
acid boric 3% - persoanele inféctale să aibă un comportament responsabil ca
-379 foloseşte mânuşi (de unică folosinţă) pentru toate manevteîo individ informat.
Populaţia să ştie că persoana infectată cu HfV poate desfăşura o
de îngrijire (protecţie personală) activitate economică şi socială normală:
-380 spălarea mâinilor - înainte şi după manevre, chiar dacă se -385 poate lucra oriunde şl alături de oricine, fără a fi un pericol
pentru cineva
poartă mănuşi -386
-387 poate frecventa orice frecventa
tocat public
-388 copilul inleclat
poate avea viaţăpoale orice grădiniţă sau şcoală
familială normală.
-381 efectuează toaleta riguroasă după flecare emisiune de urină Bolnavul trebuie să ştie că este un rezervor de virus, că este
sau de scaun a regiunii perineale şi perianale şl dezinfectează cu acid contagios pe anumite căi si are următoarele obligaţii:
boric 3%, cremă protectoare, vit. A + E la nivelul şezutului; în caz de
-389
-390 să nu doneze sânge
sâ nu împrumute seringi, ace, obiecte de uz personal (peria
de dinţi, lame etc.)
incontinenţă, instalează sonda â demeure; foloseşte scutece care se -391
-392 să
sâ informeze partenerul
nu aibă relaţii sexualasexual despre boala
întâmplătoare, lui
fără protecţie
aruncă - sâ respecte regulile de educaţie sanitară care f-au fost
comunicate.
-382 pacientul va avea lenjerie, veselă, obiecte de toaletă Astfel, infectatul cu HIV nu trebuie să (ie marginallzat, favori-zându-i-
individuale (personale) se integrarea lui în societate.
-383 încurajează mobilizarea activă, mişcări active ale articulaţiilor, FOARTE IMPORTANT:
contracţii musculare Izometrice câte 6-8 contracfH la interval de 3 ore
întrucât infecţiile nosocomialé n-au fost prezentate în aceste
-384 ajută pacientul la mobilizare (deplasare) capitole şi reprezintă o problema importantă în asistenţa medicală din
Anxietatea şi panica pacientului sunt întreţinute de insuficienţa unităţile sanitare (sistem public şi particular), considerăm obligatoriu
respiratorie; de aceea, se va pune sonerie lângă bolnav şi i se explică ca, încă din şcolile posliiceale sanitare, sâ se prelucreze elevilor de
folosirea. către instructori (profesori de nursing) Ordinul M.S. nr. 190 din 1982 şl
- susţinerea morală şi psihică a pacientului nr. 984 din 23 Iunie 1994, pentru organizarea supravegherii,
- favorizează vizitarea pacientului de către persoanele pe care ; prevenirii şi controlului INFECŢHLOB NOSOCOM1ALE. >
doreşte să le vadă (familie, prieteni).
La homosexuali, partenerul are uneori cea mai mare importanţă (respectaţi,
toleraţi). J : - ajută pacientul să comunice (contacte cu lumea exterioară:
telefon, scrisori, ziare; radio)
- îi permite să se exprime, îl ascultă cu răbdare când are ceva de i
spus, chiar îl încurajează să-şl exprime gândurile
7 - îi administrează antldapresive după prescripţia medfcufui
- ajută pacientul să-şi practice religia (confesârl spirituale, J
participare la liturghie)
l - izolează pacientul, veghează asupra respectării circuitelor
1

| funcţionale.

IMPORTANT
Măsuri pentru prevenirea propagării infecţiei
Deoarece Infecţia cu HIV a creat mari probleme de
psihologie colectiva-şl individuală, este necesar ca întreaga
populaţie să fie informată asupra masurilor de prevenire. .
\ - la externare, bolnavii şi purtătorii sunt informaţi asupra riscului
428
 1
4) - îşi pierde stăpânirea de sine; este gata să facă orice pentru modificarea
prognosticului; solicită părerea altora;
5) - devine depresiv, rezervat şi tăcut; slmle câ nu poate stăpâni situaţia; se preocupă
puţin de aspectul său; manifestă tendinţa de suicid;
6) - acceptă moartea, este capabil să vorbească despre ce resimte cu privire la
moarte,
Culegerea

îngrijirea pacientului în faza datelor

ASPECTE ALE ÎNGRIJIRII PACIENTULUI ÎN FAZA

terminală TERMINALĂ ŞI ÎN DOLIU

• Vârsta - joacă un rol în felul de recunoaştere a unei pierderi şi de a reacţiona la ea.

A le naşte, a suferi pierderi, a muri sunt evenimente care fac parte din experienţa ecărei - sugarul: pierderea, moartea au puţină semnificaţie pentru eli
persoane. -400 copilul mic: dificultatea de a distinge realul de imaginar îl
împiedică să înţeleagă absenţa vieţii; funcţia cognitivă a copilului, mic
j Cunoaşterea procesului de doliu şi a noţiunilor legate de pierdere îi va permite Uistentel să
nu este suficient dezvoltată pentru a înţelege moartea ' \ -preşcolarul:
ajute muribunzii într-o manieră sensibilă. cunoaşte cuvântul moarte, pe care-l înţelege ca-jun fel de despărţirea
temporară, fără a sesiza caracterul definitiv al morţii
Pierdere -401 şcolarul: înţelege explicaţiile logice asupra morţii; un deces
O persoană cunoaşte sentimentul de pierdere faţă de un obiect, o persoană, o luncţie a printre cel apropiaţi îi poate provoca teama de necunoscut
carpului său. Pierderea poate fi reală sau doar resimţită. Cu cât Investiţia în |ceea ce s-a pierdut -402 adolescentul: înţelege, moartea ca şt adultul; nu acceptă uşor
Ideea morţii
este mai Importantă, cu atât sentimentul de pierdere este mal intens.
-403 adul
Când este vorba de pierderea vieţii, fiecare reacţionează diferit la iminenţa morţii: tul: reacţionează la o pierdere în funcţie de efectele asupra modului său
-393 pentru o persoană vârstnică, care suferă de D boală, poate fi o uşurare de viaţă, a statutului său social \
-394 pe -404 vârs
ntru unii, trecerea într-o altă viaţă 1 tnicul: trăieşte doliul prin anticipaţie din cauza îmbătrânirii şi a fricii
-395 alţii devin anxioşl. pentru pierderea autonomiei; refuzul sau acceptarea morţii depind de
personalitatea fiecăruia, de proprla-i stimă şi fde facultăţile rămase
intacte. ,
Doliu
Doliul este experienţa subiectivă care urmează pierderii unei persoane dragi.j Tristeţea legată • Natura relaţiilor: calitatea şl tipul realaţlilor pierdute determină reacţia
de doliu este o criză de adaptare, care necesită timp pentru reluarea! supravieţuitorului în doliu.
unul comportament normal. -405 pierderea partenerului de viaţă este extrem de stresantă
în perioada de doliu, persoana încearcă diferite strategii pentru a face faţă situaţiei: -406 pier
-396 acceptă realitatea pierderii derea copilului este traumatizantă ; .

-397 acceptă ideea că doliul este dureros

-407 pier
derea părinţilor determină reacţii în funcţie de calitatea relaţiilor avute.
-398 se adaptează la mediul din care persoana decedată a dispărut ■)
-399 relnvesteşte energia afectivă în relaţii noi. • Natura decesului: capacitatea unei persoane de a depăşi doliul
Conform teoriei lui E. KObler-Ross, etapele procesului de doliu (manifeste atât la"-- > depinde de circumstanţele decesului; }
persoanele care suferă o pierdere, cât şi la cel care trebuie să înfrunte propria moarte)^ -408 în morţile subite şt neaşteptate, atenuarea doliului este mâl lentă
sunt în număr de cinci: £. -409 moartea prin suicid sau violenţă sunt greu acceptate.
1, - refuză să accepte realitatea; nu poate lua decizii; efectuează activităţi cara-r^ • Convingeri culturalo şl spirituale: determină reacţiile ta] o
depăşesc forţa fizică; accese de euforie nefundamentată; ^ pierdere, deces, doliu. j
2. - îşi îndreaptă mânia împotriva familiei şi a personalului medical; are sentimentul dej| -410 o persoană în doliu face deseori apel la religie pentru a găsi
culpabilitate, care antrenează anxietate; j| forţă şi susţinere
-411 unii recurg la ritualuri şl practici diferite pentru consolare.

431
-412 Situaţia soch-economică: determină capacitatea familiei de a-şi Intervenţii • Comunicare terapeutică
mobiliza resursele şi mecanismele de susţinere, permlţându-i să înfrunte -433 dovediţi înţelegere şi empatie pentru preocupările, temerile ş
îndoielile pacientului, reducând efectele psihologice şocante -clarificaţi
pierderea.
sau modificaţi percepţia realităţii
-413 Reacţia ia dofiu: - expresia verbală a tristeţiicufpabifizare -mânie -434 Informaţi-! asupra bolii şl corectaţi informaţiile eronate
— tristeţe - plâns - dificultate de a exprima tristeţea -schimbarea -435 aţutaţl-l să folosească propriile rezerve de speranţă
obiceiurilor alimentare - tulburări ale somnului -modificări în activitate -
-436 favorizaţi relaţii caré-i întreţin speranţa
-437 faceţi-l să înţeleagă că este Iubit de membrii familiei
perturbarea vieţii cotidiene - Instabilitate afectivă
• Menţinerea stimei de sine ~ aplicarea măsurilor de susţinere şi reconfort
-414 Reacţia muribundului - asigurarea unei înfăţişări agreabile: igienă corporală, îmbrăcăminte,
coafură etc.
~ comportament faţă de familie şi personalul medical atitudine faţă de
• Reluarea activităţilor cotidiene
iminenţa morţii ~ pe măsură ce pacientul începe să accepte pierderea, va fi incitat să-şi
• Factori de risc pentru supravieţuitori ~ statut reia activitatea cotidiană Intervenţii pentru pacientul în fază terminală
socio-economic modest - promovarea bunăstării
-415 probleme de sănătate -438 ameliorarea durerii
-439 igiena tegumentelor şi mucoaselor
-416 moarte subită -440 igiena lenjeriei
-417 izolare socială -441 asigurarea liniştii
-418 obsesia imaginii muribundului
-442 gruparea îngrijirilor pentru a evita oboseala
pacientului
-419 absenţa susţinerii familiale -443 prevenirea complicaţiilor legate de imobilizare
• Manifestări de dependenţă (semne şi simptome) -444 alimentaţie şi hidratare în funcţie de afecţiune şl
toleranţa pacientului
-420 tulburări gastro-Intestinale: anorexie, gre{uri, vărsături ~ menţinerea autonomiei (o autoîngrfjire cât de mică îi poate aduce
satisfacţie):
-421 scădere în greutate - să-şi pună singur ochelarii
-422 tulburări de somn. - să se spele pe faţă T- să
-423 oboseală mănânce
- prevenirea Izolării
-424 tulburări cardio-respiratorii
- ameliorarea mediului ambiant
• Modificări fiziologice după moarte - reconfortare spirituală
-425 rigiditate cadaverică - chemarea preotului
- susţinerea familiei
-426 scăderea temperaturii corporale şl dispariţia elasticităţii pielii
-427 coloraţie violacee a pielii, extremităţilor
-445 comportarea în aşa fel ca muribundul să participe la
îngrijiri
-428 lichefierea ţesuturilor -446 planificarea orelor de vizită pentru a nu obosi inutil
pacientul
- tristeţe
-447 informarea zilnică a familiei despre starea pacientului
- anunţarea morţii iminente •
- cauze - moarte subită - modificări în statutul socio-economic Intervenţii după deces
- izolare socială 433
-448 spălarea corpului cât mai rapid
- cauze - pierderea persoanei dragi - lipsa suportului familial -449 îndepărtarea lenjeriei murdare
- alterarea dinamicii familiale -450 poziţionarea corpului în decubit dorsal, mâinile încrucişate,
puişor de pernă sub cap
_ - cauze - schimbarea rolului (pierderea soţului, copilului) -451 menţinerea gurii închise; lenjerie curată; acoperirea cu cearceaf
curat
• Vizează: • -452 predarea obiectelor de valoare şi a bunurilor personale ale
-429 ameliorarea efectelor sentimentului de tristeţe pacientului, familiei.

-430 menţinerea autonomiei în activităţile cotidiene

-431 menţinerea speranţei
-432 atenuarea sentimentului de izolare

432
 Plan de îngrijire (I) a unui
pacient cu multiple afecţiuni în
STI
GHID DE ÎNQKIJIRE

-453 N. M. 51 ani, pensionar de boală

-454 căsătorit, 2 copii majori
-455 condiţii de locuit bune
-456 apartament confortabil 4 camere
-457 soţia lucrează
-458 copiii - unul elev, altul student, depind material de familie
-459 veniturile materiale ale familiei - medii, completate cu
venituri provenind din agricultură posedând o casă la ţară şl grădină,
care satisfac nevoile de legume şl zarzavaturi ale familiei
- este de religie ortodoxă, fără a fl un predicant cunoscut al dogmei
religioase.
Pacient cunoscut cu ciroză hepatică pe fond toxic etilic din 1990, urmând
tratament hepatoprotector intermitent şl regim ' alimentar. A mai fost spitalizat
în repetate rânduri peniru edeme şi ascită, hemoragie digestivă Inferioară de
la nivelul pachetului hemoroidal şi fenomen de encefalopatie portală.
în ultimele patru luni, aceasta este a treia internare pentru sindrom
edematos (edeme şi ascltâ), fără răspuns la terapia diurefică.
Actuala internare este precipitată şi de apariţie a unei erupţii roşll-
vfolacee la nivelul gambei drepte, dureroasă şi cu semne celsiene
locale.
Pacientul N. M. se Internează de urgenţă în STI în 02.07.1997 ora
8.30 cu următoarele manifestări de dependenţă:
- alterarea profundă a stării generale .
-anxietate'
- greaţă, vărsături alimentare şl biliare
-460 tahipnee
-461 respiraţie superficială

434 435
 - tahicardie
- hipotensiune
- febră şi frisoane
- durere vie la nivelul hlpocondrulul drept
- balonare, Inapetenţă . *
- edeme ale membrelor pelvine 1
- erupţie cutanată, roşie-violacee, la nivelul gambei drepte ,
- prurit cutanat, Icter
- oligurle
- somnolentă diurnă
- treziri nocturne repetate \ Dg. medical'la
internare: . j
ciroză hepatică decompensată vascular şl parehchimatos erizipel al
gambei drepte sindrom hepato-renal
Date de laborator m ziua Internării: -HT = 31%
- Hb = 6,4%
- NI = 2 800/m3 -VSH =28 mm la 1h
« 53 mm la 2 h
- formula leucocltară NS = 2%; NNS = 58%; Ba = 0%; Eo = 1%; Li =
37%; Mo « 2%; tromboclte izolate în grupe mici
- TGO ~ 684 nKat/l; TGP = 846 nKat/J i
- Bil, t =56 mmol/l; Bll.dlr.«23 mmol/l I
- Bil. îndir. «= 33 mmol/l
- F. alcalină = 2 860 nKat/l
- Glicemia = 4,6 mmol/l
- prot. totale . 6,8 g% Alb » 3,7 g% G = 2,1 g%
- uree * 10,16 mmol/l, Creatinina serică « 214 umol/l \
- ionograma serică
- Na+ =1 37 mmol/l
- H * - 4,6 mmol/l )
- Ca+* m 0,86 mmol/l \ ~TA = 110/60 mmHg; P
« 88/mlnut \ - T = 38,7° C }

434 435
Problemele • alimentaţie insuficientă calitativ şi cantitativ:
pacientului
- greaţă \
- Inapetenţă -vărsături
• respiraţie inadecvată
- respiraţie superficială j -tahipnee
l

434 435
55
 ™ O) o OJ

f
N

-Kf 8 N > "O '« m Q O ra c » x

• circulaţie inadecvată
-462 lahlcardte'
-463 edeme
-464 hipotenslune arterială
• eliminare inadecvată
-r vărsături alimentare şl biliare

56
 - oligurie
• dificultate în deplasate
-465 mişcare deficitară şi postură inadecvată
-466 deplasare greoaie (edeme membre pelvine)
-467 poziţie în decublt dorsal
-468 durere la mobilizarea membrului (erizipel gamba dr.)
• dificultate în a se odihni
-469 dispnee din cauza volumului abdomenului crescut
-470 somnolentă diurnă
-471 insomnie nocturnă
• Hipertermie
-472 frisoane
-473 febră
-474 T = 38,7° C
• atingerea integrităţii tegumentului
-475 tegumente în tensiune din cauza edemului
-476 erupţie eritematoasă, violacee, din cauza erizipelului
-477 icter şl prurit cutanat
• comunicare
-478 inadecvată la nivel afectiv
-479 anxietate
-480 somnolenţă
• dificultate în a acţiona după credinţă

m NOTA: - problemele pacientului sunt doar inventariate

N - dg. complet de îngrijire (nursing) este formulat
H complet prin PES în planul concret de îngrijire.

57
 I

zw
CC
z C0° <5
ai «a,O)j9
*S
o -2 o>

§ '# O
(0
§ $
t
si*
el.8

58
 DG. NURSING INTERVEN jir
OBIECTIVE
Menţin intervenţiile programate în ziua anterioară
-03.07.1997 -481 pacientul să
Menţin intervenţiile delegate (alimentare pare-
prezinte diminuarea
nterafă şi hidratare)
senzaţiei de greaţă şi
Glucoza 10% 1 500 ml + Insulina 3x8 UI 03.07.1997 ora 13.00
vărsături
-482 hidratare şi Metoclopramid fiolă IV ora 12,30-18,30 -483 obiectiv
Fitomenadion IM orele 6,14, 21
alimentare orală nereaiizat: persistă
- evaluarea fa orele senzaţia de greaţă
13,18, 21 -484 pacientul refuza
alimentaţia; primeşte li-
chide (ceai pe cale orală)
03.07.1997 ora 18,00
- obiectiv nereaiizat:
apare vărsătura în ,zaţ de
cafea" (o singură
vărsătură ora i 15.30)
-485 nu se
alimentează oral
-486 primeşte ceai
de plante în înghiţituri
mici
3.07.1997 ora 21.00
- pacientul refuză orice
alimentaţie inclusiv
lichidele
- deglutrţie dificilă; se
continuă hidratarea
parenterală _________

DG. NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

02.07/I997 ora 9,00 Pacientul să prezinte
03.07.1997 ora 8.00
Respiraţie inadecvată - respiraţie îmbunătăţită
dispnee - tahipnee din în decurs de 24 ore -
- adopt cu pacientul o poziţie care să-i favorizeze -38 obiectiv
respiraţia cu extremitatea cefalică şi trunchiul nerealizat în primele 24
cauza volumului evaluez pacientul după ridicate în unghi de 45 grade - poziţie semişezând
ore
adominal ' crescut (prin 24 ore
-487 ridic extremitatea cefalică a somierei, -39 se menţine
prezenţa ascitei şi
pentru realizarea acestei poziţii respiraţia dificilă,
aerocoliei), manifestată
-488 intervenţiile de la nevoia de a te alimenta superficială, tahipneică
prin respiraţie
-regimul reduc nivelul aerocoliei şi ascitei în timp -poziţionarea pacien-
superficială tahip-neică
permiţând realizarea obiectivului tului influenţează ne-
-489 administrez, ia indicaţia medicului, oxigen semnificativ funcţia
pe mască respiratorie
- reevaluez şi corelez
03.07.1997 ora 8,00 Pacientul să prezinte
realizarea obiectivului
Respiraţie inadecvată respiraţie îmbunătăţită
- menţin intervenţiile anterioare concomitent cu nevoia
tahipneică superficială, în decurs de 24 ore
de a elimina cauza
din cauza bolii. -evaluez ia orele 14, 21
directă a modificării
respiraţiei

03.07.1997 ora 14.00

-40 după
practicarea
paracentezei,' se obţine
o uşoară ameliorare a
dispneeî
-41 se menţine
tahîp-neea
-42 administrarea
de oxigen pe mască
ameliorează14^ tahip-
neea pe - perioade
 OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DG. NURSING
03.07.1997 ora 21.00
- obiectiv nereaiizat:
respiraţie acidotică;
apăr Scurte 'perioade
de apnee
04.07.1997 ora 1.30
- se instalează stopul
respirator şi survine
decesul

Pacientul să prezinte - asigur poziţia cea mai favorabilă circulaţiei.şi Obiectiv nereaiizat în
02.07.1997 Circulaţie circulaţia îmbunătăţită respiraţiei prin modificarea geometriei patului primele 24 ore Se
inadecvată di ".cauza: pe perioada spitali- practică paracenteza de
(poziţie semişezând)
a), sechestrării de li- zării.
chide în spaţiul extra- Se va face zilnic eva-
-490 asigur şi supraveghez regimul alimentar necesitate în data de
03.07 ora 10.00
celular (edeme) hiposodatşi administrarea de alimente în 5 mese
Ci
luarea. 03.07-1997 ora 12.30
fracţionat
b) performanţe meta- -497 după
bolice reduse ale ini- -491 pregătesc materialele necesare pentru paracenteza, se' reduce
mii din cauza sufe- paracenteza de necesitate _ administrez
volumul abdomenului
medicaţia prescrisă de medic:
rinţei hepatice -498 TA se
c) suprasolicitarea -492 Aspatofort 2 f i.v. ora 8.00 stabilizează la 110/60
cordului' din cauza -493 Nifedipină 3x1/zi ora 6,14,20 mm Hg, AV = 80/min
ascitei - -494 Spironofacionă 2x1 Ai orele 8 -499 uşoară
d) compresiunea va- şi 20 ameliorare subiectivă a
selor abdominale de -495 Lisinopril 2x2,5 mg orele 8.00 stării generale
către lichidul ascitic, şi 20.00
manifestată prin tahi-
-496 Vitamina B1 f I
cardie, hîpotensiune B6f I adm. i.m. ora 12.00
arterială,-edeme
B12fi
DG. NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
02.07.1997 ora 9.00
Eliminare inadecvată: 02.07.1997
a) - Aplic măsurile propuse la nevoia de a se
-500 vărsături alimenta
Obiectiv nerealizat în
alimentare şi bifioase primele 12 ore
- administrez, la indicaţia medicului, medicaţia
-501 oligurie antiemetică (Metoclopramid 3x1/zi orele 8 14
-503 se menţine
manifestată prin Pacientul să prezinte oliguria 500 mi
21) .
vomă, scăderea diminuarea senzaţiei urină/24 ore
'
diurezei, din cauza de greaţă şi a vărsă- b) - Aplic măsurile de la nevoia de a respira şi a -504 continuă
sechestrării lichidelor turilor, îmbunătăţirea avea o bună circulaţie, care vor realiza şi acest vărsăturile în volum de
în interstiţiu (edeme) diurezei în decurs de obiectiv aproximativ 1 500
şi comprimării prin 24 ore ml/24 ore bilioase
lichidul de ascită a - evaiuez ia 12 ore
vaselor renale, con- interval
secinţă directă a sufe-
rinţei hepatice
03.07.1997
-502 eliminare - Menţin intervenţiile anterioare
inadecvată,' oligurie, 03.07.1997 ora 9.00
vărsături bilioase din obiectiv nereaiizat,
cauza bolii diureza200 ml, vărsă-
turi aproximativ 1500
Pacientul să nu -505 2000 mi
prezinte vărsături în alimentare şi bilioase
decurs de 24 ore . -506 se decide
Evaluare ia 12 ore paracenteza
03.07.1997 ora 21.00
- obiectiv nereaiizat
-laora 15.30au apărut
vărsături în „zaţ de
cafea" în volum de
aproximativ 500 ml
DG. NURSING OBIECTIVE
02.07.1997 Dificultate - pacientul să se 03.07.1997 ora 9.00
în deplasare, postură poată deplasa cu aju- - acord sprijin pacientului în ridicarea la marginea Pacientul se depla-
inadecvată din cauza tor pentru nevoile patului şi acord sprijin în deplasarea pentru sează cu sprijin pentru
edemelor şi a ascitei fiziologice nevoile fiziologice NOTĂ: măsurile propuse la nevoi
- evaluez ia 24 ore nevoile de alimentare şi circulaţie, satisfac parţial
şi acest obiectiv, menţin aceleaşi intervenţii

03.071997 Menţine obiectivul an- 03.07.1997 ora 21.00

Deplasare foarte gre- terior - pacientul rămâne la
oaie în postura ina- - evaluez la 12 ore pat după paracen-teză,
decvată, din cauza intervalul 10-.15
ascitei şi lipsei forţei -dupăora 18.00, de-
musculare generate de plasare dificilă . prin
suferinţa hepatică. lipsa forţei musculare;
refuză deplasarea la
toaletă, solicitând ba-
zinetul la pat

02.07.1997 ora 9.00 Pacientul să aibă un

Dificultate în a se
-511 solicit pacientului şi îl ajut să evite 02.07.1997
somn liniştit, odihnitor, „picotelile" din cursul ziiei, antrenându-l în Obiectiv nerealizat în
odihni din cauza:
pe perioada internării
-507 dispneei activităţi de relaxare 24 ore
generate de prezenţa -509 sâ doarmă 3- -512 asigur liniştea nocturnă şi condiţii de -516 persistă
ascitei 4 ore pe noapte fără
-508 insomnie treziri confort termic picotelile diurne
nocturnă cu -510 evaluez Ia 24 -513 aerisesc încăperea înaintea somnului -517 insomnie
somnolenţă diurnă din nocturn nocturnă şi treziri
ore
cauza suferinţei he-
patice grave, mani-
-514 planific îngrijirile şi intervenţiile delegate, repetate din cauza
astfel încât să evit trezirea pacientului între orele dispneei
festată prin fatiga-
bilrtate extremă şi 22-6
treziri repetate noc- -515 aplic măsurile
turne.: prevăzute la nevoia de a se alimentara respira, a
avea o bună circulaţie şi a elimina, care vor
satisface implicit şi nevoia de a se odihni ^

DG. NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

03.07.1997 ora 6.00 - -518 pacientul să
dificultate în a se aibă 3-4 ore de odihnă 03.07.1997 ora 18.00
-păstrez intervenţiile anterioare
odihni din cauza tre- nocturnă -43 pacient epuizat
zirilor frecvente, ge- -519 evaluez la d;n cauza lipsei
nerate de dispnee şi orele 18,00 şi 6,00 somnului nocturn
durere. -44 a dormit
aproximativ 2 ore în
intervalul 11-13 după
efectuarea paracentezei
04.07.1997 ora 1.30
- pacientul devine
somnolent, se instalează
treptat starea comatoasă
şi decedează la 1.30
02.07.1997 Hipertermie -520 şterg tegumentele pacientului după
din cauza procesului fiecare val de transpiraţie
infecţios al gambei - asigur condiţii de -521 asigur hidratarea corectă a pacientului 03.07.1997 Proces
confort termic în
drepte (eri-, zipel), după bilanţ administrând lichidele în cantităţi evolutiv, răspunde
saJon asigur lenjeria
manifestată prin fracţionate (vezi nevoia ds a te afimenta şi hidrata) inadecvat la tratarhent
adecvată pe care o
frison, febra 38,7° C aplic comprese antiseptice, antrfiogistice, local, Obiectiv nereaiizat
schimb după
la indicaţia medicului (Rivanol 1%,)
fiecare val de
Pacientul să nu transpiraţie administreze medicatia--. (antibiotice)» 1
prezinte febră în conform indicaţiei medicului (Penicilină 2x5 000
decurs de 24 ore 000 ui)
DG. NURSING INTERVENŢII EVALUARE
OBIECTIVE

02.07.1997 Atingerea Pacientul să aibă te- -522 asigur igiena corporală generală şi02.07.1997
integrităţii gumente curate şi in: locală Obiectiv nerealizat la
tegumentelor din cau- tacte pe perioada -523 12 ore
efe
za "prezenţei proce- spitalizării ctuez de două ori' pe zi masaje şi tam- -528 *se ^menţin
sului infecţios local ponament cu pudrâde talc -IterlTcu^ *tegu-, mentele
(erizipel) câteori este necesar după transpiraţie . lucioase în
-524 comprese locale antiflogistice şi tensiune'şi cu semne
Diagnostic potenţial antiseptice celsiene locale
Atingerea integrităţii -525 asigur drenaj posturai prin ridicarea -529 după 24 ore
tegumentelor prin membrelor pelvine la 15 grade faţă de planul nu sunt prezente
apariţia escareior din patului escare
cauza imobilizării la -526 schimb poziţia cât mai des pentru a -530 moderată
pat şi edemelor. evita apariţia escareior diminuare a
-527 administrez antibioterapia prescrisă temperaturii iocaie în
zona cu erizipel

03.07,1997 escare pe perioada Menţin intervenţiile anterioare la care adaug: 03.07.1997

spitali- -531 pansament steril la locul paracentezei - pacientul nu
zam -532 supraveghez tegumentele în zona dezvoltat escare
abordului - fără semne inflama-
torii la locul paracen-
Pacientul, să comu- tezei
nice cel puţin non-
02.07:1997 . ver-bai cu echipa de 02.07.1997.-După
Comunicare la nivel îngrijire pe toată -533 pre două ore realizez
afectiv inadecvată perioada spitalizării iau pacientul în momentul internării şi mă comunicarea
din cauza: - alterării - pacientul să fie prezint cu numele, funcţia şi roiul meu în echipa eficientă cu pacientul
profunde a stării liniştit şi convins de de îngrijire . şi familia (soţia) atât
generale, manifestată prezenţa- -534 realizez un yerbal cât şi afectiv
prin: personalului de climat de linişte, calm, asigurând pacientul de - pacientul este con
întreaga mea disponibilitate in acordarea vins de disponibiiita-
Pacientul să aibă îngrijirilor _
tegumentele curate şi -535___________________________
să nu dezvolte mă adresez calm pacientului şi familiei, asi-
gurându-i că echipa de îngrijire va face tot
posibilul pentru evoluţie bună .________________

DG. NURSING din familie, pe toată

INTERVENŢII
perioada bofîi EVALUARE
-536 anxietate,
generată de evoluţia -538 creez condiţii optime în salon, de
tea echipei de
nefavorabilă a bolii confort şi intimitate, permiţând accesul îngrijire şi recâştigă
-537 somnolentă persoanelor strict necesare acordării îngrijirilor speranţa ameliorării
diurnă (torpoare) -539 mângâi bolnavul în timp ce mă sănătăţii -pacientul
adresez iui şi îi asigur de prezenţa mea în toate se simte în siguranţă,
OBIECTIVE
momentele dificile deoarece sunt
îngrijire şi a persoa-
-540 permit soţiei, pe csre o depistez ca prezentă ia toate
nelor semnificative
persoana semnificativă în anturajul Iui, să solicitările sale
participe şi o antrenez în acordarea îngrijirilor
03.07.1997 cu familia pentru a
Asigur familia că pacientul nu va avea
Comunicare la menţine starea de 03.07,1997
dureri şi voi fi prezentă în permanenţă lângă
nivel verbal linişte şi a realiza
bolnav
-541 pacientul
inadecvată, din trecerea în condiţii prezintă scurte
«i cauza stării stupo- demne peste dezno- perioade de
roase dământul fata! luciditate în care se
previzibil realizează şi comu-
Comunicare non- nicare verbală.
ver-bală pe toată -542 prezenţa
perioada internării permanentă a
pentru a menţine personalului de
starea de linişte îngrijire face ca pa-
pentru pacient - cientul să aştepte
comunicare verbală

447
fără ~ familia este Îngrijirile acordate comunicare non verbală şi intră în cdmă;
frică resemnată şi 03.07.1997 ora 22.00 decedează, la ora 1.30
venirea mulţumită de - cu pacientul se
nopţii realizează, numai
 Plan de îngrijire (II)
i

447
Culegerea datelor - B.M. 52 ani, profesor universitar ;
- căsătorit, solia mai tânără cu 15 ani |
- are un fiu pe care-l pregăteşte pentru examenul de admitere la liceu
Din relatările aparţinătorilor, am aflat că pacientul obişnuia să fumeze cea
2 pachete de ţigări pe zi şl să bea 2-3 cafele zilnic. Avea o viaţă foarte
activă, îl plăceau excursiile, îi plăcea să citească, să asculte radioul şi să
se uite ia televizor. Este de religie ortodoxă,!crede în Dumnezeu.
Locuieşte în Bucureşti, într-un apartament de 4 camere confortabil.
f
în prezent, pacientul nu Comunică verbal. fj Pacientul se
Internează în secţia de Neurologie în data de 15.V.1997, cu următoarele
manifestări de dependenţă:
- tulburări de deglutiţie
- incontinenţă urinară i neliniştit, agitat, anxios,
nu acceptă ajutorul soţiei, refuză să se
alimenteze
- hemiplegie dreapta
- afazie Istoricul bolii
Aflu da la soţie că în dimineaţa de 15.V.1997, când s-a trezit, a:observat că
soţul dânsei nu poate să vorbească, nu-şl poate mişca braţul drept şi
membrul inferior drept. A chemat salvarea şi l-a adus la clinică. Soţia
spune că nu a suferit de alte boli. Pacientul prezintă TA 150-80 mmHg;
puls 60/mlnut; R 20/mlnut. jţ Diagnostic medical
| AVC Ischemic cu hemiplegie dreapta, predominant brahială, afazie
motorie. ■ i
Problemele - alterarea mobilităţii fizice j
pacientului - deficit de âutoîngrljlre \
(am ales doar - Incontinenţă urinară
- risc de alterare a Integrităţii pielii
câteva din
- risc de alterare a nutriţiei
problemele
- incapacitatea de a comunica
pacientului) - alterarea Imaginii de sine
 PLAW DE ÎNGRIJIRE

15.05.1997
DIAGNOSTIC DE OBIECTIV pe termen INTERVENŢII EVALUARE
ÎNGRIJIRE mediu
• alterarea, mobilităţii Pacientul: -asigur o poziţie fiziologică a membrelor pacientului,17.05.1997
fizice legată de deficitul - să efectueze mişcări cu braţele pe lângă corp, dar nu lipite -pacientul efectuează
motor şi senzorial, active cu- membrul de corp . uşoare mişcări active
manifestată prin: inferior şi superior - aşez membrele inferioare departe unul de ale membrelor inferior şi
- incapacitatea de drept celălalt, cu colaci de vată sub călcâie superior drept (mai
mişcare voluntară - să se deplaseze cu - mobilizez pasiv pacientul la 2 ore (ora 6, 8...) din reduse Ia. cel superior);
(hemicorp drept) ajutor, câţiva paşi, în decubit dorsalin decublt lateral stâng şi drept reuşeşte să se mişte
- limitarea amplitu- termen de 3-4 zile, apoi - vezi anexa 3 (Foaia de supraveghere) din impuisio-nându-se de
dinii de mişcare până la toaletă, în BREVIAR, Lucreţia Tffifcă forţa hemicorpului stâng
- lipsa- coordonării termen de o săptămână - solicit cooperarea pacientului la schimbările de 18.05.1997
mişcării -10 zile -să atingă un - se ridică în poziţie
poziţie
- diminuarea forţei grad de autonomie semişezând cu
în decubit lateral, sprijin spatele pacientului cu
musculare maxim de deplasare, în mijloacele arătate la
pătura rulată sau cu o pernă, braţul deasupra în
termen .de două intervenţii 19.05.1997
săptămâni serniflexie pe abdomen, iar celălalt pe lângă corp - pacientul se depla-
- efectuez masaj, cel puţin 10 minute, al spatelui şi sează cu ajutor câţiva,
membrelor la fiecare schimbare., de poziţie paşi
- efectuez mişcări pasive ale membrelor prin 23.05.1997
-pacientul se deplasează
mişcări de flexie, extensie şi rotire, de 3 ori pe zi
la toaletă"
câte 5 minute
- învăţ pacientul să-şi mobilizeze mâna dreaptă cu
ajutorul mâinii stângi
- încurajez pacientul pentru mobilizarea activă ale
celorlalte segmente ale corpului

DIAGNOSTIC DE OBIECTIV pe INTERVENŢII EVALUARE

ÎNGRIJIRE termen mediu
• deficit de autoîn- Pacientul să fie capabil - învăţ pacientul să utilizeze mijloacele auxiliare în 15.05.1997
grijire, din cauza defi- să-şi satisfacă parţial vederea efectuării unor mişcări, cu ajutoru unor - pacientul a fost
citului motor, manifes- nevoile de autoîngrijire, agăţătoare sau faşe legate de marginea patului, să alimentat pasiv în prima
tat prin: de a se spăla, de a se se ridice uşor,- ţinându-se cu mâna stângă de zi 17.05.1997
- incapacitatea de a se îmbrăca..., în decurs de acestea, de 3-4 ori pe zi - pacientul foloseşte
spăla trei zile - ajut pacientul să se ridice Ia marginea patului, mâna stângă pentru a se
- incapacitatea de a se progresiv, de la câteva secunde la câteva minute, alimenta, a se îmbrăca, a
îmbrăca apoi după 3-4 zile îl sprijin în efectuarea câtorva paşi se spăla pe faţă, pe mâini
- dificultatea de a se - felicit pacientul pentru orice progres efectuat 18.05.1997
ai/menta - antrenez pacientul în efectuarea autoîngrijirilor - pacientul încearcă în
- evaluez cu domnul M ce poate să facă singur
- incapacitatea de a se permanenţă să exerseze
(acţiuni parţial independente) şi ce nu poate, legat
deplasa îa toaletă mişcări cu mâna dreaptă
de îngrijirile de igienă:
- se spaiă pe faţă cu mâna stângă
- se spală pe dinţi
- nu-şi poate face toaleta intimă
- mă îngrijesc sa-i fie asigurate îngrijirile de igienă
personaiă ale pacientului (izolându-l cu paravan) şi
o igienă riguroasă a cavităţii bucale (implic soţia şi
fiul)
- după fiecare toaletă, efectuez fricţiuni aie
spatelui, toracelui şi a membrelor, cu alcool
mentolat şi pudră de talc
- îl ajut în alimentaţie, încurajându-l să se
alimenteze cu mâna stângă' şi să exerseze cu mâna
dreaptă

447
 INTERVENŢII
DIAGNOSTIC DE
ÎNGRIJIRE
-543 ajut pacientul să se îmbrace, să se
dezbrace, încurajându-l să se folosească de mâna
stângă _
-544 îi asigur îmbrăcăminte adecvată (pijama
mai largă, cu mod de încheiere simplă)
-545 îi
învăţ pe dl M si pe soţie moduf de îmbrăcam: mai
întâi, membrul paralizat şi apoi cel sănătos; la
Pacientul: dezbrăcare, invers _
- să prezinte diminua- -546 bazinetul şi urinarul se aşază la
rea episoadelor de îndemâna pacientului; este ajutat să le utilizeze de
16.05.1997
incontinenţă
« incontinenta urinară
- să redobândească
cate on este necesar -554 pacientul
legată de perturbarea suportă sonda â
parţial continenţa -547 îi
sfincteriană ' (lipsa demeure 18.05.1997
8 urinară în decurs de o
explic .pacientului care este cauza incontinenţei -555 după
controlului nervos), săptămână-10 zile
manifestară prin: - sale şi că este o situaţie remediabiia (deşi este scoaterea sondei,
afazic, mă înţelege) _ episoadele de in-
emisie involuntară de
urină -548 îi explic necesitatea sondajului continenţă sunt mai
rare
vezical/insti-tuirea sondei â demeure pentru o
perioadă de
-556 pacientul
poate sa prindă
-"efectuez sondaj vezical la indicaţia medicului urinarul cu mâna
Pacientul să prezinte -549 spun pacientului să mă cheme când are stângă şi să-l folo-
tegumente intacte pe nevoie, fără nici o jenă sească
toată perioada imobi- -550 după scoaterea sondei, stabilesc cu -557 respectă
lizării domnul M şi soţia sa, un program de eliminare din programui stabilit
• risc de alterare a
integrităţii tegumen- 2 în 2 ore
telor legat 'de imobi- -551 cu creşteri progresive a intervalelor 17.05.1997
lizarea la pat . -552 urmăresc diureza zilnică - pacientul are pielea
intactă
OBIECTIV pe -553 mă îngrijesc să-i fie asigurate
termen mediu
intervenţiile de ia diagnosticele anterioare (igienă
personala, schimbarea poziţiei...)

DIAGNOSTIC DE OBIECTIV pe INTERVENŢII

EVALUARE
ÎNGRIJIRE termen mediu

tativ şi calitativ pe -558 masez regiunile expuse fa escare de 3 -564 educ soţia
toată perioada spitali- ori pe zi, le protejez cu colaci de vată pacientului referitor la
zării, 25 cal/kg corp/zi -559 schimb lenjeria de pat şi de corp de câte modul în care trebuie
[are 70 kg necesar 1 ori este nevoie să-l alimenteze
750 cal) -560 explic pacientului importanţa (poziţionarea
Să se hidraîeze consumului de lichide pentru a preveni bolnavului în poziţie
utilizând cana cu cioc deshidratarea semtşezând sau în
• risc de alterare a şi paiul decubit dorsal cu capul
nutriţiei prin deficit - evaluez în permanenţă capacitatea de într-o parte)
legat de tulburările de deglutiţie: -565 progresiv, îl
deglutiţie şi refuzul de - ridic capul domnului M şi asigur rotaţia pe învăţ să folosească
a mânca mâna stângă pentru
partea sănătoasă, în timp ce el mănâncă
ft -561 încerc administrarea orală de afimente, susţinerea mâinii
lichide (lapte, sucuri de fructe, ceai), semisolide drepte în alimentare
(pireuri, legume pasate, spumă de măr), prin -566 realizăm.
administrarea de cantităţi mici la intervale mici de împreună cu sotja
timp meniul (prin regim
-562 manifest răbdare în alimentarea hiposodat şi
pacientului hipolipidic), în funcţie
Pacientul să-şî men- -563 institui, la indicaţia medicului, perfuzii de preferinţa domnului:
ţină starea de nutriţie zilnice, supraveghez • perfuzia instituită, îi explic
prezentă, să fie pacientului că este necesară, având în vedere
alimentat şi hidratat aportui alimentar mic pe cale orală
corespunzător canti-
Nu roşeaţă în regiunile 16.05.1997 -568 bea din cana cu cioc şi cu paiul - pacientul este
prezintă expuse -567 domnul Ivi -569 se pot administra pe cale orală alimente hidratat corespunzător.
escare, nu prezintă semne de lichide în cantitate de 1 500 ml/zi şi semilî-chide 7 De perseverat
nici deshidratare 18.05.1997
17.05.1997

DIAGNOSTIC -DE OBIECTIV pe termen INTERVENŢII EVALUARE

ÎNGRIJIRE mediu
• incapacitate de a Pacientul să-şi poată - mic dejun: cereale înmuiate în lapte 17.05.1997 - pacientul
comunica, legată de exprima nevoile utili- piure de cartofi, sp'urnă de măr _ utilizează mijloace
prezenţa afaziei zând comunicarea non- - cină: mămăligă cu brânză eficiente de comunicare
verbală prin gesturi, - efectuez bilanţul lichidian intrări - ieşiri non-verbalâ prin mişcări
scris cu mâna stângă -formulez întrebări simple, la care poate să-mi ale capului, prin scris cu
răspundă afirmativ sau negativ prin mişcan ale mânastângă, prin gesturi
capujui, ale mâinii sănătoase 18.05.1997 idem
- manifest foarte multă răbdare şi înţelegere
- vorbesc cu pacientul ţinându-I de mana,
încercând şa obţin din partea lui un gest, o
strângere de mână
- stabilesc cu domnul M un cod âl semnelor, în
prezenţa soţiei:
- pentru DA - o aprobare cu capul
- pentru NU - negare cu capul
- doresc bazinetui - o mişcare a mamu
stângi spre zona genitală
-mi-esete/foame - o mişcare a mâinii stângi spre
gură
- aş dori să mi se . _ citească ziarul
- o mişcare cu mana
stângă spre ochi
- aş dori să ascult
radioul - o mişcare cu mâna stângă spre
ureche

DIAGNOSTIC DE OBIECTIV pe termen INTERVENŢII EVALUARE

ÎNGRIJIRE mediu
• alterarea imaginii de Pacientul să-şi accepte - stabilesc, împreună cu pacientul, un program 18.05.1997
sine din cauza modificarea imaginii zilnic de exerciţii de vorbire - având în vedere
hemiplegiei, afaziei, corporale {tranzitorie) - educ familia să manifeste aceeaşi înţelegere, să-l evoluţia favorabilă/
manifestată prin agitaţie, mângâie, să-i vorbească pacientul este mai
nelinişte, anxietate, Intervenţiile expuse anterior ajută pacientul Ia liniştit, mai optimist şi
refuzul de a fi ajutat de depăşirea situaţiei încrezător, încearcă să
soţie - îi ajut printr-o comunicare permanentă să se se. adapteze la noua
adapteze la noua situaţie, convingându-l că aceasta situaţie
este tranzitorie, insistând asupra probabilităţii
reversibilităţii totale a fenomenelor
- explic pacientului că foarte mult contează voinţa
lui de a se face bine, pentru â depăşi această fază
grea
- sfătuiesc aparţinătorii să nu plângă în preajma
pacientului, deoarece efectul poate fi negativ pentru
ei
NOTĂ:
-570 Pacientul prezintă şi alte probleme cum ar fi: perturbarea comunicării familiale manifestată prin reiuzu\ de a fi ajutat de
soţie; circulaţie inadecvată (problema conexă, specifică de colaborare cu medicul); riscul de apariţie a sindromului de inutilitate
socială (pericol de depresie) pe care nu le-am prezentat în acest plan, dar care trebuie avute în vedere şi dezbătute la orele de curs
cu profesoara de Nursing/TIB.
-571 Supraveghez în permanenţă funcţiile vitale şi vegetative ale pacientului, efectuez intervenţiile cu rol delegat: analizele şi
explorările funcţionale, administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic.
Mariuca IVAN
Postfaţă Bibliografìe

455- •)
1 Truditor la căpătâiul celor în suferinţă, organizator de sănătate, „Doamna de fier a 15) VUZITAS
laramureşufut" sau „Samantha" - autoare sau coautoare recunoscută a unor lucrări de [ferinţă, GHEORGHE, ANGHELESCU AURELIA - Neurologie şl psihiatrie, Societatea ştiinţifică & Tehnică,
1996 f
cum sunt: „Urgenţe medlco-chirurgicale pentru cadre medii", „Tehnici pecfaJe de îngrijire a 16) MOGOŞE
bolnavilor", „Breviar de explorări funcţionale şl da îngrijiri pedale acordate bolnavului", „Ghid ANU AUREL - Elemente practice de reanimare, Spital clinic nr. 1 judeţean Timişoara, 1987 |
de nursing", pentru a aminti numai câteva din tlurile reprezentative - ne oferă o nouă încercare 17) BURUND
pe acest tărâm al pregătirii generaţiei noi e asistente medicale. EL C. - Manual de medicină Internă, Editura AII, 1996 |
\ Este lăudabilă străduinţa cu care autoarea şl colectivul au preluat şi adaptat la pecificul 18) ALBU ROXANA MARIA - Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint, 1996
românesc conceplul modern al îngrijirilor medicale da echipă în cadrul cărora jsistentei 19) LACOMBE M. - Précis d'anatomle et de physiologie humaines, Ed.
medicale îi revine un rol esenţial. Indiferent de specialitate, principiile yndamentale ale LamarrefPoinet
îngrijirilor bolnavilor sau persoanelor sănătoase rămân aceleaşi, Constituind componenta 19. DOMNIŞORU LEONARD - Compendiu de medicină Internă, Editura ştiinţifică,
esenţială în cadrul schemei terapeutice.. Bucureşti, 1994 ' |
! încă din 1950 Expert Commlttee on Nursing susţinea în raportul sau: „în numeroase ţări n care 20) DUNN C. DAVID - Chirurgie, diagnostic şl tratament, Editura Medicală, 1976
medicina este avansată iar nursing-ul nu, starea de sănătate a populaţiei nu reflectă itvelul 21) POPA GEORGE - Vademecum de urgenţe medicale. Editura Medicală, 1976 22
ridicat al medicinii". SHAFFLER A., BRAUN J., RENZ U. - Ghid clinic, Editura Medicală, -.1995$
i Cu altă ocazie, am afirmat că nu mi-aş dori, dacă aş ajunge pe patul spitalului, să tiu |ngrl|it de 22) MIHAILESCU MIHAl- Chirurgie pentru cadre medii, Edilura Medicală, 1979
„asistenta-tehnician", ci de „asistenta-nursă". Nevoile umane stau la baza îngrijirilor acordate de 23) CIUCA
Dr., COMAN Dr. - Manual de chirurgie pentru şcolile de asistenţi medicali, . Editura Medicală,
asistenta medicala în cadrul echipei de îngrijire în toate serviciile de sănătate. Chiar utilizând 1961 Í
tehnici de ultimă oră şl respectând cu stricteţe toate „indicaţiile", nu ăsle de ajuns pentru 24) CÂRMAC
recâştiga rea stării de sănătate dacă acestea sunt administrate de lasistenta-robot". IU R.t NICULESCU C. TH., TORSAN LELIA - Anatomia şi fiziologia omului, Editura Didactică şi
I Clasicii medicinii româneşti afirmau cu tărie că, de multe ori, căldura umană şi sufletul pedagogică. Bucureşti, 1983 - $
deschis, ataşamentul de cel aflat în suferinţă, au uneori efecte mal spectaculoase decât cele mal 25) BURCHI
P., DANCIU t., NEDELCU AL. - Anatomia şi fiziologia omului, Manual pentru licee sanitare, Editura
moderne droguri. Didactică şl pedagogică, 1969 f
Nu pot înjelege pe acel colegi medici - şi cu atât mai puţin pe colegele asistente - care nu 26) MOLDOVAN
acceptă aplicarea conceptului de nursing în spitalele noastre. Să fie vorba de principiul „Eu nu TIBERIU - Semiologie clinică medicală, Editura Medicală, Bucureşti. 1993 ' I
cunosc, deci, nu există?". Adică de nefamiliarlzarea cu un concept atât de necesar şî modem,
27) UNGURE
ANU GABRIEL, COVIC MARIA - Terapie medicală, Editura S'ymposlon, laşi, 1993 I
care creează o ciudată, paradoxală repulsie faţă de înseşi noţiunile fundamentale ale unui plan 28) STANCIU LUCA,
de îngrijire. MOANGA MARIAN - Policlinica medicală, Editura Didactică şl pedagogică, Bucureşti, 1983
Subliniez, nici pe departe nu este vorba de deprofesionalizare, când asistenta acordă . . Í
sprijin persoanei sănătoase sau bolnave să-şi menţină sau recâştige sănătatea prin susţinerea 29) BARBU ROMÉL - Explorări funcţionale. Editura Didactică şl pedagogică, Bucureşti,
sarcinilor pe care le-ar îndeplini singur (pacientul) dacă ar fi avut voinţa, puterea sau 1979 S
cunoştinţele necesare. 30) SBENGHE TUDOR - Recuperarea medicală la
Medicina românească - ca toată societatea de altfel, aflată într-un program da reorganizare, domiciliul bolnavului. Editura Medicalăi Bucureşti, 1996 - '•
reformare - ar trebui să acorde atenţia cuvenită conceptului de îngrijire în echipă de „protezare" 31) Ghid practic de medicnă
a funcţiilor afectate ale pacientului până la recâştigarea propriei lui Independenţe sau internă prespltalicească sub redacjia S. Sepuiveda; Editura Llbra.^Bucureşti, 1996 - * ■
asigurarea unei morţi demne, împăcat fiind cu sine când viaţa nu-l mai poate fi salvată. 33. THOMPSON M. JUNE - Cllnical Nursing, Mosby Company, 1986
Apariţia, la noi în ţară, cu o regularitate aproape de Invidiat, a unor lucrări fundamentale, de 32) FORS EA DAN, POPEŞCU RALUCA, POPESCU C, M. - Compendiu de
referinţă în acest domeniu, având drept autori personalităţi Implicate direct în pregătirea dermatologie şi veneroiogie, Editura fehrtlcă/Bucureşll, 1996
viitoarelor asistente, vine în sprijinul acestei necesare deschideri a orizontului ştiinţific, care ne
situează pe o traiectorie comună cu medicina statelor occidentale.
33) BOGDAN CONSTANTIN" - Elemente de geriatrie practică, Editura Medicală,
Felicit, deci, colectivul - care a lucrat sub îndrumarea dnel Lucreţia Titircă - pentru această Bucureşti, 1992
nouă şi valoroasă întreprindere, rămânând cu speranţa că nursing-ul va ocupa cât mal curând 34) ANCA ION - Urgenţe în pediatrie, Editura Medicală, Bucureşti, 1996
locul cuvenit şi în sistemul de sănătate românesc. 35) FILON MARIA - îndreptar de pediatrie, Editura Medicală, Bucureşti, 1978
Dr. Vasile BONAŢ medic primar 38. LUpKMANN J., SORENSEN K. C. - Medical Surglcal Nursing Editura W. B.
Interne specialist nefrolog, Spitalul SaundersCo, 1987
judejean Baia Mare •39. KOZIER BARBARA, ÉRB ELEONORA - Fundamentals of nursing, ediţia a 3-a, Addison-
1. GAVRILA I., coordonator - Boli infecţloase 1971, Editura Didactică şi pedagogică, Wesley Publishing Company, Health Science Dlvlson, 1987
Bucureşti, 1971 . | ■ 36) LAGERQUIST L. SALLY - Nursing Examînallon Revlew; Addison-Wesley
7) G ROZA E., IONESCU R.- Boii Infecţloase, Editura Medicală, Bucureşti, 1971 Publishing Company, Health Science Divison, 1987
8) VOICULESCU M. - Boii Infecţloase, vol. I şi II, Editura Medicală, Bucureştii 37) LEONARD DOMNIŞORU - Compendiu de medicină internă, Editura Ştiinţifica;
1989
4. BRUNNER - SUDDARTH - Soins infirmiers-en medicine-chlrurgfe, Éditions du Bucureşti, 1994
Renouveau Pédagogique Inc. - | 38) C. BONUNDEL - Manual de medicină internă pentru asistenţii medicali, Editura
. 5. JUALL CARPENITO LYNDA - Diagnostic infirmier,'MËDS1 .1 Medicală, Bucureşti, 1974
, 6. BOCÂRNEA CONSTANTIN - Boli infecţloase şi epidemiologie, Editura INFO-TEAM,
'Bucureşti, 1993. Í '
39) C. DUMITRESCU, R. PERCIUN - Diabetul zaharat - caietul asistentelor
9) FATTORUSSO V., RITTER O. - medicala, Editura Scaiul, Bucureşti, 1998
Vademecum Clinique du symptôme a l'ordonnance, Masson, 1984 "' -| 40) ALEXANDRU GHEORGH1U - Elemente de tehnologie didactică, Editura
10) RADU Didactică si pedagogică, Bucureşti, 1983
NICOUVE - Manual de anestezie şi terapie intensivă, vol. II, Editura Medicală, Bucureşti, 1980 :|
9. MATUSZ L. PETRU - Primul ajutor în accidentele vacanţei j 41) MIRON IONESCU - Lecţia între proiect şi realizare, Editura Dacia, Cluj-Napoca*
11) SCHEIMK 1982 !
ELISABETH, STRAUSS NOSSE ELISABETH - NuraJngul medico-chl-rurgical ¿ 46. M. MIHĂILESCU - Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicală, Bucureşti, 1991
12) TITIRCA
42) IULIAN MINCU - Diabetul zaharat - ce trebuie să ştim, Editura Medicală,
LUCREŢIA - Ghid de Nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, 1996 ;«.
13) TITIRCĂ Bucureşti, 1991 l
LUCREŢIA - Tehnici de evaluare şl îngrijiri acordate de asistenţi medicali, Editura Viaţa Medicală 43) C.tPĂUNESCU - Medicină internă (manual şentru Şcoala sanitară de asistente
Romanească, ediţia ll, 1996 ^ medicale), Editura Medicală, 1960
14) TITIRCA 44) Partners in diabet care Novo Nordlsk - Manual de instrucţiuni One Touch™
LUCREŢIA -Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului, Editura
Basic™ - sistem de monitorizare a glicemiei
Viaţa Medicală Românească, ediţia NI, 1997 ;■.

455- •)
 53)1990 QUERANVILLIERS J., PERLEMUTER L. - Dictlonnaire medical de ('Infirmiere.
Masson,
50. V.jPOSTOLACHE - Medicina de ambulatoriu, Editura Dacia, Clu]-Napoca, 1989 54) and Cifrtlcai
PHIPPS W. J., LONG B.C., WOODS N. F. - Medical - Surgical Nursing -
' 51. Revista „Psihologie" nr. 2, 5/1994 55)
Concepts
56) Company,
Editura Medicală,
Practice,T,The
ŞERBANESCU
1978 P., CANALE
ULRICH
CV. Mosby psihiatrie,
- Neurologie, Company,endocrinologie
1987 pentru cadre medii,
S. W., WENDEL S. A. - Nursing Care Planning Guides, W.
52. LUCREŢIA TITIRCA - Urgenţe medico-chirurgicale, Editura Medicală, Bucureşti, 1993 B. Saunders 1986
l
BIBLIOGRAFIE LA CAPITOLUL OBSTETRICĂ -

f
BUOGRAFIE ACIENŢILOR CU AFECŢIUNI ENDOCRINE GINECOLOGIE
% Mosby 1. Company,
BOBAK I.1987
M., JENSEN M. O. - Essenllales ot Maternity Nursing, The C. V.
45) BEARE P. C, MYERS J. L. - Principlesand Practice of Adult Health Nursing, 2. BEARE P. C„ MYERS J. L. - Principles and Practice Nursing, Mosby, 1990
3. CRISTEA A„ ACHIM V., FILIPESCU I. - Obstetrică şl ginecologie, Manual pentru
Mosby, 1990 I Şcolile tehnice sanitare, Editura Medicală, 1963
46) BORUNDEL C. sub redacţia Manual de medicină internă pentru cadre medii, 4. CR [ŞAN N., NANU D. - Ginecologie, Ed. Ştiinţillcă şl Tehnică, 1995
Ed. AII, 1994 £ . 5. DOENGES M. E., JEFFRIES M. F., MOORHOUSE M. F. - Nursing Care Plans, F. A.
47) CÂRMACIU R„ NICULESCU.C. TH., TORSAN LELIA - Anatomia şi fiziologia Davis Company Philadelphia, 1984
57) DOENGES M. E. KERITY J., MOORHOUSE M. F. - Maternal/ Newborn Care
Plans, F. A. Davis Company Philadelphia, 1988
omului, Ed: didactică şi pedagogică, 1983 58) FILIPESCU I-, MATES V., ORÄDEAN L., CERNAZEANU P. - Breviar de
obstetrică şi ginecologie, Editura Medicală, 1972
4. COCULESCU M. - Endocrinologie clinică - Note de curs, Ed. Medicală, 1995 59) KNEJSL C, AMES S. W. - Aduty Health Nursing a Byopsyhosocial Approach,
i'
■ 5.Company
DOENGES M. E„ JEFFRIES M. F. MOORHOUSE M. F. - Nursing Care Plans, F. A. Mosby 60)
Addison - Wesley Publishing
Company, 1984
Company,
MARTIN TUCKER 1986
S. şi colaboratorii - Patient Care Siandards, The C. V.
Davis - Philadelphia, 1984
48) HAZARD J., PERLEMUTER L - Endocrinologie, Masson, 1990 61) MOGA M., NANU D., SAMANCHt L. - Obstetrică, Ed. Ştiinţifică şi Tehnică, 1994
62) PHIPPS W.J., LONG B. C, WOODS N, F. - Medical-Surgical Nursing, Concepts
50) 49) IAMANDESCU B. - Psihologie mBdicală, Ed. All, 1994 and Clinical Practice, The C. V. Mosby Company, 1987
63) SNOWLEYLtd.,G.1992
KNEISL C, AMES S.W. - Adult Health Nursing A. Byopsychosoclal Approach, D„ NICKLIN P. J„ BIRCH J. A. - Obleclives for Care. Second
Edition, WoJfe Publishing
51)
Ed. Addison-Wesley
52)
Mosby MARTIN
Company,
Ed. Medicală
Publishing
1984 TUCHER
.
Company, 1986
S. şl colaboratorii - Patient Care Standards, The C. V.
MOGOŞ A., IANCULESCU GH. - Compendiu de anatomie şl fiziologia omului, 64) VÂRTEJ P. - Obstetrică fiziologică şl patologică , Ed. All, 1996.

455- •)

Cuprins
Cuvânt înainte - L.ucreţia Titircă.................................................................................... 5
prefaţă la ediţia I - dr. Mlhall Mlhaillde........................................................................... 6
nqrijirea pacienţilor cu afecţiuni/deficienţe ale aparatului locomotor
'Gherghinica Gal, Monica Seuchea)........................................................................................7
Noţiuni de anatomia şl fiziologia aparatului locomotor- -.........................................................7
Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii............................................8
Evaluarea morfo-funcţlonală a aparatului locomotor...............................................................9
Particularităţi de îngrijire a pacientului cu afecţiuni ale aparatului locomotor ...................16
Pacienţi cü traumatisme....................................................................................................23
Pacienţi imobilizaţi în aparat glpsat.........'■......................................................................25
Pacienţi cu extensie, tracţiune..........................................................................................2B
Pacienţi cu amputaţle........................................................................................................................i
Pacien|i cu ruptură musculară .........................................................................................30
Pacienţi cu osteoporoză.....................................................................................................30
Pacienţi cu TBC osteo-artlcular .......................................................................................30
Pacienjl cu osteopatle deformantă...................................................................................31
Tendinlta ..........................................................................'..................................................32
îngrijirea pacientului cu afecţiuni/deficienţe
ale aparatului respirator (Gherghinica Gal, Monica Seuchea).......................................34
Notlunt de anatomia şi fiziologia aparatului respirator...........................................................34
Educaţia pacientului pentru prevenirea afecjfunllor respiratori)...........................................36
Evaluarea morfo-funcţlonală a aparatului respirator .............................................................36
Semne şi slmptome posibile în afecţiuni ale aparatului respirator.......................................37
j îngrijirea pacientului cu insuflclen|ă respiratorie acută...........................................................39
îngrijirea pacientului cu astm bronsic.......................................................................................40
îngrijirea pacientului cu pneumonie bacteriana acută............................................................42
îngrijirea pacientului cu bronşiectazie......................................................................................44
îngrijirea pacientului cu pleurezie.............................................................................................46
îngrijirea pacientului cu afecţiuni/deficienţe ale aparatului cardiovascular
(Gherghinica Gal, Monica Seuchea)
........................................................................................................................... .......
...........................49
Nofiunl de anatomia şi fiziologia aparatului cardiovascular...................................................49
Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor cardiovasculare................................. .50
i evaluarea morto-funcţionalâ a aparatului cardiovascular......................................................... .51
i 458
Semne şi simptorne posibile în afecţiunile aparatului cardiovascular................................53
îngrijirea pacientului cu Infarct miocardic acut......................................................................53
Îngrijirea pacientului cu endocardită infecţioasă ....................................................:.............57
îngrijirea pacientului cu pericarditâ acută ...............................................................;.............59
Îngrijirea pacientului cu hipertensiune arterială.....................................................................60
îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale arterelor periferice........................ ............... --------62
îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale venelor........................;................................î..............65
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului digestiv
şl ale glandelor anexe (Elena Dorobanţii)................................................................'...........69
Locul temei în cadrul programei de nürslng ...........................................................J............69
Obiective generale ale temei ........................................................................................29
;
69
Organizarea şl desfăşurarea lecţiei..........................................................................................70
Evaluarea rezultatelor se va realiza prin dlterlte procedee ......................................:............72
Noţiuni de anatomie şl fiziologie..................................................................................'...........74
Educaţia pentru sănătate a populaţiei; măsuri de prevenire a bolilor digestive. -7Evaluarea
morfo-funcţlonală a aparatului digestiv şl glandelor anexe...................................--\............76
Manifestări de dependentă (semne şl slmptome posibile).................................■ ■ ..............76
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni digestive tratate medical......................................i...........79
îngrijirea pacientului cu stomalltă...............................................................................■ . . . . .79
Îngrijirea paclenlulul cu boală ulceroasa . . . . - ...........'.........................................................."
..........................................................................................■
..........................................................................................îngrijirea pacientului cu enterocolltă
..........................................................................................:..........................................................83
Îngrijirea pacientului cu rectocolită hemoraglcâ...................................................>..............84
îngri|lrea pacientului cu ciroză hepatică.............................................................. . . . . y. . . .85
Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale căilor biliare.............................îngrijirea pacientului cu
pancreatită acută.................................................................................... ■................................90
Particularităţi privind pregătirea preoperatoria în Intervenţiile ^
chirurgicale asupra aparatului digestiv ................'............................................------.j..... .91
Particularităţi de îngrijiri postoperatorii in intervenţiile chirurgicale pe tubul ;
digestiv şi glandele anexe..............................................................................................1
............................................................................................................. îngrijirea
pacientului cu abdomen acut chirurgical netraumatic................................................;-----.94
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni/deficienţe \
ale aparatului renal (Gherghinica Gal, Monica Seuchea)............................. . . . . . .96
Noţiuni de anatomie şl fiziologia a aparatului renal.....................................................■■
...........................................................................................................................................Educaţia
pacientului pentru menţinerea unei eliminări urinare adecvate
şl prevenirea afecţiunilor la nivelul aparatului renal.................................................... Evaluarea
morfo-iuncţională a aparatului renal.............................................................................■
...........................................................................................................................................9Semne
şl slmptome posibile în afecţiunile renale ...................................................................■} ■ ■
-10°
îngrijirea pacientului cu Insuficienţă renală acută.......................................................!.. .101
îngrijirea pacientului cu Insuficienţă renală cronică ..........-îngrijirea pacientului cu litiază
renală........................................................................................- •....................................;.. .109
Îngrijirea pacientului cu glomerulonefrllă acută difuză poslstreptococlcâ..................... .112
îngrijirea pacientei cu clstită...........'.............................................................Í...114
îngrijirea pacientului cu pielonefrită acută.............................•.............................v.. .114
îngrijirea pacientului cu traumatisme renale................................................................; . . .116
îngrijirea pacienţilor în stare gravă (Lucrefia Titircă) ....................... ..........;j.. .118
Manifestări de dependenţă.............................................................................................. .119
459
Intervenţiile asistentei - cu rol propriu şi delegat.........................................................■ ■ ■ .
'
Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice
(Elena Doropanţu).......................................................................................................131
Noţiuni de anatomie şl fiziologie.................................................................................13f
Educaţia pentru sănătate, pentru prevenirea bolilor oculare .......................................132
Evaluarea morfo-funcţlonală a ochiului şl anexelor sale .............................................133
Manifestări de dependenţă (semne şl slmptome posibile)...........................................135
Îngrijirea pacienţilor cu vicii de refracţie.............................................................;........136
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni inflamatorii şl Infecţii ale ochiului.......................------137
îngrijirea pacientului cu cataractă...............................................................................140
îngrijirea pacientului cu glaucom...............................................................................141
îngrijirea pacienţilor cu traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari................143
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni oto-rino-laringologice
(ElenaDorobanţii)........................................................................................................146
 Noţiuni de anatomie şl fiziologie . . Í. ■...................................................................146
Educaţia pentru sănătate pentru prevenirea bolilor oto-rino-laringologice ...................146
Evaluarea morfo-funcţlonală a organelor oto-rino-laringologice..................................147
Manifestări de dependenţă (semne şl slmptome posibile) ;.........................................149^
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale urechii externe
..................................................................................................................................
15QA
îngrijirea pacienţilor cu otită.......................................................................................152
îngrijirea pacientului cu sindromul meniere- -.............................................................153
îngrijirea pacienţilor cu Infecţii nazofaringiene, sinuzale şl laringlena...........................154
îngrijirea pacienţilor cu amlgdalită..............................................................................156
îngrijirea pacientului cu vegetaţii adenoide ............................................................. .158
îngrijirea pacientului cu epistaxis...............................................................................160
îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ale aparatului
genital (Florica Udma) . . : ........................................................................................161
Noţiuni de anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin .........................................161
Educaţia pentru sănătate a femeii.......................................................*......................163
Explorări paraclinlce şi de laborator în ginecologie ............................:......................167
Examinarea pacientei cu afecţiuni ginecologice.........................................................169
îngrijirea pacientei cu inflamaţii genitale......................................................................174
Pacienta cu vulvovaglnitâ . . ¿ . . . . , .................................................................174
Pacienta cu boală inflamatoria pelvină........................................ .......................175
îngrijirea pacientei cu prolaps genital-........................................................................177
îngrijirea pacientei cu afecţiuni tumorale ale aparatului genital ....................................178
Particularităţi privind pregătirea preoperatoria şl îngrijirile postoperatorii
în afecţiuni ale aparatului genital feminin .........................................."........................160
Pregătirea preoperatorio....................................................................................t80
Pregătirea preoperatorle pentru Intervenţiile pe cale abdominală.........................163
Pregătirea preoperatorle penlru Intervenţiile pe cale joasă
fvaglnală sau perineală)......................................................................................185
îngrijirea postoperatorie ;...................................................................................185
Prevenirea complicaţiilor postoperatorii__...........................................................188
Ghid pentru plan de îngrijire a bolnavei cu histeroctomie ........¿.................................190
Ghid pentru întocmirea planului de îngrijire a bolnavei cu mastectomle . . . _...............193
îngrijiri acordate în obstetrică (F/orfca Udma)....................................................196
Noţiuni elementare despre sarcină şl naştere...........:.................................................196
pazinulbsos .......................................................................................................196
Bazinul moale...................................................................................................197
Modificările morfo-funcţionale ale organismului în timpul sarcinii...............................197
A. Modificări generale........................................................................................197
B. Modificări locale............................................................................................201
Investigaţii paraclinlce în sarcină .......................................................................203
Examene de laborator ......................................................................................203
Investigaţii ultrasonlce................................................................. .................,. .203
Examene radiologice.........................................................................................204
Examenul lichidului amniotic.............................................................................204
Consultaţia prenatală...............'...................................................................•..........204
Prima consultaţie prenatală ..............................................................................205
3. Măsuri pentru protecţia masei receptive ...........................................................268
a. Imunizarea activă (vacclnoprofilaxia) ....................b.
imunizarea pasivă.................................................■.....................................270
Administrarea serurilor........................................................................................271
Administrarea Imunoglobulinelor.........................................................................274
ngrljlri specifice tn funcţie de calea de transmitere...........------...................................275
hgri/lrea pacienţilor cu afecţiuni transmise pe cala respiratorie.....................................276
Măsuri ce trebuie luate pentru limitarea propagării bolilor Infecţloase
respiratorii ..........................................................................................................277
ngrijlrea pacienţilor cu scarlatina ....,...........................................................................277
ngrijkaa pacientului cu varicelă ..................................................................................280
; ngrijirea pacienţilor cu rujeolâ ...................................................................................281
ngrijirea pacienţilor cu afecţiuni transmise pe cale digestivă........................................283
ngrijlrea pacienţilor cu toxllnfecjii alimentare...............................................................284
lîngrljirea pacienţilor cu hepatită virală acută A .............................................................287
jrljirea pacientului cu afecţiuni/deficienţe dermatologice
461 460
Supravegherea gravidei cu sarcină normală............... .............................................206
Gravida cu sarcină normală în primul trimestru..................................................206
Gravida cu sarcină normală în trimestrul II.........................................................208
Gravida cu sarcină normală în trimestrul III........................................................210
Gravida la termen..............................................................................................212
Gravida în travaliu - asistarea naşterii .......................................................................213
îngrijiri acordate în lăuzie...........................................................................................216
Lăuza în primele două ore.................................................................................216
Îngrijiri în lăuzla fiziologică.......'........................................ ................................216
îngrijirea şl supravegherea gravidei cu sarcină petologlcă.........................................218
Gravida cu risc obstetrical ................................................................................218
Gravida cu dişgravidle precoce.........................................................................220
Gravida cu disgravldle tardivă ..........................................................................221
Gravida cu hemoragii în timpul sarcinii.......................................................—222
Gravida cu iminenţă de avort.............................................................................222
Gravida cu placentă praevla.............................................................................223
Lăuza cu operaţie cezariană............................................................................ -223
Lăuzla patologică..............................................................................................225
Ghid pentru planul de mgrljire a gravidei...................................................................225
îngrijiri în pediatrie. Creştere, dezvoltare, maturitate
(Gherghinlca Gal, Monica Seuchea).......................................................................243
Definirea noţiunilor...........................,.......................................................................243
Factori care influenţează creşterea şi dezvoltarea......................................................243
Etapele creşterii şl dezvoltării....................................................................................244
Aspecte ale îngrijirii nou-nâscutulul şl sugarului .......................................................245
Aspecte ale îngrijirii copilului spitalizat ...'...................................................................250
îngrijirea pacienţilor cu boi! infectocontagioase
(Lucreţla Tltircă).........................................................................................................253
Noţiuni de epidemiologie .........................................................................................253
65)................................................................................... Factori
epidemiologlci principali................................................................................■ -253
66)......................................................................................Factor
i epidemiologlci secundari.................................................................................254
III. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologlce ................................255
Agenţii Infecţioşl.......................................................................................................255
Apărarea organismului lată de Infecţii — . . ; .............................................................256
Diagnosticul bolilor infecţioase....................................................................• ■........257
67)............................................Date epidemiologlce........................;
258
68)...................................................................................... Date
clinice ..............................................................................................................258
69)...................................................................................... Date
de laborator......................................................................................................261
Recoltarea produselor biologice şi patologice...........................................................263
Profilaxia şi combaterea bolilor Infecto-contagioase..................................................264
70)...................................................................................... Măsuri
preventive fală de sursa de Infecţie....................................................................265
71)...................................................................................... Măsuri
faţă de căile de transmitere................................................................................265
herghlnica Gat, Monica Seuchea) . , , ......................................... ...................293
Noţiuni de anatomie şl fiziologie a pielii .......................................................................293
Educaţia sanitară penlru prevenirea afecţiunilor dermatologice....,...............................294-.
Particularităţi de îngrijire a pacientului cu afecţiuni dermatologice.....................'..........294 '
grijirea pacienţilor cu afecţiuni neurologice
iucreţia Titircă)............................................................................................................... . . . 2 9 9
Noţiuni de anatomie şi fiziologie a sistemuiul nervos...................................................299
72)........................................................................................Siste
mul nervos somatic.............................................................................................300
73)........................................................................................ Sist
emul nervos vegetativ ...,......................................................................................301
Educaţia pacientului cu afecţiuni neurologice ......................................................302
: Evaluarea morio-funcţlonală a sistemului nervos ..........................................................302
J Aprecierea stării neurologice.................................................................................307
I Examenul nervilor cranleni......................................................................................,.310
! îngrijirea pacienţilor cu hipertensiune Intracranlană (H.T.I.C.) .........................................
 "îngrijirea pacienţilor cu tulburări comiţlale - epilepsie..................................................316
ngrijirea pacienţilor cu boala Parkinson (paralizia agitată)............................................319
ngrijirea pacienţilor cu tumori cerebrale......................................................................322
ngrijlrl preoperatoril - pacienţi cu tumori cerebrale..................................................... .324
ngrljlrl postoperatorii..................................................................................................324
| ngrijirea pacienţilor comatoşi........................................................................................327
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni/deficienţe psihiatrice
(Gherghlnica Gal, Monica Seuchea)..............................................................................330
I Educaţia sanitară pentru prevenirea bolilor psihice....................................................... .330
\ Evaluarea funcţiilor psihice....................................................................................• -. .330
■ Aspecte ale îngrijirii pacienţilor psihici..........................................................................331
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni reumatismale
\(£lena Dorobanţii)....................................................................................................................340
Noţiuni Introductive......................................................................................................340
I Educaţia pentru sănătate tn vederea prevenirii bolilor reumatismale............................. .340
; Evaluarea morfo-funcţlonală a aparatului locomotor.............................................342
j. Manifestări de dependenţă (semne şi slmptome posibile)......................,..............343
îngrijirea pacientului cu reumatism articular acut (RAA)................................................344
I îngrijirea pacientului cu pollartrită reumatoldâ PR............................................................347
îngrijirea pacientului cu spondllită anchlloz'nntă (anchllopoietlcă) (SA).........................349
îngrijirea pacientului cu reumatisme degenerative (artroze)...........................................351
! 462 îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni endocrine
(Florica Udma)
Glandele endocrine, noţiuni de anatomie şi fiziologie 1(.............................. 350
Educaţia pentru sănătate în bolile endocrine....................'................................' , t' gg,.
Examene de laborator, funcţionale şl paraclinice în bolile endocrine..................;. [' [357
74)................................................................................ Explorarea
glandeîhlpoflze........................................................................................... . ] [357
75)......................................................................... Explorarea
glandei tiroide..................................................................................; 350
76)................................................................................Explorarea
glandelor paratirolde ................................................................................■'3Sg
77)................................................................................Explorarea
glandelor suprarenale .............................................................................., [ '35g
78)................................................................................Explorarea
glandelor sexuale.....................................................................................3.-Xaeo
Semne şl slmptome în bolile endocrinB........................................................................................ j.,, \jgQ
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale hipoflzel ........'.................................... .371
A. Pacientul cu macrosomle hipofizară (acromegalle şt gigantism) ......■ ■ . . ) . . ' . ^372
B. Pacientul cu mtcrosomle hipofizară (nanismul hipofizar)....................... X .'. ,373
C. Pacientul cu diabet Insipid.................................................................... .\ . . '374
îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale glandei tiroide............................................?,,. "375
Pacientul cu rtlpertlraldle................................................................................. ^75
Pacientul cu hlpotlrofdle..................................... '.. ;......................■.........\ . . , Z 7^
Pacientul cu tiroldectomie.......................................................................... -\. . ,38D
îngrijirea pacientului cu afecţiuni ale glandelor paratirolde..................................• , , 397
Pacientul cu hlpoparallroldle (tetanle).........................................................: . . Vj81
Pacientul cu hiperparatiroldle........................;...........................................■;.. .332
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale glandelor suprarenale ................:........K . .383
Afecţiunile cortiCDşuprarenallene (CSR)............................................................ . .353
Pacientul cu sindrom Cushlng......................................................................... 394
Pacientul cu hlperaldoşteronlsm............................................................... ;■.. .395
Pacientul cu boala Addlson ..............................■......................................,5
80
07
92
96
98
9
104
268
;
. . .agg
Afecţiunile medulosuprarBnalei........................................................................... — ; . . .339
Pacientul cu feocromocîtom.......................................................................;.. .399
îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni ale gonadelor........................................................ ,390
Pacientul cu hlpogonadlsm........................................................................ .390
Pacientul cu crlpţorhldie...................................................................................392
Pacienta cu hlperfollcullnlsm ..................................................................... }.. .392
Pacienta cu sindrom de virilizare ....................................................................... .392 •
îngrijirea pacientului cu afecţiuni hematologice \
(Eiena Dorobanţu)..........................................'..................................................................................... I, .394
Componentele şl funcţiile sângelui..............'..........*..........................................-.. .394
Educaţia pentru sănătate....................................................................................■. .395
Măsuri pentru prevenirea bolilor hematologice................................................ —395
Evaluarea morfo-funcţională a sângelui şi a organefor hematoformaloare............;, .395
Manifestări de dependenţă, semne şi slmptome posibile >
Tn bolile hematologice.......................,...............................................................;. .396
îngrijirea pacienţilor cu anemii şl poliglobulii....................................................... v. .397
Anemiile şl pollglobuliile................................................................................ .397
îngrijirea pacientului cu leucemie .......................................................................•' • -399
îngrijirea pacientului cu slndroame hemoraglce sau stări produse de tulburarea ■
hemostazel ............................-..........................................................................■'■ -400
îngrijirea pacientului cu boli metabolice şi de nutriţie
(Elena Dorobanţu)..........................................................................................................- .403
Noţiuni de fiziologie..............................................................................................403
Metabolismul...........".....................................................................................403
Metabolismul glucidelor....................—...............■........................................403
463
 Metabolismul lipidelor........................................................................................404
" Metabolismul proteinelor ■■..............................................................................404
Educaţia pentru sănătate şl prevenirea bolilor de nutriţie şl metabolism .....................404
Evaluarea metabolismului — -------....................................................................405
Semna şl.slmptome posibile în bolile de nutriţia şi metabolism................................. .406
îngrijirea pacientului cu obezitate...............................................................................406
îngrijirea pacientului cu sindrom de slăbire (subponderal)..........................................408
îngrijirea pacientului cu gută......................................................................................4t0
îngrijirea pacientului cu diabet zaharat.......................................................................411
Educaţia pentru sănătate a populaţiei privind prevenirea diabetului zaharat ........411
Evaluarea funcţionată........................................................................................412
Pian de îngrijire a pacientului cu diabet zaharat..........................................................413

îngrijirea persoanei vârstnice

(Gherghinica Gat, Monica Seuchea)................................................................................ .4ao
Educaţia vârstnicului pentru menţinerea independenţei..............................................420
Particularităţi de îngrijire a persoanei vârstnice...........................................................421

- îngrijirea pacienţilor cu SIDA (sindromul de imunodeficienţă

...
dobândltă):fiucre//a Tittrcâ).............................................................. .....................425
îngrijirea pacientului în faza terminală
(Ghergfi/nica Gat, Monica Seuchea)...................................................................... .430
Aspecte ale îngrijirii pacientului în (aza terminală şl în <ioHu........................................431

Plan de îngrijire (I) a unul pacient cu multiple afecţiuni în STI ..................434

Ghid de îngrijire.........................................................................................................434
Plan de îngrijire (II)................................................................................ 447
Postfaţă............................................................................................... 454
Bibliografie........................................................................................... 455
 Tiparul executat 1 a S.C.
LUMINA TIPO s.r.l.
str. Luigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucureşti Tel/Fax 211.32.60; Tel.
212.29.27