Sunteți pe pagina 1din 4

Programa școlara

pentru disciplina
EDUCAȚIE INTERCULARĂ
Clasa a VI-a

Bucuresti 2016
Nota de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educație intercultură reprezintă o ofertă curriculară
pentru clasa a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de
învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână.
Programa de Educație interculturală pentru clasa a VI-a reprezintă începutul studierii
educației interculturale ca disciplină școlară. Ea vizează o abordare a diferenţelor culturale,
strategie prin care se iau în considerare interacţiunile spirituale, beneficiile schimburilor
dintre culturi, într-un proces de legitimizare a unei identităţi culturale deschise.
Obiectivul general al educaţiei interculturale este acela de a facilita deprinderea acestor
abilităţi de convieţuire în societatea plurală a zilelor noastre. Acest prim obiectiv îl înlesneşte
pe cel de-al doilea, şi anume conştientizarea cauzelor şi rădăcinilor propriilor determinări
culturale, a stereotipurilor, a prejudecăţilor proprii, precum şi identificarea acestora la
ceilalţi. Odată cu această conştientizare, se urmăreşte deprinderea capacităţii de a relativiza
perspectivele şi punctele de vedere, precum şi de a dezvolta abilităţi de comunicare cu
ceilalţi.
Cel de-al treilea obiectiv este formarea unor atitudini pozitive care să fie aplicate în cadrul
unei societăţi plurale: respectul pentru diversitate, pentru identitatea celor percepuţi ca fiind
diferiţi, şi implicit, respingerea atitudinilor intolerante şi discriminatorii faţă de aceştia.
Conform Dicţionarului de Psihologie – Paul Popescu Neveanu-, fenomenul educaţional este
unul social de dezvoltare, formare, construire a fiinţei umane ca subiect al acţiunii, al
cunoaşterii şi al valorilor, prin comunicare şi exerciţiu, prin modelarea comportamentului său
şi prin integrarea în activitatea şi în relaţiile sociale.
Educaţia interculturală presupune promovarea unor politici şcolare care să permită
egalizarea şanselor în educaţie şi a unor strategii de valorificare a diferenţelor culturale
pentru a le transforma în resurse pedagogice, iar responsabil de aceste demersuri este (în
cadrul educaţional instituţionalizat) managerul grupei/ clasei, respectiv cadrul didactic.
Identitățile multiple, tradițiile și obiceiurile se fac simțite chiar și în comunitățile mici, rurale.
Același lucru putem spune și despre modul de relaționare dintre diverși indivizi sau grupuri
de indivizi. Această diversitate presupune o nouă abordare a societății și a educației.
Interculturalitatea aduce în societate un plus de cunoaștere și de îmbogățire culturală.

Educaţia interculturală se referă la teme ca ”acceptarea”, ”conviețuire cu ceilalți”,


”participare”, evitarea prejudecațiilor și promovarea unei educații democratice
interculturală/ multiculturală.
Competențe generale

1. Cunoasterea faptului ca există mai multe culturi si


trebuie acceptate.
2. „Manifestarea unui comportament social activ şi
responsabil, adecvat unei lumi în schimbare” .
3.Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea altor
culturi.
Bibliografie:
1.Teodor COZMA (coord.), O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Editura
Polirom, Iaşi, 200 Liviu ANTONESEI, Paideia. Fundamentele culturale ale educaţiei, Editura
Polirom, Iaşi, 1991
2. Gheorghe BUNESCU, Şcoala şi valorile morale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1998
3. Mircea MALIŢA, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Bucureşti, Nemira, 1998

www.edu.ro
www.didactic.ro
http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Educatie%20Interculturala.pdf
http://colegiulnegruzzi.ro/?page_id=6992