Test 1 Consilliere

ITEMI PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ
(sesiunea iulie 2018)
PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI ȘI CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ
1. Selectaţi care este (sunt) obiectivul (obiectivele) consilierii educaţionale:

a. dezvoltarea personală;
b. promovarea sănătăţii şi a stării de bine;
c. remedierea;
d. prevenţia;
e. terapia.
Răspunsuri corecte:
Băban, A. (2001), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere,
Cluj-Napoca, Editura Ardealul, pag. 17.
2. Empatia este abilitatea de:

a. a te identifica cu o altă persoană;
b. a înţelege modul în care gândeşte, simte şi se comportă o altă persoană;
c. a avea milă sau compasiune faţă de o persoană aflată în dificultate;
d. a fi „ca” persoana cealaltă;
e. a te transpune în locul unei alte persoane.
3. Congruenţa se referă la:

a. implicarea persoanei sau grupului de persoane în deciziile de dezvoltare personală;
b. concordanţa dintre comportamentul consilierului şi convingerile, emoţiile şi valorile sale
personale;
c. maniera falsă de exprimare sau de comportament.
4. Colaborarea este abilitatea consilierului de:
a. a-l ajuta pe elev să găsească cele mai relevante informaţii pentru ca acesta să poată lua decizii
responsabile;
b. a implica persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi) în deciziile de dezvoltare personală;
c. a transmite informaţii de la „expert” la „novice”.
5. Ascultarea activă este abilitatea de bază în consiliere care:

a. implică judecăţi de valoare în funcţie de propriile atitudini şi convingeri;
b. încurajează elevii să vorbească deschis şi liber;
c. oferă suportul unei bune comunicări între profesor şi elevi.
6. Categoriile de influenţe în diferenţierea interindividuală sunt:

a. cele care ţin de temperament, şi par a fi în cea mai mare parte înnăscute;
b. cele care ţin de mediu;
c. cele care nu ţin de mediu.
7. La nivel cognitiv, erorile de gândire care apar cu cea mai mare frecvenţă sunt:
a. suprageneralizarea;
b. analiza comportamentului;
c. folosirea lui „nu trebuie”;
d. saltul la concluzii;
e. catastrofizarea sau deformarea selectivă.
Cluj-Napoca, Editura Ardealul, pag. 53-54.
8. În funcţie de criteriul stabilităţii în timp a emoţiei deosebim:
a. emoţia ca stare;
b. emoţia ca trăsătură;
c. emoţia ca mecanism de apărare.
9. Afectivitatea negativă este efectul repetitiv al trăirilor emoţionale negative şi se manifestă prin:
a. anxietate;
b. depresie;
c. controlabilitate;
d. autoeficacitate;
e. sentiment de neajutorare.
10. Mecanismele de apărare operează în mod:

a. conştient;
b. inconştient;
c. ambele.
Răspunsuri corecte:.
11. Selectaţi din variantele de mai jos care este (sunt) efectul (efectele) negativ (negative) ale utilizării
etichetelor comportamentale:
a. nu întăresc comportamentul;
b. nu atribuie anumite roluri;
c. reduc şansele de dezvoltare personală;
d. reduc motivaţia de schimbare;
e. nu favorizează apariţia ideilor preconcepute.
12. Eul de Părinte are tendinţa:
a. să impună, să dea ordine şi să ameninţe;
b. să protejeze/supraprotejeze şi să consoleze;
c. să nu judece pe alţii şi să nu emită reguli care nu admit replică.
13. Eul de Adult este cel care:

a. se informează, compară, evaluează şi analizează;
b. rezolvă probleme, negociază şi comunică;
c. foloseşte un comportament autoritar (voce, gesturi, intonaţie).
14. Eul de Copil reprezintă resursa de:

a. creativitate;
b. spontaneitate;
c. echilibru între dorinţe, plăceri şi norme/valori.
Răspunsuri corecte: .
15. Eul real sau Eul actual cuprinde:

a. Eul fizic;
b. Eul cognitiv;
c. Eul emoţional;
d. Eul temut;
e. Eul dorit.
16. Elevii cu o stimă de sine pozitivă:
a. îşi asumă responsabilităţi;
b. îşi exprimă atât emoţiile pozitive, cât şi pe cel negative;
c. îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor.
17. Elevii cu o stimă de sine scăzută:

a. se simt neiubiţi şi nevaloroşi;
b. sunt uşor influenţabili;
c. realizează fără probleme sarcini noi.
18. Alegeţi din următoarele variante reacţia (reacţiile) adulţilor care favorizează formarea unei stime
de sine scăzută:
a. compararea unui copil cu celălalt;
b. folosirea ameninţărilor şi a pedepselor;
c. planificarea activităţilor.
19. Pentru ca elevii să-şi dezvolte stima de sine, profesorii trebuie să:
a. exprime expectanţe rezonabile faţă de vârsta copilului;
b. planifice din timp activităţile;
c. formuleze clar ceea ca aşteaptă de la elevi;
d. nu ofere recompense;
e. nu se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor.
20. Atitudinile negative faţă de sine sunt generate de:
a. comportamentul celorlalţi;
b. modul personal de a gândi faţă de propria persoană;
c. atitudinea noastră faţă de alţii.
21. Selectaţi dintre următoarele variante pe cea (cele) care se potriveşte (se potrivesc) persoanelor care
gândesc polarizat:
a. trăiesc într-o lume fără nuanţe, doar în alb şi negru;
b. se judecă ca fiind „fie îngeri, fie păcătoşi”;
c. folosesc adjective stereotipe.
Răspunsuri corecte
22. Selectaţi care este (sunt) modalitatea (modalităţile) greşită (greşite) de a gândi despre sine:
a. filtrarea;
b. planificarea;
c. gândirea polarizată;
d. suprageneralizarea;
e. reacţionarea.
23. Selectaţi care este (sunt) bariera (barierele) în atingerea scopurilor:

a. planificarea insuficientă;
b. teama de eşec;
c. managementul deficitar al timpului;
d. problemele de relaţionare;
e. simptome somatice funcţionale.
24. Etichetarea ca distorsiune cognitivă se aseamănă cu:
a. suprageneralizarea;
b. filtrarea;
c. responsabilizarea.
Răspunsuri corecte: .
25. Convingerile sănătoase sunt:

a. flexibile;
b. nerealiste;
c. personale şi nu impuse din afară.
26. Selectaţi din variantele următoare pe cea (cele) care constituie tip de abuz:
a. abuz sexual;
b. abuz emoţional;
c. abuz comportamental;
27. Selectaţi care este (sunt) consecinţa (consecinţele) abuzului asupra copiilor:
a. imaginea de sine scăzută;
b. lipsa simptomelor somatice;
c. problemele de relaţionare.
28. Selectaţi care este (sunt) semnul (semnele) abuzului la copii:

a. semne fizice;
b. semne comportamentale;
c. semne corporale.
Răspunsuri corecte
29. Selectaţi din variantele de mai jos caracteristica (caracteristicile) ce creşte (cresc) incidenţa
abuzului:
a. sărăcia;
b. şomajul;
c. stresul în familie;
d. părinţi care îşi răsfaţă copiii;
e. familii cu valori conservatoare.
30. Selectaţi din variantele de mai jos care este (sunt) informaţia (informaţiile) relevante pentru
evaluarea abuzului:
a. istoricul familiei;
b. caracteristici biologice;
c. caracteristici socio-cognitive;
d. starea de sănătate;
e. caracteristici fiziologice.
31. Deprinderile de comunicare şi relaţionare reprezintă un factor protector faţă de:

a. situaţiile de criză (suicidul);
b. comportamentele de risc (consum de droguri, alcool, fumat);
c. argumentarea logică impusă.
32. Factorii care declanşează şi menţin sentimentul de singurătate sunt:

a. deficitul abilitaţilor de comunicare;
b. timiditatea şi stima de sine scăzută;
c. timp îndelungat petrecut cu prietenii.
33. Comunicarea nonverbală include:
a. mesaje noncorporale;
b. paralimbajul;
c. comunicarea spaţiala.
34. Selectaţi bariera (barierele) în comunicarea eficientă:

a. tendinţa de a judeca;
b. neoferirea de soluţii;
c. nefolosirea ameninţărilor;
d. moralizarea;
e. recurgerea la ordine.
35. Selectaţi avantajul (avantajele) comunicării mesajelor la persoana I-a:

a. previne declanşarea reacţiilor defensive în comunicare;
b. procesul de comunicare este mai complex;
c. implică judecarea interlocutorului.
36. Selectaţi efectul (efectele) pozitive ale conflictului:

a. scade motivaţia pentru schimbare;
b. creşte coeziunea unui grup;
c. dezvoltă creativitatea;
d. nu oferă oportunităţi de cunoaştere;
e. crește capacitatea de adaptare la realitate.
Răspunsuri corecte
37. Selectaţi efectul (efectele) negative ale conflictului în cazul în care acesta este negat, reprimat,
camuflat, sau soluţionat de tipul câştigător-învins:
a. scade implicarea în activitate;
b. creşte sentimentul de încredere în sine;
c. polarizează poziţiile şi duce la formarea de coaliţii.
Răspunsuri corecte
38. Alegeţi din următoarele variante stilul (stilurile) de abordare a conflictelor:

a. metoda „câştig-pierdere”;
b. metoda „pierdere-pierdere”;
c. metoda SWOT;
d. metoda „câştig-câştig”;
e. metoda asertivă.
Răspunsuri corecte
39. În concepţia lui Erik Erikson, factorii sociali determinanţi în copilăria mică (1-3 ani) sunt:
a. grădiniţa;
b. covârstnicii;
c. părinţii.
Nuţ, S. (2001), Orientare, consiliere şi carieră, Timişoara, Editura Augusta, pag. 104.
40. Selectaţi din următoarele stadii de dezvoltare a intelectului pe cel (cele) care face (fac) parte din
teoria lui Jean Piaget:
a. stadiul senzorio-motor;
b. stadiul preoperational;
c. stadiul postoperaţional.
41. Abraham Maslow şi Carl Rogers stipulează necesitatea formării consilierilor şi educatorilor în
spiritul:
a. sincerităţii;
b. congruenţei;
c. abordării pozitive condiţionate.
Răspunsuri corecte
42. Caracteristicile actualizării self-ului, în viziune umanistă sunt:

a. oamenii în mod constant cresc şi se dezvoltă, centrarea atenţiei trebuie focalizată pe
menţinerea sănătăţii mentale;
b. sunt centraţi pe trăirea prezentului;
c. nu pot avea decizii personale;
d. nu sunt deschişi spre experienţă, dar acceptă sfatul celorlalţi;
e. ei ating stadiul acceptării necondiţionate şi încearcă să aibă relaţii armonioase cu ceilalţi.
43. Munca psihologului consilier (din şcoală) în Romania este reglementată prin documentele emise
de Ministerul Educaţiei Naţionale şi vizează:
a. evaluarea copiilor şi a familiei (acolo unde există riscuri privind dezvoltarea copilului);
b. dezvoltarea unor programe ţintă pentru preşcolari, şcolari mici, preadolescenţi şi adolescenţi
adaptate nevoilor copilului;
c. dezvoltarea unor activităţi specifice de lectură;
d. desfăşurarea unor lectorate cu părinţii în scopul influenţării relaţiei copil-părinte;
e. culegerea de informaţii utile privind starea de sănătate a copiilor.
44. Munca în echipă creează posibilităţi largi de a sprijini copilul prin:

a. îmbunătăţirea comunicării şi a colaborării între adulţii semnificativi din viaţa copilului;
b. buna monitorizare a progreselor copilului şi a relaţiei familie-şcoală;
c. prin neacordarea de servicii gratuite familiilor care nu-şi permit abordarea serviciilor private
de asistenţă psihologică.
45. Copiii proveniţi din familii cu alcoolici îşi manifestă supărarea:
a. doar asupra părintelui alcoolic;
b. atât asupra părintelui alcoolic, cât şi asupra părintelui care nu consumă alcool;
c. asupra ambilor părinţi, dar şi asupra altor persoane care ar putea preveni situaţia din familia lor.
46. Selectaţi rolul (rolurile) pe care şi-l poate (şi le pot) asuma copiii în familiile cu părinţi alcoolici:
a. rolul „copiilor eroi”;
b. rolul copiilor „ţapi ispăşitori”;
c. rolul „copiilor absenţi”;
d. rolul copiilor „martiri”;
e. rolul copiilor „libertini”.
Nuţ, S. (2001), Orientare, consiliere şi carieră, Timişoara, Editura Augusta, pag. 122-124.
47. Activitatea consilierului în munca cu şcolarul diagnosticat cu ADHD se direcţionează:

a. spre problematica copilului;
b. spre asistarea părinţilor ce-i solicită sprijinul;
c. spre elaborarea de norme/reguli care trebuie impuse copilului.
48. Scopul consilierii grupului vizează:

a. reeducarea copilului sau adolescentului;
b. remedierea unor probleme severe ale copilului sau adolescentului;
c. susţinerea în depăşirea problemelor tipice ale dezvoltării.
49. În organizarea unui grup de consiliere se ţine cont de:

a. mărimea grupului;
b. spaţiul în care se desfăşoară activitatea grupului;
c. participarea tinerilor în activitatea grupului trebuie să fie obligatorie.
Nuţ, S. (2001), Orientare, consiliere şi carieră, Timişoara, Editura Augusta, pag. 138-139.
50. În activitatea de grup se preconizează utilizarea tehnicilor specifice dezvoltării gândirii critice
precum:
a. tehnica evocării şi cea a reflecţiei;
b. tehnica clarificării (a realizării sensului);
c. tehnica promovării.
51. În timpul activităţii grupului, consilierul:

a. emite judecăţi;
b. va stabili scopurile activităţilor şi va comunica grupului aceste scopuri;
c. va stabili limitele pentru comportamentul grupului.
Răspunsuri corecte
52. Pentru valorizarea consilierii de grup, consilierul:

a. va evalua nevoile membrilor grupului;
b. va stabili scopurile şi obiectivele probabile ale grupului;
c. nu va evalua contribuţia fiecărui membru la viaţa grupului.
Răspunsuri corecte.
53. Selectaţi din următoarele variante etapa (etapele) consilierii de grup:

a. planificarea;
b. introducerea;
c. munca;
d. facilitarea;
e. recompensa.
54. Cu privire la conducerea grupului se recomandă intervenţia consilierului atunci când:

a. un membru vorbeşte în numele altuia;
b. un membru al grupului se adresează celorlalţi;
c. un membru tace.
55. Prin conduita sa, consilierul poate facilita dezvoltarea grupului prin anumite comportamente:
a. construirea relaţiilor în grup;
b. menţinerea relaţiilor pozitive în grup;
c. prin neoferirea de feed-back.
56. Aspectul etic fundamental în actul consilierii este:

a. confidenţialitatea;
b. vocaţia;
c. valorile şi credinţele proprii.
57. După Muro & Kottman (1995) există situaţii când se poate renunţa la confidenţialitatea actului
consilierii:
a. dacă clientul este urmărit de justiţie;
b. dacă nu există un pericol prezent la adresa copilului sau a altor copii;
c. dacă directorul unităţii şcolare doreşte divulgarea informaţiei.
58. Consilierul trebuie să ofere respect şi loialitate elevilor pe care îi asistă, încurajându-i în:
a. aria educaţională;
b. aria vocaţională;
c. aria sexuală.
59. Consilierul are responsabilitatea de a informa părinţii sau autorităţile şcolare dacă:
a. elevii reprezintă un pericol pentru ei (neinformând elevii cu privire la decizia sa);
b. elevii reprezintă un pericol pentru alţii (neinformând elevii cu privire la decizia sa);
c. elevii reprezintă un pericol pentru ei şi pentru alţii (informând elevii cu privire la decizia sa).
60. Consilierul trebuie să fie capabil să ofere servicii calitative anumitor populaţii de clienţi:
a. minorităţi;
b. copiii aflaţi în dificultate;
c. copiii fără nici o problemă.
Răspuns corect.
61. Planificarea individuală (una dintre componentele dezvoltării personale) are ca elemente cheie în
plan educaţional:
a. achiziţionarea unor abilităţi de învăţare;
b. dezvoltarea capacităţii de alegere şi decizie;
c. explorarea posibilităţilor de integrare şi performanţă.
62. În şcoala primară consilierea se centrează pe:

a. evaluarea părinţilor;
b. dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere a copiilor;
c. evaluarea cadrelor didactice.
. Nuţ, S. (2001), Orientare, consiliere şi carieră, Timişoara, Editura Augusta, pag. 156.
63. În gimnaziu şi liceu munca consilierului se focalizează pe:

a. dezvoltarea stimei de sine şi a proiectelor personale de carieră;
b. înţelegerea vieţii familiale;
c. combaterea delincvenţei juvenile.
64. După Savickas (1999) activităţile de orientare în carieră trebuie să vizeze educarea tinerilor
pentru independenţă şi flexibilitate în anumite domenii de competenţă:
a. cunoștințe despre sine;
b. planning familial;
c. planificare;
d. luarea de decizii;
e. evitarea problemelor.
65. Elementele comune ale intervenţiilor educaţionale de orientare:
a. expunerea la informaţii ocupaţionale;
b. clarificarea aspiraţiilor vocaţionale;
c. impunerea de sarcini ce trebuie îndeplinite.
66. Procesul de dezvoltare al identității vocaţionale cuprinde:

a. perioada fanteziei (11-17 ani);
b. perioada tatonărilor (11-17 ani);
c. perioada realismului (18-25 ani).
67. Selectaţi din următoarele variante forma (formele) de identitate vocaţională la adolescenţi
(Marcia, J., 1980):
a. identitate neconturată;
b. identitate forţată;
c. criza identitară;
d. difuzie conturată.
Răspunsuri corecte
68. Alegeţi varianta (variantele) corectă (corecte) din cele de mai jos:
a. interesele constituie unul din elementele importante de decizie în carieră;
b. interesele nu constituie unul din elementele importante de decizie în carieră;
c. interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de
cunoştinţe sau de activitate.
69. Utilizarea inventarelor de interese permite:
a. generarea de alternative educaţionale şi profesionale;
b. identificarea compatibilităţii/incompatibilităţii dintre persoană şi activitatea pe care o
realizează;
c. nerealizarea acţiunilor de explorare educaţională şi profesională.
70. Dintre caracteristicile tipurilor din Chestionarul de interese bazat pe teoria lui Holland, tipul artistic
(A) manifestă atracţie pentru activităţi precum:
a. compoziţie muzicală;
b. scris;
c. negociere.
71. Dintre caracteristicile tipurilor din Chestionarul de interese bazat pe teoria lui Holland, tipul social
(S) are abilităţi precum:
a. comunicare şi abilităţi verbale;
b. ascultare şi înţelegere;
c. rezolvare de probleme abstracte.
72. O modalitate uzitată de a corela caracteristicile de personalitate cu mediile ocupaţionale este

evaluarea acestora după tipologia lui Jung:
a. atitudinea generală faţă de lume (extravert/introvert);
b. modul de evaluare a informaţiei (raţional/perceptiv);
c. utilizarea informaţiilor (raţional/perceptiv);
d. obţinerea informaţiei (raţional/perceptiv).
73. Selectaţi modalitatea (modalităţile) de identificare a aptitudinilor:
a. inventarierea activităţilor pe care persoana ştie/poate să le facă cel puţin la un nivel mediu şi
fără un efort deosebit;
b. completarea unor chestionare special destinate identificării acestora;
c. consultarea materialelor scrise despre diverse ocupaţii.
74. Selectaţi din variantele de mai jos etapa (etapele) deciziei:

a. comportamentul explorator;
b. definirea deciziei ce trebuie luată;
c. obţinerea informaţiilor necesare.
75. Selectaţi din cele de mai jos variabila (variabilele) care restrâng paleta opţiunilor de carieră:
a. sexul persoanei;
b. statutul socio-economic;
c. costurile şi beneficiile.
76. Stabiliţi care din tipul (tipurile) de cunoştinţe din educaţia intelectuală care ajută în principal la
structurarea gândirii:
a. de bază;
b. funcţionale;
c. sterile.
Răspunsuri corecte:\
.manu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 38.
77. Stabiliţi care din tipul (tipurile) de cunoştinţe formează baza conţinuturilor educaţiei intelectuale:
a. trambulină;
b. funcţionale;
c. de bază.
Momanu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 38.
78. Selectaţi procesul (procesele) situaţiei pedagogice în care cunoaşterea este dominantă:
a. predare;
b. formare;
c. învăţare.
manu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 40.
79. Selectaţi procesul (procesele) situaţiei pedagogice în care cunoaşterea este dominantă prin relaţia
profesor - elev:
a. predare;
b. formare;
c. învăţare.
din Momanu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi , Editura Polirom, pag. 40.
80. Stabiliţi în care din cele trei dimensiuni ale educaţiei intelectuale importanţa dezvoltării cognitive
este dominantă:
a. axiologică;
b. psihologică;
c. epistemologică.
81. Stabiliţi scopul (scopurile) fundamental(e) al (ale) educaţiei intelectuale pentru un individ:
a. raţionalitatea;
b. anomia;
c. dependenţa.
Momanu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Bucureşti, Editura Polirom, pag. 53.
82. Ce obiective ale educaţiei intelectuale sunt perturbate de cunoştinţele „sterile” care încarcă inutil
memoria:
a. însuşirea cunoştinţelor de bază;
b. însuşirea cunoştinţelor operaţionale;
c. perfecţionarea proceselor de cunoaştere.
Răspunsuri corecte
83. Selectaţi paradigma în care rolul atribuit elevului în dobândirea cunoaşterii, în context didactic,
este dominant:
a. intelectualistă;
b. formativistă;
c. constructivistă.
84. Care dintre concepţiile educaţionale intelectualiste are (au) caracter extremist:
a. intelectualism exagerat;
b. formare generală;
c. antiintelectualism.
85. Selectaţi tipul (tipurile) de cunoaştere propusă (e) de paradigma formativistă a educaţiei:
a. obiectivă (prin ştiinţele pozitive);
b. subiectivă (prin ştiinţele umaniste);
c. contemplativă (prin metoda introspectivă).
Răspunsuri corecte
86. 11.Selectaţi exagerarea (exagerările) curentului formativist al educaţiei:

a. superstiţia religioasă;
b. superstiţia scientistă;
c. superstiţia utilitaristă.
87. Stabiliţi ce tip (tipuri) de cercetări stă (stau) la baza teoriilor constructiviste (cognitiviste):
a. psihologie genetică;
b. epistemologie genetică;
c. medicină genetică.
88. Stabiliţi care este (sunt) principala (principalele) sursă (surse) prezente în procesul cunoaşterii:
a. conflictul cognitiv;
b. conflictul relaţional;
c. conflictul socio-cognitiv.
89. Stabiliţi tipul (tipurile) de adaptare (adaptări) realizată (realizate) în procesul educaţiei prin
cunoaştere:
a. fizică;
b. raţională;
c. socială;
d. spirituală.
90. În care dimensiune a educaţiei morale se verifică interiorizarea normelor, regulilor şi valorilor
morale:
a. cognitivă;
b. afectivă;
c. acţională.
manu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 61.
91. În care paradigmă a educaţiei morale respectarea regulii sociale este esplicaţia de bază:
a. spirituală;
b. socială;
c. cognitivistă.
92. Stabiliţi ce componentă (e) a (ale ) educaţiei morale este (sunt) frână (e) în constatarea „Văd
binele, mă apropii de el, dar aleg răul pentru că nu pot rezista tentaţiilor”:
a. acţională;
b. afectivă;
c. cognitivă.
93. Selectaţi elementul (elementele) fundamental (e) cu caracter universal ale educaţiei morale:
a. spiritul de disciplină;
b. autonomia voinţei;
c. ataşamentul social.
94. Selectaţi nivelul (nivelurile) judecăţii morale (după L. Kohlberg) în care ordinea socială este
criteriul moralităţii:
a. preconvenţional;
b. convenţional;
c. postconvenţional.
95. Stabiliţi care componentă a educaţiei morale are ca obiectiv central însuşirea normelor şi valorilor
morale:
a. afectivă;
b. cognitivă;
c. volitivă.
Răspunsuri corecte
96. Stabiliţi care componentă a educaţiei morale are ca obiectiv central adeziunea la norme, reguli şi
valori:
a. afectivă;
b. cognitivă;
c. volitivă.
97. Stabiliţi care componentă a educaţiei morale are ca obiectiv central atitudinea faţă de norme,
reguli şi valori:
a. afectivă;
b. cognitivă;
c. volitivă.
98. Stabiliţi care obiectiv educaţional subsumat formării conştiinţei morale are la bază gradul de
acceptare a normelor sociale:
a. formarea reprezentărilor morale;
b. formarea sentimentelor morale;
c. formarea convingerilor morale.
99. Stabiliţi care obiectiv educaţional subsumat formării conştiinţei morale are la bază înţelegerea şi
însuşirea noţiunilor morale:
Momanu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi , Editura Polirom, pag. 73.
100. Stabiliţi care obiectiv educaţional subsumat formării conştiinţei morale are la bază formarea
conduitelor morale intrinseci:
101. Selectaţi paradigma educaţiei religioase în care şcoala oferă cunoştinţe religioase prin instruire şi
analiză critică:
a. instrucţională;
b. creştină;
c. spiritualistă.
102. Selectaţi paradigma educaţiei religioase care se întemeiază pe imaginea şi modelul cristic
(dragoste, încredere, libertate):
b. creştină;
c. spiritualistă.
103. Selectaţi sursa (sursele) fundamentală (e) a (ale) paradigmei spiritualiste a educaţiei religioase:
a. filosofia spiritualistă;
b. religiile orientale;
c. behaviorismul.
104. Selectaţi paradigma educaţiei religioase prin care s-a dezvoltat o viziune transpersonală asupra
psihologiei şi educaţiei, bazată pe valori care traversează epocile (holos):
b. creştină;
c. spiritualistă.
105. Selectaţi principiul (principiile) educaţiei religioase care are (au) ca fundament respect faţă de
valorile oricărei religii:
a. unitatea spiritului religios;
b. toleranţa religioasă;
c. neutralitatea confesională.
Răspunsuri corecte
106. Selectaţi principiul (principiile) central (e) al (ale) educaţiei estetice:

a. frumosul;
b. utilul;
c. realul.
Momanu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Bucureşti, Editura Polirom, pag. 95.
107. Selectaţi atributul (atributele) accepţiunii clasice a frumosului, ca principiu al educaţiei estetice:
a. armonie;
b. echilibru;
c. asimetrie.
108. Stabiliţi forma (formele) educaţiei estetice care are ca bază sentimentul de dragoste:
a. artistică;
b. filetică;
c. religioasă.
109. Stabiliţi finalitatea (finalităţile) educaţiei estetice care are (au) ca bază înţelegerea şi respectul
obiceiurilor şi al stilurilor de viaţă comunitare:
a. estetice propriu-zise;
b. tehnice şi profesionale;
c. naţionale şi sociale.
110. Stabiliţi finalitatea (finalităţile) educaţiei estetice care are (au) ca bază asumarea unor tehnici noi
în activitatea umană:
111. Stabiliţi finalitatea (finalităţile) educaţiei estetice care are (au) ca bază sensibilitatea şi
competenţa estetică:
112. Selectaţi paradigma (paradigmele) educaţiei fizice căreia (cărora) i (li) se atribuie funcţie
terapeutică dominantă:
a. biomedicală;
b. estetică;
c. psihologică.
din Momanu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 105-107.
113. Selectaţi paradigma (paradigmele) educaţiei fizice căreia (cărora) i (li) se atribuie funcţie de
comuniune prin respect şi toleranţă:
a. biomedicală;
b. psihologică;
c. socioculturală.
Momanu, M. (2002), Introducere în teoria educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 107
114. Selectaţi paradigma (paradigmele) educaţiei fizice căreia (cărora) i (li) se atribuie funcţie de
armonie şi echilibru, în modelul antic atenian:
a. biomedicală;
b. estetică;
c. psihologică
d. socioculturală.
115. Selectaţi procesul (procesele) psihic (e) care participă predominant la realizarea funcţiei de
integrare socială a educaţiei fizice:
a. atenţie distributivă;
b. încodare emotivă;
c. comparaţia gândirii;
d. demobilizare;
e. ritmul mişcării.
116. Stabiliţi care dintre finalităţile educaţiei fizice are ca obiectiv central dezvoltarea calităţilor
motrice de bază (forţă, viteză, rezistenţă):
a. creşterea şi dezvoltarea fizică;
b. realizarea echilibrului psihofizic;
c. integrarea socială a individului.
117. Stabiliţi care dintre finalităţile educaţiei fizice are (au) ca obiectiv educarea esteticii corporale şi
a expresivităţii mişcărilor:
118. Stabiliţi care dintre finalităţile educaţiei fizice are (au) ca obiectiv central dezvoltarea
sentimentelor morale (solidaritate, iniţiativă, respect):
119. Selectaţi principiul (principiile) educaţiei fizice care nu periclitează sănătatea şi dezvoltarea
individului:
a. particularităţii anatomo-funcţionale;
b. continuităţii şi sistematizării;
c. multilateralităţii.
120. Selectaţi principiul (principiile) educaţiei fizice care asigură sănătatea şi dezvoltarea normală
individului:
a. particularităţii anatomo-funcţionale;
b. continuităţii şi sistematizării;
c. multilateralităţii.
121. Selectaţi scopul (scopurile) educaţiei tehnologice în activitatea umană care are (au) la bază
înţelegerea limitelor aplicării tehnologiilor:
a. formarea deprinderilor de a beneficia de progresul tehnic;

b. formarea atitudinilor raţionale faţă de progresul tehnic;
c. formarea atitudinilor tenoetice faţă de individ.
122. Stabiliţi care din sarcinile fundamentale ele educaţiei generale este (sunt) vizate prin educaţia
tehnologică:
a. deprinderi de muncă instrumentale;
b. cultură tehnologică şi ştiinţifică;
c. alfabetizarea tradiţională.
123. Stabiliţi care din finalităţile educaţiei ecologice vizează responsabilitatea şi solidaritatea
indivizilor pentru păstrarea şi ameliorarea mediului:
a. conştiinţa ecologică;
b. capacitate decizională ecologică;
c. influenţarea deciziilor politice privind mediul.
124. Selectaţi scopul (scopurile) educaţiei pentru drepturile omului care are (au) la bază pluralismul
valorilor (sociale, politice, etice, religioase etc.):
a. supunerea la norme şi învăţarea libertăţii critice;
b. universalitatea şi dreptul la diferenţă;
c. relaţia dintre spaţiul privat şi cel public.
125. Stabiliţi care componentă(e) a (ale) educaţiei pentru drepturile omului are (au) ca obiectiv
dezvoltarea empatiei pentru cei care sunt victime ale încălcării drepturilor fundamentale ale
omului:
a. afectivă;
b. cognitivă;
c. volitivă.
126. Selectaţi aplicaţia (aplicaţiile) condiţionării lui Skinner utilizate în psihologia şcolară:
a. întăririle pozitive în raport cu întăririle negative;
b. iniţierea învăţământului programat;
c. metodele autoritare (punitive) de disciplină;
d. socializarea elevilor în grup educaţional.
Răspunsuri corecte
Sălăvăstru, D. (2004), Psihologia educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 26.
127. Selectaţi caracteristica (caracteristicile) sistemului programat de învăţare:
a. elevul are o atitudine pasivă;
b. profesorul are rolul activ de emiţător;
c. elevul este activat pentru rezolvarea de probleme;
d. materialul de învăţat este segmentat şi succesiv.
Sălăvăstru, D. (2004), Psihologia educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 26-27.
128. Stabiliţi care este (sunt) autorul (autorii) modelului învăţării sociale:
a. J. Piaget;
b. P. Galperin;
c. A. Bandura.
129. Selectaţi ideea (ideile) care stă (stau) la baza modelului învăţării sociale:
a. comportamentele pot fi explicate prin condiţionarea clasică;
b. comportamentele constituie o formă de învăţare prin imitaţie;
c. învăţarea este un proces spontan fără cauze cunoscute.
Răspunsuri corecte
Sălăvăstru, D. (2004), Psihologia educaţiei, Iaşi, Editura Polirom, pag. 34-35.
130. Selectaţi faza (fazele) procesului de imitaţie în procesul învăţării după A. Bandura:
a. transmiterea;
b. achiziţia;
c. comunicarea;
d. stocarea;
e. performanţa.
131. Selectaţi componenta (componentele) aptitudinii pedagogice (după N. Mitrofan) cu cel mai înalt
grad de acoperire:
a. competenţa psihosocială;
b. competenţa cognitivă;
c. competenţa psihopedagogică;
d. competenţa exploratorie;
e. competenţa afectivă;
f. competenţa ştiinţifică.
132. Selectaţi ce componentă(e) ale activităţii psihice nu este (sunt) implicată (e) în observarea
modelului şi în producerea răspunsului imitativ:
a. procesele atenţiei;
b. procesele memoriei;
c. procesele atitudinale.
133. Indicaţi care este (sunt) condiţiile de bază ale învăţării imitative :
a. sunt imitate mai frecvent comportamente recompensate decât cele pedepsite;
b. sunt imitate mai frecvent comportamente asemănătoare cu ale observatorului;
c. sunt imitate mai frecvent comportamente feminine decât pe cele masculine;
d. sunt imitate mai frecvent comportamente recompensate social decât financiar.
134. Selectaţi procesul (procesele) complementare şi interdependente care are (au) ca rezultat,
conform epistemologiei genetice, inteligenţa:
a. asimilarea;
b. reversibilitatea;
c. acomodarea;
d. reglările intuitive.
135. Stabiliţi care este (sunt) substadiul (substadiile) inteligenţei preoperatorii, după J. Piaget:
a. al inteligenţei senzoriomotorii;
b. al gândirii preconceptuale;
c. al operaţiilor concrete;
d. al gândirii intuitive.
136. Selectaţi caracteristica (caracteristicile) de bază ale cunoştinţelor declarative, ca rezultat al

procesului învăţării:
a. sunt legate de fapte sau lucruri;
b. sunt reprezentate verbal sau imagistic ;
c. sunt legate de deprinderi motorii sau cognitive;
d. sunt legate de forma regulilor de producere.
137. Stabiliţi care este (sunt) unitatea (unităţile) de definire ale noţiunii de concept, ca unitatea de
bază a gândirii:
a. care condensează însuşiri generale şi esenţiale pentru o clasă de obiecte sau relaţii;
b. care se referă la unul sau la mai multe exemplare ce apar cu cea mai mare frecvenţă;
c. care însumează caracteristicile mai multor membri ai categoriei.
138. Selectaţi particularitatea (particularităţile) educatorului ca parte (părţi) a (ale) aptitudinii

pedagogice:
a. capacitate de a identifica şi utiliza cea mai bună modalitate de transmitere a cunoştinţelor;
b. ansamblul cunoştinţelor profesionale;
c. însuşiri ale personalităţii care-i permit să obţină rezultate foarte bune în orice clasă;
d. talentul pedagogic.
139. Specificaţi competenţa (competenţele) educatorului de a crea modele de influenţare instructiv-

educativă în situaţii educaţionale :
a. ştiinţifică;
b. psihopedagogică;
c. psihosocială.
140. Stabiliţi determinanta (determinantele) tactului pedagogic, ca o componentă a aptitudinii
pedagogice:
a. numai de predispoziţiile înnăscute;
b. numai de cunoştinţele şi experienţa dobândite;
c. atât de predispoziţiile înnăscute, cât şi de cunoştinţele şi experienţa dobândite.
141. Alegeţi caracteristica (caracteristicile) distinctă (distincte) a (ale) competenţei didactice faţă de
aptitudinea pedagogică:
a. capacitate de a efectua activităţile specifice corect;
b. erudiţie în domeniul specialităţii;
c. abilitate de a obţine rezultate bune prin predare.
142. Stabiliţi tipul (tipurile) dominant(e) ale ale actorilor relaţiei educaţionale evidenţiată în
competenţa didactică :
a. intrapersonală;
b. interpersonală;
c. impersonală.
143. Indicaţi care dintre competenţele enumerate este considerată a fi specifică profesiunii didactice şi
este cel mai greu de obţinut:
a. competenţa cognitivă;
b. competenţa afectivă;
c. competenţa exploratorie.
144. Stabiliţi ce capacitate (capacităţi) este (sunt) baza competenţei pedagogice relaţionale:
a. de gestionare interactivă a clasei;
b. de a preda cunoştinţele integrate;
c. de a forma deprinderi de muncă.
145. Specificaţi în care tip (tipuri) de relaţie (relaţii) profesor-elev, profesorul stabileşte scopuri,
obiective, metode, sarcini de realizat fără a informa anticipat elevul:
a. autocratic;
b. democratic;
c. laissez-faire.
Bonchiş, E. (coord.) (2002), Învăţarea şcolară-teorii-modele-comdiţii-factori, Oradea, Editura
Universităţii Emanuel, pag. 313.
146. Selectaţi reacţia (reacţiile) generate în grupul de elevi de modelul autocrat de relaţionare
profesor-clasă (după Lippit şi White):
a. ezitare;
b. supunere;
c. ostilitate;
d. închidere în sine;
e. agresiune.
147. Indicaţi descrierea (descrierile) care caracterizează relaţia de tip democratic între profesor şi
elevi, după acţiunile partenerilor educaţionali:
a. profesorul antrenează elevii în stabilirea scopurilor, mijloacelor de activitate;
b. profesorul îşi reduce la maximum participarea, dând libertate iniţiativelor elevilor;
c. profesorul este consultant, el se supune doar intereselor elevilor.
Universităţii Emanuel, pag. 314-315.
148. Indicaţi concepţia (concepţiile) pedagogică(e) în care îşi are originea relaţia didactică de tip
laissez-faire:
a. curentul „educaţiei noi”;
b. principiile „educaţiei libere”;
c. principiile „educaţiei conservatoare”.
149. Precizaţi însuşirea (însuşirile) liderului democratic de a accepta alte păreri şi de a le supune
atenţiei grupului păstrând intact mesajul (după Faverge):
a. permisivitatea;
b. nondirectivitatea;
c. senzitivitatea.
Răspunsuri corecte
150. Selectaţi motivul (motivele) supunerii la autoritate a actorilor educaţionali elevi:

a. spiritul de iniţiativă;
b. înţelegerea necesităţii;
c. motivaţia intrinsecă;
d. teama de consecinţe.
Răspunsuri corecte
151. Stabiliţi caracteristica (caracteristicile) înţelegerii regulii şi normei, în stadiul de „morala

heteronomă” în grupurile de elevi:
a. presupune respect unilateral şi necondiţionat;
b. derivă din respect bilateral, prin reciprocitate
c. presupune absenţa totală a respectului.
152. Specificaţi care dintre funcţiile evaluării asigură părintelui indicii prognostice asupra evoluţiei
şcolare a copilului:
a. asigurarea feed-back-ului în procesul de instruire;
b. măsurarea progresului realizat de elevi;
c. funcţia motivaţională a evaluării;
d. funcţia de reglare.
Răspunsuri corecte
153. Precizaţi cărei categorii de metode de evaluare didactică îi aparţine proiectul:
a. tradiţionale;
b. complementare;
c. alternative.
154. Specificaţi care dintre metodele de evaluare cuprinse în lista de mai jos are (au) caracter formativ:
a. teza;
b. chestionarul;
c. proiectul;
d. referatul.
Răspunsuri corecte
155. Stabiliţi cărei categorii de factori de distorsiune în evaluare îi aparţine efectul de „halo”:
a. ce ţin de specificul disciplinei de învăţământ;
b. ce ţin de personalitatea cadrului didactic;
c. ce ţin de metoda de evaluare aleasă;
d. ce ţin de circumstanţele sociale ale evaluării.
Bonchiş, E. (coord.) (2002), Învăţarea şcolară-teorii-modele-condiţii-factori, Oradea, Editura
156. Selectaţi care din enunțurile de mai jos corespunde cu răspunsul formulat la problema supusă de
cercetătorul științei pedagogice, investigaţiei ştiinţifice:
a. scopul cercetării;
b. obiectivul cercetării;
c. ipoteza cercetării;
d. experienţa.
Jurcău, N. (coordonator) (2001) Psihologia educaţiei, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres pag. 245.
157. Precizaţi care dintre teoriile asupra motivaţiei explică modul de răspuns la anumite situaţii prin
interpretarea personală a realităţii concrete:
a. teoriile biologice;
b. teoriile cognitive;
c. teoriile învăţării.
Răspunsuri corecte
Jurcău, N. (coordonator) (2001) Psihologia educaţiei, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres pag. 150
158. Selectaţi formula (formulele) motivaţiei conform teoriilor cognitive:

a. nivel de aspiraţie + valoare;
b. expectanţa + valenţa;
c. selectare + focalizare.
Jurcău, N. (coordonator) (2001) Psihologia educaţiei, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres pag. 150
159. Stabiliţi efectul (efectele) motivaţionale ale învăţării asupra elevului când rezultatele aşteptate şi
cele obţinute în rezolvarea unei sarcini concordă:
a. scăderea efortului depus;
b. menţinerea nivelului de expectanţă;
c. creşterea nivelului de expectanţă.
160. Selectaţi conţinutul (conţinuturile) conceptului de „autorealizare” elaborat şi aplicat în practica

motivaţională de A.H. Maslow:
a. rezultatele pe care subiectul ar dori să le obţină;
b. împlinirea la maximum a potenţialului propriu;
c. cunoaşterea şi înţelegerea lucrurilor şi fenomenelor ;
d. sănătatea psihică completă a individului.

Test 1 Consilliere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test 1 Consilliere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ITEMI PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ

(sesiunea iulie 2018)

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI ȘI CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ

1. Selectaţi care este (sunt) obiectivul (obiectivele) consilierii educaţionale:

2. Empatia este abilitatea de:

3. Congruenţa se referă la:

5. Ascultarea activă este abilitatea de bază în consiliere care:

6. Categoriile de influenţe în diferenţierea interindividuală sunt:

10. Mecanismele de apărare operează în mod:

13. Eul de Adult este cel care:

14. Eul de Copil reprezintă resursa de:

15. Eul real sau Eul actual cuprinde:

17. Elevii cu o stimă de sine scăzută:

23. Selectaţi care este (sunt) bariera (barierele) în atingerea scopurilor:

25. Convingerile sănătoase sunt:

28. Selectaţi care este (sunt) semnul (semnele) abuzului la copii:

31. Deprinderile de comunicare şi relaţionare reprezintă un factor protector faţă de:

32. Factorii care declanşează şi menţin sentimentul de singurătate sunt:

34. Selectaţi bariera (barierele) în comunicarea eficientă:

35. Selectaţi avantajul (avantajele) comunicării mesajelor la persoana I-a:

36. Selectaţi efectul (efectele) pozitive ale conflictului:

38. Alegeţi din următoarele variante stilul (stilurile) de abordare a conflictelor:

42. Caracteristicile actualizării self-ului, în viziune umanistă sunt:

44. Munca în echipă creează posibilităţi largi de a sprijini copilul prin:

47. Activitatea consilierului în munca cu şcolarul diagnosticat cu ADHD se direcţionează:

48. Scopul consilierii grupului vizează:

49. În organizarea unui grup de consiliere se ţine cont de:

51. În timpul activităţii grupului, consilierul:

52. Pentru valorizarea consilierii de grup, consilierul:

53. Selectaţi din următoarele variante etapa (etapele) consilierii de grup:

54. Cu privire la conducerea grupului se recomandă intervenţia consilierului atunci când:

56. Aspectul etic fundamental în actul consilierii este:

62. În şcoala primară consilierea se centrează pe:

63. În gimnaziu şi liceu munca consilierului se focalizează pe:

66. Procesul de dezvoltare al identității vocaţionale cuprinde:

72. O modalitate uzitată de a corela caracteristicile de personalitate cu mediile ocupaţionale este

74. Selectaţi din variantele de mai jos etapa (etapele) deciziei:

86. 11.Selectaţi exagerarea (exagerările) curentului formativist al educaţiei:

106. Selectaţi principiul (principiile) central (e) al (ale) educaţiei estetice:

a. formarea deprinderilor de a beneficia de progresul tehnic;

136. Selectaţi caracteristica (caracteristicile) de bază ale cunoştinţelor declarative, ca rezultat al

138. Selectaţi particularitatea (particularităţile) educatorului ca parte (părţi) a (ale) aptitudinii

139. Specificaţi competenţa (competenţele) educatorului de a crea modele de influenţare instructiv-

150. Selectaţi motivul (motivele) supunerii la autoritate a actorilor educaţionali elevi:

151. Stabiliţi caracteristica (caracteristicile) înţelegerii regulii şi normei, în stadiul de „morala

158. Selectaţi formula (formulele) motivaţiei conform teoriilor cognitive:

160. Selectaţi conţinutul (conţinuturile) conceptului de „autorealizare” elaborat şi aplicat în practica

S-ar putea să vă placă și