Cum Sa Iubesti Pentru A Fi Iubit de Paul Hauck PDF

Cum să iubeşti pentru a fi
iubit
PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENEColecţie
coordonată de Alexandru Szabo
Coperta: Silvia Muntenescu
Traducerea realizată după volumul

Dr Paul Hauck H!" T! #!$% A&D '% #!$%D
S(eldon Press #ondon )**)+ %diţia a patra+
Cop,ri-(t . )*/0 T(e "estminster Press

Toate drepturile rezervate+ &ici un 1ra-ment din această
carte nu poate 1i reprodus sau transmis sub nici o 1ormă
2i prin nici un 1el de mi3loace 4 electronice mecanice
inclusiv 1otocopiere sau 5nre-istrare 1ără permisiunea
5n scris din partea editorului+
. Pentru versiunea 5n limba rom6nă:
%ditura P!#7MA89 'ucure2ti )**+
%diţia a treia ;<<;+
Te(noredactare computerizată: Sanda Stroescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a
Romniei HA!C"# PA!L
C$m s% i$be&ti 'entr$ a (i i$bit = dr+ Paul
Hauck> trad de dr+ Tatiana Avacum 2i Alexandru
Szabo+ ? %d+ a 0?a+ ? 'ucure2ti: Polimark ;<<;
p+> cm+ ? @Psi(olo-ia vieţii cotidiene
7S'& *B0?*0<;?;0?/
7+ Avacum Tatiana @trad+
173
Jacqueline Hauck
şi Robert
Fielding,
V ă dedic această carte pentru
neasemuita voastră dragoste faţă de
părinţi
Cuprins
!refaţă *
7 "ubirea şi problemele ei ))
P erturbări5ndra-oste );
C auzele
2ecului
e )B
Solu
ţia  ;*
77 #ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 0;
T eoriareciprocităţii5niubire 0;
7 mplica ţiile teoriei reciprocităţii 5n dra-oste 0
C ăsătoria4otranzacţie E0
Motive 5ntemeiate 2i ne5ntemeiate pentru căsătorie )
Testul de compatibilitate /
! biectivul oric ărei relaţii sentimentale <
777 Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 0
CeesteorecompensăF
Momentul recompensei E E
Grecvenţarecompensei 
Cele mai apreciate recompense 5n plan psi(olo-ic 
Celemaipro1undedorinţe2inevoi B<
Situaţiicon1lictuale B<
$iaţa
de societate B
Deprinderienervante2ideran3ante BB
Celemai1recventenemulţumiri BB
Procedee speciale pentru a spori dra-ostea
1 noi deţă a B*
Pericolele unei iubiri exa-erate /)
T rei
excep
ţii /
8ezumat //
7$ Celălalt obra& *<
Cele
patru
opţiuni *)
Cumneenervămsin-uri *
Celedouăsprezeceideiiraţionale *
D epresia
nervoasă *B
A utocomp ătimirea **
C ompătimireaaltora )<<
Guria )<<
Grica )<;
$eri-a cea mai slabă: autoconvin-erea raţională )<
C inepoateaplicaadouare-ulăF )<B
$ #oluţia radicală
 usti1icarea aplic ării celei de?a treia re-uli ))<
))<
Motivarea unei atitudini pasive ))E
Gapte5nlocdevorbe ))B
S ăcobor6mpentrua1ie-ali ))*
C onsecinţemorale );)
Cei5nt6rziaţimoral );
! bstacole 5n calea utilizării re-ulii a treia );/
In punct de vedere realist )E)
Conclu&ii
)E0
!refaţă
Vrei să iubeşti' (i vrei să fii iubit' )imic mai firesc
*a%oritatea oamenilor doresc acest lucru (i totuşi, sunt
numeroşi, mult prea numeroşi cei care nu se +nţeleg
unul cu altul Cum poate fi re&olvată această problemă'
Cum am putea +ntemeia şi menţine o relaţie ba&ată pe
iubire'
Răspunsurile la astfel de +ntrebări le vei găsi +n
această carte, care poate desc$ide şi o nouă perspectivă
+n viaţa ta Vei face cunoştinţă cu teoriile privind
reciprocitatea +n iubire şi căsătoria concepută ca o
tran&acţie, dar şi cu caracteristicile perturbaţiilor +n
dragoste, care provoacă at-tea neca&uri Vei avea
posibilitatea să.ţi +nsuşeşti cele trei reguli de ba&ă ale
cooperării, respectului şi iubirii şi să faci cunoştinţă cu
cele patru să
va a%uta opţiuni posibileg-ndurile
recunoşti +n ca& de care
frustrare
stau Cartea te
la ba&a
deteriorării relaţiilor tale 4 cele douăspre&ece idei
iraţionale care trebuie +nvinse Vei putea afla, de
asemenea, ce paşi decisivi trebuie să faci, dacă te.ai
$otăr-t să recurgi la o soluţie radicală
Cel mai important este, totuşi, să +nveţi cum să
iubeşti pentru a fi iubit
I
"ubirea şi problemele ei
Toată lumea o dore2te+ ! căutăm o viaţă 5ntrea-ă

dar rareori avem parte de ea at6t c6t am dori+ %ste un
bun la care r6vnim mereu insaţiabili+ !ric6t am obţine
tindem spre mai mult+ %a ne 1ace să trăim bucurii 2i
plăceri de o intensitate ine-alabilă 2i de aceea c6nd o
trăim pentru prima dată ne răm6ne 5n su1let pentru toată
viaţa+ &e poate provoca 5nsă 2i cele mai dureroase stări+
Jn numele ei unii se sinucid alţii sunt capabili să
ucidă+ %ste at6t de prezentă 5n con2tiinţa noastră 5nc6t
nu există poate nici un alt sentiment căruia să?i 1i 1ost
5nc(inate mai multe versuri c6ntece 2i romane+
#ipsit
psi(ic+ Aredeoeaputere
copilul moare
uria2ă dariarsc(imbătoare+
adultul devine
&ein1irm
poate
1ace 1oarte buni dar ne poate 5mpin-e 2i la ceea ce e
mai rău+ Pe scurt este unul dintre cele mai eni-matice
1enomene din lume+
Despre ce este vorbaF Despre iubire desi-ur+
Jn 5ndelun-ata mea activitate clinică 2i particulară
de psi(olo- am avut nenumăraţi pacienţi care se
pl6n-eau de unele di1icultăţi 5n viaţa lor intimă sau 5n
căsnicia lor+ Ca să 1iu sincer mulţi ani n?am prea
5nţeles
deoarecedespre
pur 2ice simplu
era de nu1apt vorba
aveam 2i aceasta
o perspectivă
1iloso1ică după care să mă orientez+
12 iubeşti pentru a fi iubit
Cum să
Pe m ăsura 5mbo-ăţirii experienţei mele

privitoare la ascunzi2urile vieţii intime 2i
ale maria3ului am 5nceput să elaborez
primele explicaţii teoretice 2i să public o
serie de observaţii pe această temă+
Ina dintre constat ările mele a 1ost
aceea că oamenii sunt tulburaţi cel mai
1recvent de problemele vieţii lor
sentimentale+ Cei care veneau la mine
erau deprimaţi 1urio2i anxio2i -elo2i sau
excesiv de pasivi+ Cauzele care stăteau la
ori-inea acestor stări psi(ice erau le-ate
uneori de cariera lor de educarea copiilor
sau eventual de -reutăţi 1inanciare+ Dar
sin-urele
5n situaţii
cele mai de viaţă
multe careaceste
cazuri precipitau
stări
emoţionale erau 5n mod evident căsnicia
nereu2ită sau o problemă sentimentală+
!erturbări +n dragoste
7ubirea continuă să răm6nă 2i astăzi
unul din 1eno menele cu cele mai multe
necunoscute+
c6teva exemple A2 pentru
dori să aamintesc doar
ilustra un 1apt
notoriu: c(iar 2i oameni inteli-enţi
instruiţi capabili pro1esional sunt adesea
5n necuno2tinţă de cauză+
&u cu mult timp 5n urmă la o
emisiune T$ am auzit următorul s1at dat
de medic unei paciente a cărei căsătorie
era 5n derivă+ După ce a ascultat cu
răbdare cele relatate de pacientă medicul
i?a
ori luat
2i cum6na i?a m6n-6iat?o
un z6mbet amabil i?ade c6teva
spus: K%u
cred Mar, că maria3ul tău are nevoie de
5ncă un copilK+ Am crezut 5ntotdeauna
că asemenea a1irmaţii pot 1i 5nt6lnite doar
5n romane de duzină+ Dar pacientele mele
mi?au relatat că primesc des ast1el de
s1aturi nu numai de la prieteni dar 2i de
la preoţi 2i medici+ Pentru mine este un
lucru absolut clar: ace2ti s1ătuitori (abar
n?au din ce motive se poate destrăma o
Iubirea şi problemele ei
13
cei căsătoriţi+ Dimpotrivă marea ma3oritate a cuplurilor

nu au nevoie de 5ncă un copil atunci c6nd căsnicia lor
este 5n di1icultate+ Ar 1i pur 2i simplu o prostie să 5mpo?
vărezi o 1emeie cu 5ncă un copil c6nd ea se con1runtă
de3a cu serioase -reutăţi le-ate de copiii pe care 5i are
sau de soţul ei+ 7ar dacă soţul este cel care intenţionează
să divorţeze pentru că nu se mai 5nţele-e cu soţia sau
copiii sau pentru că nu mai suportă -reutăţile materiale
zilnice 5ncă un copil a2a cum pretinde s1atul n?ar 1ace
dec6t să ampli1ice 1rustrările sau -ri3ile sale materiale+
Gaptul că se mai dau asemenea s1aturi ridicole cu
at6ta seriozitate demonstrează cum nu se poate mai
clar că cei mai mulţi dintre noi nu 2tim nimic despre
nici desprecare
motivele modul
pot de
provoca
soluţionare
discordii
a acestora+
5ntr?o căsnicie 2i
Mai este un aspect care arată c6t de departe suntem
5ncă de 5nţele-erea di1icultăţilor ce 5nsoţesc dra-ostea 2i
căsnicia+ Să ne -6ndim c6t de -reu ne este să luăm o
decizie 5n cele mai importante două probleme ale vieţii
1iecăruia dintre noi: K#a ce v6rstă să mă căsătorescFK 2i
KCu cine să mă căsătorescFK &ici o cercetare n?a reu2it
p6nă 5n prezent să dea răspunsuri limpezi+ Hotăr6rea 5n
aceste c(estiuni continuă să 1ie luată mai de-rabă de
inimă dec6t de raţiune+
-aţii 5ntreprinse Jn po1ida
5n domeniul numeroaselor
2tiinţelor investi?
umane 2i sociale
oamenii nu au a1lat aproape nimic precis despre c6nd
anume 2i cu cine să?2i unească destinul pentru restul
vieţii+ Se a1irmă adesea că putem trimite oameni pe
#ună dar ne este mai -reu -ăsim un leac unui simplu
-uturai+ Această a1irmaţie este valabilă 2i 5n cazul
nostru: vom a3un-e să cucerim c(iar 2i cosmosul
5nainte de a le putea spune copiilor no2tri cu cine 2i
c6nd să se căsătorească pentru a putea 1i cei mai 1ericiţi+
%stedra-ostei
revine timpul cred ca motivaţiile
printre oamenii să?2i dea seama
umane ma3ore+ceGace
loc
ea parte oare dintre motivaţiile puternice sau dimpo?
14 Cum săiubeştipentru afi iubit
triv ă dintre motivaţiile slabeF $om vedea că

dra-ostea se situează pe undeva la mi3loc 5ntre
motivaţiile primare 2i cele superioare+
Psi(olo-ul Abra(am MasloL care a elaborat o
teorie a motivaţiilor consideră că oamenii sunt diri3aţi
5n principal de cinci motivaţii+ Motivaţiile primare sunt
cele mai puternice+ După satis1acerea lor rezonabilă ei
se orientează către motivaţii superioare p6nă ce se
a3un-e la v6r1ul piramidei 4 la al cincilea nivel al
motivaţiilor+ După importanţă ordinea lor este
următoarea>
a &evoi 1iziolo-ice
b &evoi de protecţie
c &evoia de apartenenţă 2i de iubire
d &evoia de consideraţie
e Desi-ur
&evoia denuautorealizare
poate 1i pus la 5ndoială 1aptul că nevoile
1iziolo-ice sunt 1undamentale+ Pe cel care su1eră de
1oame de 1ri- sau de sete nu?l va interesa nimic altceva
dec6t m6ncarea 5mbrăcămintea călduroasă 2i apa Toţi
ne simţim mai bine dacă suntem sătui 2i avem apă la
5ndem6nă dacă avem un acoperi2 care să ne prote3eze
de intemperii 2i de alte pericole+
Irmătoarea treaptă o reprezintă nevoia de
apartenenţă 2i de iubire+ i de ce nuF J n de1initiv dacă
starea
va trece1izică este bună
la căutarea uneiiaralte
mediul
1iinţeambiant
umane propice se
5n vederea
unei asocieri pe plan sentimental+ !amenii a2teaptă de
la ceilalţi a1ecţiune 2i camaraderie ca să?2i alun-e
sin-urătatea 2i desi-ur ca să?2i satis1acă apetitul
sexual+
Să observăm totu2i că nevoia de apartenenţă 2i de
iubire se a1lă doar pe locul trei 2i nu pe primul loc a2a
cum mulţi cred+ udec6nd după comportamentul de zi
cu zi al oamenilor am putea avea impresia că sin-urul
lucru
iubire+care 5i interesează
Jn realitate esteimpresie
această iubirea 4arec6t
ca mai multă
motivaţie
1aptul că nevoile noastre 1iziolo-ice 2i de protecţie sunt
satis1ăcute
15
5n asemenea -rad 5nc6t aproape că nici nu ne mai -6n?

dim la ele+ Dacă 5nsă dintr?o dată p6inea noastră zilnică
ar 1i 5n pericol sau o 1urtună ar mătura acoperi2ul de
deasupra noastră cu si-uranţă că nici unul dintre noi nu
s?ar mai -6ndi la ce discotecă să mear-ă seara+ Sin-ura
-ri3ă ar 1i de a avea un acoperi2 deasupra capului+
După importanţă motivaţia următoare este nevoia de
consideraţie: dacă simţim că suntem iubiţi 2i că suntem
1iinţe umane acceptabile 2i pentru alţii vom dori să
obţinem per1ormanţe pentru a demonstra lumii c6t de
capabili 2i demni de 5ncredere suntem 2i de asemenea
că putem 1i independenţi 2i liberi+ Aceasta este perioada
din viaţa noastră c6nd pentru e1orturile depuse dorim să
ne bucurăm
Iltima motivaţie
de presti-iu
menţionată
recunoa2tere
este 2inevoia
atenţie+de auto?
realizare+
Acestea sunt dorinţele pe care suntem 5n stare să le
5n1ăptuim+ In om realizat este acela care a reu2it să?2i
5mplinească total 2i per1ect c(emarea lăuntrică+
Analiz6nd cele cinci nevoi cel mai potrivit ar 1i se
pare să spunem că locul ocupat de iubire este important
dar nu preeminent+ &evoia de iubire este doar o treaptă
5n dezvoltarea noastră spre motivaţii superioare 4
nevoia
avem 5ndevedere
a 1i stimaţi 2i de că
5ntotdeauna a nevoia
ne realiza+
de a De
iubiaceea
2i de a să
1i
iubit nu este nici cea mai puternică nici cea mai slabă
motivaţie+ %ste o condiţie esenţială pentru motivaţiile
superioare dar 52i pierde din importanţă o dată cu 5nde?
plinirea misiunii sale de a ne propulsa pe treptele patru 2i
cinci+ Tot a2a cum 5n prezent nu ne batem capul pentru
a ne procura alimente 5n vederea supravieţuirii de pe o zi
pe alta nu vom căuta tot timpul să dovedim c6t valorăm
numai pentru că alţii ne iubesc 2i ne acceptă dacă am
depă2it o datăar-ument
In ultim acest stadiu+
pe care a2 dori să?l invoc 5n spri?
3inul părerii că iubirea nu poate 1i considerată o condiţie
a
Cum să
existenţei umane este acela că nici

investi-aţiile psi(olo-ice nu au reu2it să
o de1inească cu exactitate+ De2i după
mine ar 1i nevoie de a2a ceva+
Cum putem numi acea stare 5n care
un om inteli-ent bine le-at prezentabil
devine dintr?o dată deprimat trist 2i
nebun de -elozie a3un-6nd să se
-6ndească c(iar la sinucidereF Poate am
trecut 2i noi prin asemenea stări de
tulburare temporală sau am cunoscut
oameni care au su1erit de pe urma lor+
Giecare dintre noi am 5nt6lnit bărbaţi
care 5ntor2i pe dos de dra-oste erau
-ata să?2i ia viaţa de dra-ul 1emeii
visurilor lor sau 1emei a3unse 5n pra- de
sinucidere pentru bărbatul care le?a
aprins 1antezia+ C6nd un star al
1otbalului dintr?o universitate vine la
tratament pentru că prietena sa l?a
părăsit avem de?a 1ace cu un simplu caz
de depresiuneF Sau cu o trecătoare
tulburare adolescentinăF Sau poate ne
-ăsim 5n 1aţa unei dere-lări de lun-ă
durată
Jn ast1ela de
personalităţiiF
situaţii avemConsider
de?a 1acecăcunu+o
stare pe care eu o numesc Kperturbări 5n
dra-osteK+
Similar cu psi(oza maniaco?depresiv
ă perturbările 5n dra-oste prezintă
alternări de stări intens dureroase cu
altele de maximă 5nviorare+ !mul are
c6nd senzaţia că zboară pe aripile unei
melodii c6nd senzaţia de prăbu2ire 5n
abis+ % o pe
deopotrivă stare care2i pe
tineri 5i poate c(inui
v6rstnici+ !
percepem ca pe un s16r2it al s16r2itului
mai ales prima oară+ Dar 2i mai t6rziu ne
duce 5n pra-ul nebuniei 2i ne 1ace să
uităm tot ceea ce 5nainte a 5nsemnat ceva
important 5n viaţa noastră> uităm 2i de
m6ncare de somn de muncă+ Ce este
această stare dacă nu o reacţie
nevroticăF
Din cauza unui puternic sentiment de
17
siv ă le?a trecut> pentru păstrarea sănătăţii lor ei trebuie

să se debaraseze de acea dra-oste+ A deveni robul unei
iubiri 2i a te debarasa apoi de ea este similar cu a te
5n-loda 5n datorii 2i a scăpa de ele+ Jnceputul e u2or
-reul abia urmează+
Cau&ele eşecului
&u am de - 6nd să prezint aici o lun-ă listă de 1apte
evidente care declan2ează ne5nţele-eri 5ntre oameni
numai pentru a 1ace mai lesne de 5nţeles de ce se ceartă
5ndră-ostiţii sau de ce 5ncetează să se mai iubească+ Mai
de-rabă
de?a a2 dori
lun-ul să 5n
anilor 5mpărtă2esc dinun
care am 1ost experienţa
s1ătuitor acumulată
pentru cei
care mi s?au adresat cu problemele lor de căsnicie+
Dacă mi s?ar cere să identi1ic cea mai 1recventă 2i
pro1undă cauză a e2ecului c6nd bărbaţi 2i 1emei 5n
căsnicie sau 5n relaţie de cuplu a3un- 5n impas se simt
5n1r6nţi 2i disperaţi a2 răspunde: cei +n cau&ă n.au
sesi&at c-t de important este pentru ei să.şi găsească
+ntotdeauna o oarecare satisfacţie +n relaţia lor + Mulţi
dintre noi am 1ost 5nvăţaţi ani de?a r6ndul să dăm c6t
mai
iubimmult
mai5nmult
dra-oste 5ntruc6t
pe cineva 4 mai
cu at6t ni s?a spus
mult vom41icu2i c6t
noi
iubiţi+
Această a1irmaţie trebuie precizată+ Jntr?adevăr dacă
sunt satis1ăcute concomitent 2i dorinţele 2i nevoile
noastre atunci totul este per1ect+ Dar dacă unul se sacri?
1ică tot timpul 2i nu prime2te nimic 5n sc(imb atunci
căsnicia sau relaţia de cuplu va 1i expusă cu si-uranţă
la mari pericole+ După observaţiile mele pasivitatea
e/cesivă, ca 2i iubirea e/cesivă, creează o stare de stres+
Inul dintre cele mai bune remedii este să 5nvăţăm să
1im e-oi2ti+ Pe scurt am constatat că medicamentul cel
mai e1icient pentru o căsnicie 5n derivă este ca ambii
parteneri 2i 1iecare 5n parte să 5nveţe să obţină c6t mai
multe
18 Cum să iubeşti pentru a fi iubit
foloase de pe urma căsătoriei+ Jntr?o

căsnicie sau 5ntr?o relaţie de cuplu
ne1ericirea apare de cele mai multe ori
din cauză că unul dintre parteneri sau
c(iar am6ndoi 52i impun un sacri1iciu
prea mare+ !r prin neluarea 5n
considerare
2i nevoi 1acema propriilor
un rău nunoastre
numaidorinţe
nouă
5n2ine ci 2i copiilor 2i partenerului
nostru+
Gemeia a 1ost 5nvăţată 5n -eneral să
se supună voinţei bărbatului 2i să
considere preocupările acestuia prioritare
1aţă de ale ei+ Ca urmare ea se
subordonează intereselor bărbatului
ceea ce 5n căsnicie va atra-e după sine
apariţia inevitabilă a unui anta-onism
5ntre ea 2i el+ %xemplul cel mai edi1icator
este 5nsu2i actul sexual+ Dacă 1emeia se
concentrează tot timpul doar asupra
plăcerii partenerului atunci probabil nu
va atin-e plăcerea sexuală+ Jn sc(imb
dacă va 2ti să se concentreze asupra
plăcerii sexuale a am6ndurora totul va
1uncţiona excelent
Cel care
obsesie punecapecelălalt
dorinţa primulsăplan ca o
s e simtă
bine mai devreme sau mai t6rziu va
deveni posesiv 2i -elos+ Jn loc să?2i
asi-ure unul altuia libertatea ceea ce
contribuie 5n mod real la consolidarea
dra-ostei ei mai de-rabă o suprimă
priv6ndu?se ast1el de acest sentiment
extraordinar+ %ste mult prea mare
numărul adolescenţilor cărora li se tot
repetă că dacă
dra-oste vor avea parte lor
la r6ndul de mai
vor multă
da c6t
mai multă dra-oste+ Acest 5ndem n sună
minunat iar dacă este pus bine 5n
aplicare poate constitui 5ntr?adevăr un
ideal de urmat+ Din ne1ericire 5nsă el
poate 1i cu u2urinţă pervertit
trans1orm6ndu?se 5ntr?o serie unilaterală
de KdaiK 2i KieiK+ !rice relaţie 52i va
pierde ec(ilibrul 2i se va altera dacă
unul dintre parteneri dă prea mult iar ce?
01
pentru care nu trebuie s ă existe nici un sentiment de

vinovăţie+
Dac ă punem 5n balanţă c6t o1eră unul 2i c6t a2teaptă
să primească celălalt importantă este nu cantitatea ci
modul 5n care se apreciază 2i se evaluează ceea ce se
prime2te+
Inul dintre pacienţii mei mi?a povestit o dată că are o
căsnicie 1ericită căci soţia 5i o1eră tot ceea ce a2teaptă de
la ea+ M?a cam surprins această a1irmaţie deoarece
avusesem 5ntotdeauna impresia că el este privat de multe
lucruri 5n căsnicia sa+ 7ar pentru multe cunoa2tinţe co?
mune soţia sa părea a 1i mai de-rabă o răs1ăţată+ %l mi?a
explicat că tot ceea ce dore2te de la soţia sa este ca ea să
5n-ri3ească
stea acasă de
2i scasă
ă se2iocupe
să?i 1iedecredincioasă+
educaţia copiilor
Jn sc(imbul
să se
acestora el 5i satis1ace orice dorinţă+ %a -estionează
1inanţele 1amiliei poate lipsi de acasă p6nă seara t6rziu
52i poate cumpăra 5mbrăcăminte 2i bi3uterii oric6nd
dore2te mai mult poate să?2i petreacă vacanţa cu rudele
sau prietenele sale+ Soţul a obţinut ceea ce a dorit 2i este
1oarte mulţumit+
Desi-ur pentru cei care se deosebesc mult unul de
celălalt 5n probleme 1undamentale o convieţuire 1ericită
va 1i imposibilă+
ne simţim bine cu&ici nu s?arcare
persoane putea alt1el+
5ntr?o P6nămai
măsură la urmă
mare
sau mai mică sunt asemenea nouă -6ndesc asemănător
cu noi au acelea2i pre1erinţe 5n privinţa petrecerii
timpului liber 5n -astronomie 5n politică 2+a+ De aceea
este extrem de important ca 5nainte de a te 5ndră-osti să
analizezi -radul de compatibiiitate dintre tine 2i celălalt+
%xist ă două -enuri 1undamentale de nepotrivire: cel
de ori-ine nevrotică 2i cel esenţial+ $orbim de
incompatibilitate nevrotică atunci c6nd doi oameni care
alt1el par 1ăcuţi
di1icultăţi unul pentru
emoţionale celălalt
trecătoare nu sedinmaicauza unorJn
5nţele-+
asemenea cazuri dacă sunt soluţionate problemele
emoţionale lucrurile
Cum să
revin la normal+ Cei mai mul ţi dintre

pacienţii care vin la mine pentru s1aturi
1ac parte din această cate-orie+
Jn cazul incompatibilităţii esenţiale
di1erenţa dintre parteneri este at6t de
marcantă
este aproape5nc6t de
o coexistenţă
neconceput+pa2nică
De
exemplu o persoană 1oarte reli-ioasă va
1i probabil extrem de ne1ericită alături
de un ateu+ ! pacientă a mea era 1oarte
5ndră-ostită de un bărbat 2i ar 1i vrut să
se căsătorească dar el nu era cre2tin iar
ea nu putea concepe viaţa alături de el+
%ra o incompatibilitate esenţială 2i i?am
5nţeles decizia+
7ncompatibilitatea esenţială se poate
mani1esta 2i 5n alte 1orme+ %a poate viza
de exemplu modul de educare a copiilor
4 mai sever sau mai indul-ent
4+c(eltuirea sau economisirea banilor
1recvenţa actului sexual 4 de două ori
pe zi sau de două ori pe lună+ Din cauza
conceperii di1erite a unor valori aceste
incompatibilităţi devin at6t de
importante
doar scene 5nc6t -enerează
penibile 5n pro1unde
ci c(iar 1amilie nu
perturbări+
Gaptul că doi oameni abordează 5ntr?
un mod di1erit acelea2i probleme se
explică 5n principal prin educaţia lor+
Mediul 1amilial are un rol mult mai
important 5n determinarea
comportamentului 2i a modului de a
-6ndi al unei persoane dec6t suntem
adesea
care au tentaţi
apelat să
la credem+
mine au Mulţi dintre cei
avut -reutăţi 5n
căsniciile lor tocmai pentru că nu au luat
5n considerare mediul social 2i cultural al
partenerilor lor atunci c6nd s?au
căsătorit+ %ste -răitor exemplul unei
1emei care a 1ost 1oarte neplăcut
surprinsă să constate că soţul ei nu are
nici un 1el de ambiţii stă ore 5n 2ir 5n
1ala televizorului nu se ocupă aproape
deloc de copii 2i de problemele casei 5n
21
5ntr?o 1amilie unde tatăl după ce venea de la slu3bă 2i se

odi(nea 52i separa viaţa socială de cea a soţiei+ De ce s?
ar 1i comportat alt1el soţul pacientei meleF Dacă ea s?ar
1i interesat c6t de puţin de mediul 5n care a crescut soţul
ei ar 1i putut prevedea cu destulă exactitate cum se va
comporta el ca soţ+
7ată de ce consider că s1atul meu ca cei lo-odiţi să?2i
petreacă o bună bucată de timp 5n mi3locul 1amiliei
viitorului lor soţ sau a viitoarei soţii este unul dintre
cele mai importante+ $or avea ast1el posibilitatea să
observe cum se comportă cei din 1amilia respectivă unul
cu celălalt care este părerea lor despre politică 2i reli-ie
5n ce 1el abordează problema banilor dacă se ceartă sau
trebuie să 1iediscută
dimpotrivă at6t de lucrurile
naiv 5nc6tcusă calm
presupună
2+a+ &imeni
că viitorul
nu
soţ sau viitoarea soţie se va mani1esta alt1el dec6t erau
obi2nuiţi 5n 1amilie+ !amenii se poartă a2a cum au 1ost
educaţi+ Desi-ur pe parcurs ei se pot sc(imba+ Dar
aceasta implică un număr de ani+ Putem 1i si-uri că
preceptele 1iloso1ice privind stilul de viaţă precum 2i
temperamentul aduse de partener din propria 1amilie se
vor implanta pentru mulţi ani 5n viaţa comună a noilor
căsătoriţi+
pot!apărea
altă cauză mai puţin
5n relaţiile cunoscută
de cuplu a 1ricţiunilor
este tendinţa care
5ntru totul
1irească a oamenilor de a se sc(imba de?a lun-ul anilor+
Persoana cu care ne?am căsătorit la v6rsta de douăzeci
de ani nu va mai 1i aceea2i la treizeci de ani+ T6nărul
care la v6rsta de douăzeci de ani este pasionat de
motocicletă 2i de petrecerile cu prietenii 2i pe care 5l
interesează mai mult distracţiile dec6t munca la treizeci
de ani 52i va dori o ma2ină comodă iar prietenii 5i va
ale-e nu dintre partenerii de c(e1uri ci din cercul
intelectual
poate at6t sau de a1aceri
de serios 5nc6t5ndacă
carearse1imi2că
1ost la2i 1el
va la
deveni
v6rsta
de douăzeci de ani 5l -ăseam de ne5nţeles 2i 1oarte
plictisitor+ Toate acestea sunt vala?
bile 2i pentru 1emei+ Gemeile pasive

nedecise 2i dependente de spri3inul
soţilor lor o dată cu trecerea anilor
devin mai puţin temătoare mai
independente 2i mai mature ceea ce nu
5ntotdeauna este privit cu oc(i buni de
către soţi+
Dup ă părerea mea oamenii se
sc(imbă la 1iecare 2apte?zece ani+ Aceste
ci1re sunt desi-ur aproximative+
7mportant este nu dacă ne sc(imbăm la
cinci 2apte sau zece ani ci 1aptul că
suntem supu2i sc(imbării+ %ste unul
dintre motivele pentru care oamenii
divorţează c(iar 2i după mulţi ani de
simplu căAceasta
căsnicie+ de?a lun-ul
5nseamnă
anilor petrecuţi
pur 2i
5mpreună unul dintre parteneri sau
am6ndoi au su1erit sc(imbări 2i ceea ce
cu ani 5n urmă 5l 1ăcea pe unul sau pe
celălalt 1ericit nu mai are acum aceea2i
1inalitate+ Suntem de 1apt 1iinţe umane
supuse sc(imbării+ &u trebuie să ne
surprindă 1aptul că 5n decursul vieţii
noastre dorinţele ni se modi1ică+
Ceva pe
oamenii uluitor se 5nt6mplă
la v6rsta de treizecicude noi
ani
respectiv 5ntre douăzeci 2i opt 2i treizeci
2i doi de ani+ %ste v6rsta la care ne dăm
seama pentru prima dată ce este viaţa+
Aruncăm o privire 5napoi trec6nd 5n
revistă anii scur2i 2i totul ne apare 5ntr?o
lumină nouă+ Suntem 5n măsură să ne
apreciem comportamentul ca niciodată
p6nă atunci+ De parcă am 1i escaladat un
munte sau5ntr?un
2i a3un2i am 1i străbătut o pădure
lumini2 am deasă
privi 5napoi
2i ne?am da seama pentru prima dată de
unde am plecat+ Pentru mulţi dintre noi
aceasta 5nseamnă v6rsta de treizeci de
ani+
Pentru cele mai multe căsnicii
atin-erea v6rstei de treizeci de ani de
către cei doi soţi marc(ează o perioadă
1oarte -rea at6t din punct de vedere
psi(olo-ic c6t 2i al relaţiei lor practice+
23
adesea mai e-oi 2ti dar 2i mai desc(i2i 2i 5n -eneral

mai maturi+ Gemeile mani1estă 5n mod 1recvent mai
multă independenţă devin mai puţin cooperante 2i 5n
-eneral mai puţin temătoare+ Inui bărbat nesi-ur pe el
aceste trans1ormări 5i pot crea probleme serioase+ Dacă
atin-6nd această v6rstă el răm6ne acela2i 5n timp ce
soţia sa se sc(imbă vor apărea dezec(ilibre pronunţate
5n maturizarea celor doi+ Dacă 1emeia devine mult mai
matură 5n această perioadă a vieţii sale dec6t bărbatul ea
va avea impresia că are ca soţ un copil+
! altă cauză a multor 1ricţiuni 5ntre cei doi parteneri
rezultă din 1aptul că nici unul dintre ei nu a sesizat că
menţinerea unei căsnicii continuă să 1ie una dintre cele
mai di1icile sarcini+ Căsnicia cere multă dăruire răbdare
2i asumarea unei responsabilităţi pe termen lun- dar
intensitatea lor adesea scade+ ! 1emeie t6nără căsătorită
de doi ani mi?a mărturisit că pentru ea căsnicia a
devenit ceva 5năbu2itor in(ibant 2i di1icil+ Cu toate
acestea nu voia să divorţeze> ţinea mult la soţul ci+ %u
cred că ea 5nţele-ea per1ect 5n ce situaţie se a1la+ Acei
tineri cu oc(i strălucitori 2i romantici care cred că o
căsnicie este o prelun-ită lună de miere sunt condamnaţi
la o amară decepţie+ C6nd nu?2i pot asi-ura cele necesare
traiului
el zilnic
trebuie să sau unul se
lucreze dincomportă
răsputeriur6t
cacusă?2i
celălalt c6nd
5ntreţină
1amilia sau ea este nevoită să stea mereu acasă pentru
5n-ri3irea copiilor abia atunci 52i vor da seama ce este
de 1apt căsătoria 2i c6t de serioase obli-aţii presupune
ea+
A 2 dori să rezulte c6t se poate de clar din această
carte că după părerea mea căsătoria este o instituţie
excelentă 2i minunată+ C6nd ea reu2e2te se dovede2te a
1i una dintre instituţiile ce o1eră cele mai bune
recompense omului
aceia care doresc 2i 5i1ericiţi
să 1ie 5ndemn să o 5ncerce
pe termen lun-+ pe toţi
In impediment serios al armoniei 5ntr?o căsnicie sau
5ntr?o relaţie de cuplu poate 1i 2i neluarea 5n seamă a
di1erenţelor subtile dar totu2i pro1unde

care există 5ntre bărbat 2i 1emeie+ #ăs6nd
la o parte deosebirile 1izice evidente
este de?a dreptul uimitor 2i totodată
puţin cam ciudat c6t de multe 1emei
provenind din medii di1erite solicită
s1aturi 5n probleme similare+ Această
consecvenţă a punctelor de vedere m?a
convins că anumite di1erenţe 5ntre bărbat
2i 1emeie sunt 5nnăscute 2i coexistă cu
acele di1erenţe care se datoresc educării
separate a băieţilor 2i a 1etelor+
C6nd un băiat devine bărbat el separă
cu u2urinţă dra-ostea de sex+ %l poate să
se certe la un moment dat cu soţia sau cu
prietena
să o ducă2i5n5npat+
momentul
Pe scurturmător
el poatesăsăvrea
1acă dra-oste cu o 1emeie 1ără să 1ie
preocupat 5n mod deosebit de persona?
litatea ei+ 'ărbaţii se pl6n- 5n -eneral
că nu primesc su1icient sex de la soţiile
lor sau că 1emeile sunt prea posesive+
'ărbaţii consideră că 52i demonstrează
iubirea 1aţă de soţie prin 1aptul că
muncesc din -reu pentru 5ntreţinerea
1amiliei nu%ibeau
sunt 1ideli+ vinde
nu văd acasă
ce arlamai
timp 2i
trebui
să spună 2i Kte iubescK+ Se pot compara
cuvintele cu 1apteleF
Gemeile vorbesc mai mult despre
nevoia lor de a1ecţiune 2i de iubire 2i
nici nu pomenesc de sex ceea ce nu
denotă că lor nu le place sexul ci 1aptul
că 5n concepţia lor iubirea 2i a1ecţiunea
implică 2i sexul+ Se pare că pentru ele
cele două aspecte 4 iubirea 2i sexul 4
sunt inseparabile+ De aceea este extrem
de di1icil pentru 1emei să se an-a3eze 5n
relaţii sexuale 1ără a simţi o puternică
atracţie 1aţă de partener+ Pentru cele mai
multe dintre ele relaţiile sexuale
ocazionale nu au nici un sens+
! altă caracteristică a 1emeilor este că
le place să vorbească despre ceea ce simt
2i vor să 2tie ce simte partenerul lor+
Această comunicare reciprocă este un
"ubirea şiproblemeleei 24
partenerului nici nu?l mai vrea ca partener+ Sentimentele

pro1unde 2i conversaţia asupra acestora sunt mai impor?
tante pentru ea dec6t o str6n-ere de m6nă cumpărarea
unei roc(ii sau o călătorie+ In bărbat 5n 1aţa căruia nu?2i
poate dezvălui su1letul nu o va interesa ca bărbat+
Aceasta este realitatea psi(olo-iei 1eminine pe care
mulţi bărbaţi nu o 5nţele- nu o apreciază 2i de multe ori
nici nu o a-reează+
Gemeile simt nevoia să se exprime+ %le savurează cli?
pele 5n care 52i dezvăluie sentimentele 2i intimităţile 2i
vor să 2tie c6t mai exact care sunt sentimentele celui cu
care 5ntreţin o relaţie sentimentală+ 'ărbaţii 5n sc(imb
nu simt nevoia să a1le ce se petrece 5n su1letul soţiilor lor
sau al prietenelor lor+ 7ar atunci c6nd au necazuri nu
prea vor să le 5mpărtă2ească 2i partenerelor mai de-rabă
5mpărtă2i
simt nevoia
cuiva
să leproblemele
rezolve sin-uri+
spunGemeile
adesea: KSimt
c6nd nu?2i
că 5nne?
pot
bunescNK+ Contează desi-ur cui i se destăinuie+ Trebuie
să 1ie o persoană pe care ele o respectă cu un su1let sen?
sibil 2i 5nţele-ător+ In bărbat de cele mai multe ori nu
este preocupat de ast1el de lucruri 2i se simte mult mai
bine dacă este 5n stare să?2i rezolve sin-ur problemele+
Genomenul pe care eu 5l numesc Kplon3areK 5n
căsnicie este o nouă ilustrare a incapacităţii de rezolvare
a di1icultăţilor care apar 5ntr?o căsnicie+ Acest 1enomen
intervine atunci unei
t6nără datorită c6ndcăsnicii
un bărbat
prea t6năr sau răm6n
timpurii o 1emeie
5n
a1ara multor plăceri 2i distracţii de care s?ar 1i putut
bucura dacă s?ar 1i căsătorit mai t6rziu+ Pe la v6rsta de
treizeci poate 5n 3urul v6rstei de patruzeci de ani a3un-
la un punct 5n care 1ie el 1ie ea ar vrea să 1ie din nou
liberi doresc un alt partener sau simt dorinţa
adolescentină de a se urca pe motocicletă 2i de a -oni pe
2osele din simplul motiv că nu au 1ăcut a2a ceva 5nainte+
Dac ă un bărbat se simte 1rustrat pentru că s?a
căsătorit
1ie că va prea devreme 2i niciodată nu 2i?a 1ăcut de cap
5nvăţa să accepte acest lucru 2i va

convieţui 2i cu el 5n armonie 1ie 52i va
pune 5n mare pericol căsnicia+
%voluţia ulterioară a unei căsnicii sau
relaţii de cuplu poate 1i in1luenţată
considerabil 2i de cuvintele pe care
partenerii 2i le adresează unul altuia 5n
cursul unor certuri aprinse sau c6nd sunt
1oarte m6nio2i+ 8ecomand tuturor celor
căsătoriţi să?2i ţină -ura atunci c6nd sunt
1urio2i+ Dacă nu 2tim cum să ne
controlăm la m6nie va trebui să
5nvăţăm+ Dec6t să?l 3i-nim pe celălalt
mai bine să nu scoatem nici o vorbă
c6nd se 5ntrevede o ceartă+ Cuvintele
vom constata
3i-nitoare le vom
c6tre-reta
de multmai
pierdem
t6rziu c6nd
din
cauza acestui lucru+ i va veni un
moment c6nd nu va mai exista nici un
1el de sentiment+ i 5ntr?o bună zi unul
va spune: KDacă a2a stau lucrurile e mai
bine să plec+ Să divorţăm+ P6nă la urmă
m?ai convins că totul a 1ost o -re2eală+K
Jn căsnicii pot apărea probleme 2i din
pricina altor două cauze+ Prima este
consecinţa unei oamenii
căsătorindu?se convin-eripretind
iraţionale:
că
KaparţinK unul altuia+ %i trăiesc cu ideea
că prin căsătorie celălalt devine
proprietatea lor+ C6nd a1irmă: K%2ti al
meuK nu 1olosesc neapărat un limba3
poetic sau romantic+ Mai de-rabă unul
3uridic+ 7ar 5nţelesul este următorul: K%2ti
al meu 1aci ceea ce 5ţi spun eu te duci
doar acolo unde te las eu vorbe2ti numai
cu Au
cei cu care 5ţi dau
o căsnicie multeumai
voieK etc+
bună ceietc+
care
nu iau 5n serios această idee de
proprietate> cei care 2tiu 2i acceptă că
maria3ul este o 5nţele-ere 5ntre două
părţi adesea o 5nţele-ere temporară,
care 52i păstrează valabilitatea at6t timp
c6t căsnicia 1uncţionează 5n mod
corespunzător pentru ambele părţi> cei
care sunt pe deplin con2tienţi că oricare
dintre părţi are dreptul să abandoneze
;B
că soţul sau soţia este proprietatea lor+ %i nu acceptă

dreptul celuilalt de a pune capăt unei relaţii crez6nd că
veri-(eta este totodată 2i inelul de care este prinsă
c(eia penitenciarului celuilalt+ Asemenea oameni sunt
de?a dreptul periculo2i> 2i adesea pătrun2i de -elozie
răutăcio2i 2i 1urio2i 5n sensul clinic al acestui termen+
Jn 1ine o altă cauză posibilă a unor 1ricţiuni ce pot
apărea 5ntr?o căsnicie 2i despre care a2 dori să vorbesc
5n cele ce urmează este nevoia de a fi iubit !amenii
răm6n surprin2i 2i se uită uluiţi la mine c6nd le spun că
2i 1ără iubire se poate trăi+ De parcă a2 comite o
blas1emie+ 7ubirea este una din relicvele noastre s1inte+
Cel care nu consideră iubirea drept scopul suprem al
ea un al doilea
su1letului este privit
Dumnezeu
ca o brută+
este considerat
7ar cel careun
nurobot
1ace din
1ără
su1let+ Se pretinde că 1iecare dintre noi trebuie să
iubească pentru că 1ără iubire viaţa este -roaznică 2i
insuportabilă+ 8espin-erea este considerată cea mai
mare insultă 2i cel mai mare pericol care se poate abate
asupra unui om+ &umai iubirea 2i aprobarea altora pot
constitui măsura valorii noastre proprii+ At6t de mare să
1ie importanţa iubiriiF
%u unul sunt de altă părere+ Jn a1ară de copii 1iinţe
nea3utorate nu văd
mod tradiţional de ce arcatrebui
dra-ostea ceva să considerăm2i5nsă
indispensabil
credem că viaţa ar 1i un adevărat in1ern dacă nu ne?ar
iubi cineva pro1und 2i permanent+
Avem de?a 1ace aici mai de-rab ă cu o nevoie
nevrotică dec6t cu o dorinţă practică de dra-oste 2i ea a
cauzat celor care au pretins iubire reciprocă mai multă
durere dec6t orice altceva+
De ce trebuie s ă 1im iubiţiF !are suntem mai
merituo2i pentru că suntem iubiţiF Sau vom deveni mai
merituo2i dacălor
virtutea iubirii vom 1i ne
2i să iubiţiF
spunăSădacă
ne suntem
3udece sau
alţiinu5n
valoro2iF Ceva nu e 5n re-ulă dacă oameni care nu 2tiu
prea multe despre
28 Cum săiubeştipentru a fi iubit
noi trebuie s ă ne spună c6t valorăm+ De ce ar 2ti

altcineva mai bine dec6t noi 5n2ine dacă suntem
acceptabili sau nuF
S ă analizăm aceste lucruri 5n mod temeinic+ Să ne
5ntrebăm mereu 2i mereu dacă iubirea altora ne este
5ntr?adevăr indispensabilă sau doar o dorim 1oarte
multF Gără iubire ne simţim prost demni de milă 2i
tri2tiF Da desi-ur+ Dar această situaţie 5nseamnă 2i
ceva -roaznic teribil 2i tra-ic pentru noi un adevărat
s16r2it al lumiiF Cel care crede că a2a stau lucrurile să
le dovedeascăN
&?a2 vrea ca această ultimă 1rază să inducă 5n eroare+
&u sunt 5mpotriva sentimentelor pro1unde pe care le pot
avea oamenii unul 1aţă de celălalt+ Dimpotrivă le con?
sider 1ără ec(ivoc minunate 2i recomand tuturor să
pentru ei+ relaţii
dezvolte $iaţa str6nse
este multcumai
cei1rumoasă
care sunt
dacă
importanţi
suntem
importanţi pentru cei care sunt importanţi pentru noi+
Dar nu pot accepta ideea că cineva anume trebuie să
iubească permanent pe cineva anume+
Dacă ne 5nsu2im acest punct de vedere nu va trebui
să ne 1ie 1rică niciodată de ceea ce se tem cel mai mult
oamenii: de a 1i respin2i+ A 1i respins 5nseamnă pentru
ma3oritatea oamenilor un pumnal 5n inimă+ Dacă
suntem respin2i de persoana iubită mulţi dintre noi se
vor
ar 1iconsidera lipsiţi de orice valoare+ Alt1el cred ei nu
1ost respin2i+
Dar respin-erea 5n sine nu este dureroasă 5n a1ară
de cazul c6nd noi o facem să fie dureroasă Dacă a3un-i
să te consideri un nimeni pentru că ai 1ost respins de
persoana iubită atunci nu vei avea niciodată propria ta
personalitate+ Dacă o 1emeie crede că totul s?a s16r2it
pentru că soţul ei se interesează de altcineva aceasta
5nseamnă că niciodată n?a avut o prea mare 5ncredere 5n
sine+ C6nd cineva simte că a venit s16r2itul lumii numai
pentru
dispunecă evident
persoana deiubită1oarte
nu maipuţine
stă de resurse
vorbă cu deel
supravieţuire+
29
Cu alte cuvinte reacţion6nd 5n 1elul acesta la o respin?

-ere evidenţiem de 1apt propria noastră incapacitate 2i
in1erioritate+ Am 1ost 5nvăţaţi să credem 5n 1antome+ i
5n 1iinţe supranaturale 5n stri-oi vră3itoare 2i 5n
iepura2ul de Pa2te+ Cam aceea2i valoare are 2i atitudinea
unui adult sănătos 2i inteli-ent atunci c6nd a1irmă că nu
poate trăi 1ără iubirea unei alte persoane+ A2 dori să?l
5ntreb pe cel ce -6nde2te ast1el c6te relaţii s?au
destrămat p6nă acum 5n viaţa luiF i de 1iecare dată a
supravieţuit iar după un timp 2i?a -ăsit o altă le-ătură+
Jn ciuda experienţei repetate acum 52i spune aceea2i
minciună: KCe -roaznic este că am 1ost respins voi muri
din această cauză nu valorez nimicK etc+ etc+
Destul cu asemenea văicăreliN % timpul să ne matu?
rizămN Să tra-em concluziile necesare din 1răm6ntările
prin care am trecut 2i să considerăm respin-erea ca o
1rustrare oarecare+ Să 5nţele-em că suntem capabili să ne
vindecăm aceste răni+ Să avem 5ncredere 5n capacitatea
noastră de a -ăsi un nou antura3 o nouă slu3bă o nouă
1amilie de a 2ti să diri3ăm cu succes procesul nostru de
maturizare+ &u mai suntem copii+ Suntem adulţi+
Suntem puternici+ Dispunem de capacitatea necesară+ i
suntem dezirabili pentru mulţi oameni c(iar dacă nu 2i
pentru
noi partenerul
ţinem pasul cu nostru
ea+ actual+ $iaţa mer-e 5nainte 2i
#oluţia
Jn capitolele următoare vom prezenta trei moduri de
abordare a problemelor le-ate de reu2ita 5n a iubi 2i a 1i
iubit+ Primele două provin din lucrările psi(olo-ilor
C(arles 2i Cli11ord Madsen> al treilea provine din
tradiţia reli-ioasă+
Preceptele propuse de cei doi autori pentru a 1i
5nsu2ite de copii sunt 1oarte simple: )+ cei care 1ac
lucruri
bune vor avea parte 2i ei tot de lucruri

bune> ;+ cei care 1ac lucruri rele vor
avea parte 2i ei tot de lucruri rele+
Autorii menţionează 5nsă că aceste două
principii simple sunt adesea contrazise
de viaţă 2i 5i 5nvaţă pe copii că se pot
a2tepta 2i la cu totul alte consecinţe+
Acestea sunt: a5 copiii 1ac lucruri rele 2i
totu2i uneori au parte de lucruri bune>
b5 1ac lucruri bune 2i au parte totu2i de
lucruri rele> c5 indi1erent cum se
comportă copilul i se 5nt6mplă totu2i
lucruri rele> d5 indi1erent ce 1ace copilul
are parte de lucruri bune+
S ă ne 5ntoarcem la primele două
consider 5ntru
precepte ale autorilor
totul acceptabile
pe carede2i le
incomplete 5n privinţa a ceea ce se
5nt6mplă 5ntre doi oameni+ Prin
adău-irea unei trepte de mi3loc a2
1ormula trei re-uli de bază ale
cooperării respectului 2i iubirii+
Regula )+ Dacă oamenii sunt buni cu
noi să 1im 2i noi buni cu ei+
Regula ;+ Dacă oamenii sunt răi cu noi
noi să continuăm să 1im buni
cu ei să le 5ntoarcem 2i
obrazul celălalt să le venim
5n 5nt6mpinare să?i iubim 2i
pe cei care sunt 5mpotriva
noastră dar numai pentru o
perioadă re&onabilă de timp
Regula 3 Dacă oamenii sunt răi cu noi
iar regula a doua nu este
productivă, la
aproximativ să 1el
1imde 2irăinoi
cu
ei dar 1ără a 1i supăraţi pe ei+
Grumuseţea acestei concepţii constă
5n 1aptul că se bazează pe o 5nţele-ere
2tiinţi1ică 2i este 1oarte simplă+ &u a2
dori 5nsă să induc 5n eroare+ Gaptul că
este 1oarte simplă nu 5nseamnă că 2i
transpunerea ei 5n viaţă este u2oară+ &e
vom da seama
realizarea cooperării
c6t derespectului
di1icilă este2i
30
tot 1elul de complexe va 1i mai u2or să ne concentrăm

asupra scopului propus+ Dacă 2tim 5n ce direcţie ne
5ndreptăm 2i de ce 2i avem o concepţie de bază pe care
vrem să o realizăm sunt 5ntrunite toate elementele
pentru a 2ti 5ntotdeauna cum să reacţionăm la
comportamentul celorlalţi+
Jnainte 5nsă de a intra 5n aceste analize consider că
este 1oarte important să clari1icăm ce este 5n 1ond iubirea
2i 5n ce 1el 2i de ce 1uncţionează o căsnicie sau o relaţie
de dra-oste+
77
#ă vorbim desc$is despre iubire
şi căsătorie
6eoria reciprocităţii +n iubire

7ubirea este acel sentiment puternic pe care 5l nutrim
1aţă de persoane animale sau lucruri care ne?au
satis1ăcut ne satis1ac sau ne vor satis1ace cele mai
pro1unde dorinţe 2i nevoi+ Graza nu sună prea ori-inal
dar vă pot -aranta că dacă o analizăm mai 5ndeaproape
vom -ăsi 5n ea o sumedenie de lucruri care nu sunt u2or
de acceptat+
De exemplu potrivit acestei de1iniţii noi iubim nu
oamenii ci ceea ce ei sau animalele sau lucrurile ne
o1eră+ Dacă persoana pe care o iubim nu ne satis1ace 5n
privinţa celor mai importante dorinţe atunci sunt
convins vom 5nceta pur 2i simplu să o mai iubim+ Dacă
nu rezultă satis1acţii 1oloase sau plăceri din acea
relaţie iubirea se stin-e+ Dar 2i contrariul este adevărat+
Dacă cineva ne satis1ace tot mai mult dorinţele 2i
nevoile vom 1i tentaţi să?l 2i iubim+ Dar să nu uităm
nu pe vom
Dacă individ 5l iubim
5nţele-e ci ceea
2i vom ce face
accepta acestel1apt
pentru noi
simplu
atunci vom reu2i mult mai u2or să 1im iubiţi de către
alţii+ % bine să privim 5n mod realist aceste lucruri
alt1el am putea da -re2+ Dacă acceptăm realitatea 2i
5nţele-em care este sensul adevărat
# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie
33
al iubirii nimic nu va trebui să mai 1acem 5mpotriva

voinţei noastre pentru ca alţii să ne iubească+
Dacă de exemplu partenerul dore2te să acordăm mai
multă atenţie vestimentaţiei 2i 5n-ri3irii trupului cu c6t
ne vom ocupa mai mult de aceste lucruri cu at6t mai
mult ne va iubi+ Dacă este important pentru el să
mani1estăm mai multă a1ecţiune va trebui evident să?i
satis1acem această nevoie> să ne apropiem mai des de el
să?i luăm m6na să ne a2ezăm alături să?l 5mbrăţi2ăm
spontan 2i el ne va iubi mai mult+
Dar 1izicul averea c62ti-ul 2i stilul de viaţăF 7ubim
oare pe cineva pentru că este bo-at dansează bine sau
este cinstitF Totul depinde de scara de valori a persoanei
care trebuie să decidă+ Cel care pune preţ pe anumite
calităţi se va 5ndră-osti desi-ur de cineva care are acele
calităţi+ Pot avea 2i alţii 5nsu2iri extraordinare 2i totu2i să
nu prezinte interes pentru cel 5n cauză din simplul motiv
că pentru el calităţile importante sunt altele+ Jn acest
sens dacă pentru cineva si-uranţa materială prezintă
importanţă sau dacă visul pe care ar dori să 2i?l
realizeze este o viaţă luxoasă atunci se va 5ndră-osti
probabil de un om bo-at+
S?ar putea obiecta că aceasta nu este dra-oste ci
lăcomie
către de bani+ Cucialte
o persoană cuvinte
către banii iubirea
ei+ Ceisecare
5ndreaptă nu
-6ndesc
ast1el nu au 5nţeles teza mea iniţială+ &imeni nu iube2te
necondiţionat pe cineva contează 5ntotdeauna ce 1ace
cel 5n cauză pentru noi+ Cel pentru care banii prezintă
importanţă iube2te nu numai persoana ci 2i banii
acesteia respectiv 1aptul că este dispus să 5mpartă ace2ti
bani cu el+ A2a 5nc6t printre raţiunile care motivează
dra-ostea pentru cineva banii nu au mai puţină
le-itimitate dec6t au 5n1ăţi2area prezenţa plăcută
per1ormanţa
comportament sexuală sau importanţă
care prezintă orice altpentru
element
cel 5n de
cauză+
37 Cum săiubeştipentruafiiubit
Dar ce se va 5nt6mpla dacă si-uranţa 1inanciară se va

diminuaF Oreutăţile materiale pot distru-e oare dra?
-ostea 5ntr?o 1amilieF Mai mult ca si-ur+ Sentimentul de
dra-oste poate scădea o dată cu sumele din contul
bancar+ i de la această re-ulă nu 1ac excepţie nici
celelalte dorinţe+ Cu c6t sunt mai deplin satis1ăcute cu
at6t mai multlor
satis1acerea cre2te 2i 2i
scade dra-ostea+ i invers
sentimentul dacă scade
de dra-oste+ Dacă
o 1emeie dore2te un soţ puternic (otăr6t 5n măsură să o
apere de 1amilia lui 2i constată că el nu corespunde
acestor a2teptări -arantez că sentimentele ei 1aţă de el
se vor diminua direct proporţional cu dezamă-irea
su1erită+ #a 1el c6nd un bărbat apreciază o 1emeie
pentru talia ei iar soţia sa pe zi ce trece se 1ace tot mai
durdulie vă asi-ur că 1iecare kilo-ram depus va
in1luenţa ne-ativ dra-ostea lui 1aţă de ea+
tiu că nu pare prea romantic dar aceasta este
realitatea+ &e place sau nu a2a suntem noi oamenii+
Desi-ur se poate obiecta că nu 5ntotdeauna iubim pe
cineva numai pentru că se poartă 1rumos cu noi+ Cu
si-uranţă se vor -ăsi exemple 2i pentru situaţii c6nd
iubim pe cineva 1ără a ne a2tepta la vreo compensaţie+
Dar eu vorbesc despre iubirea intimă, nu despre
iubirea aproapelui 7ubirea intimă este aceea pe care o
nutrim 1aţă de partener părinţi copii rude 2i prieteni
apropiaţi+
2i %i sunt
pentru care oamenii
suntem alături
dispu2i de care
să 1acem trăimsacri1icii+
uria2e zi de zi
Atunci c6nd mă re1er la teoria mea asupra iubirii
5nţele- acel proces normal reciproc care are loc
5ntotdeauna 5ntre oameni av-nd raporturi intime
7ubirea aproapelui sau iubirea de oameni este un
1oarte nobil sentiment uman care nu cere 5n sc(imb un
sentiment similar+ Poate e2ti una dintre acele persoane
-eneroase care trimit colete pentru a3utorarea 1amiliilor
nevoia2e din ţările devastate de războaie+ Poate dai bani
la vreo or-anizaţie 2i nădă3duie2ti că prin aceasta 1aci
34
1ericit pe cineva a1lat la mii de kilometri depărtare+

Desi-ur nu te interesează cine este acea persoană nu te
a2tepţi la mulţumiri din partea ei printr?o scrisoare un
tele1on sau pe alte căi+ Ai 1ăcut un bine 2i te simţi 1ericit
că e2ti su1icient de bo-at ca să dai 2i altora din ceea ce
ai+ 8ăsplata e sentimentul că ai contribuit la diminuarea
su1erinţelor cuiva+ Aceasta este iubirea non?intimă iu?
birea 1aţă de o altă 1iinţă umană+ %a nu presupune că 5n
sc(imbul ei a2tepţi KcevaK+ Jntr?un sens este un senti?
ment mai nobil dec6t iubirea intimă care mai devreme
sau mai t6rziu are nevoie de răsplată+ Cu toate acestea
iubirea 1aţă de aproapele nu este completă+ %a 1uncţio?
nează ast1el pentru că 1acem sacri1icii doar temporar
aceea oameni
pentru nu contează
pe care
dacăpoate
-estulnicinostru
nu?i cunoa2tem+
va 1i sau De
nu
răsplătit+ Dar dacă aceste sacri1icii ar trebui 1ăcute 5n
mod curent sau c(iar zilnic 1ii si-ur că nu ne?am mai
-6ndi la ei ca la ni2te oameni a1laţi la mare distanţă care
au nevoie de a3utorul nostru ci ca la ni2te oameni
importanţi 5n viaţa noastră de la care ne?am a2tepta la un
1el de răsplată+ Aceasta este una dintre di1erenţele
esenţiale 5ntre iubirea intimă 2i cea 1aţă de aproapele+
Prima implică un contact permanent cu oamenii
consideraţi
practic nici dra-i
un 1el nouă pe c6nd
de contact+ Primaa doua nu 1recvente
reclamă necesită
sacri1icii din partea celor ce se iubesc 5n timp ce a doua
cere din c6nd 5n c6nd c6te un sacri1iciu moderat De
aceea punctul meu de vedere este că de 1iecare dată
c6nd apare o relaţie intimă 5n viaţa noastră trebuie să
o1erim partenerului at6t c6t ne este con1ortabil 2i at6t
timp c6t simţim că 5n sc(imb 2i partenerul ne satis1ace 5n
măsura dorită+
Dar ce se va 5nt6mpla cu părinţii no2tri care au 5mbă?
tr6nit trăiesc2iretra2i
la e1orturile poatepesunt
sacri1iciile caresenili 2i nu pentru
le 1acem pot răspunde
eiF Să
ne reamintim de de1iniţia dată de mine iubirii: am spus
că este un sentiment pe care 5l nutrim 1aţă de persoanele
care
ne?au satis1 ăcut @5n trecut ne satis1ac

@5n prezent sau ne vor satis1ace @5n
viitor cele mai pro1unde dorinţe 2i
nevoi+ C6nd ne aducem aminte de
e1orturile excepţionale pe care părinţii
no2tri le?au 1ăcut pentru noi dar pe care
din cauza v6rstei nu le mai pot 1ace
atunci 5i răsplătim pentru ceea ce ne?au
dat c6nd eram mai tineri+ Această
răsplată li se cuvine 5ncă deoarece 5i
iubim at6t de mult pentru numeroasele
e1orturi 1ăcute pentru noi 5n trecut+
Dar cum stau lucrurile cu copiii
no2triF Ce poate 1ace un copil pentru noi
ca să?l iubimF Gără doar 2i poate copilul
prime2te
dec6t mult de
părinţii mailamult de Dacă
copil+ la părinţi
este
adevărat că iubirea se bazează pe
reciprocitate cum putem explica marea
dra-oste a părinţilor 1aţă de copiii lorF
8ăsplata provenită de la copii este
multiplă: 5nainte de toate ei 1ac enorm
de multe lucruri pe placul nostru 2i ne
satis1ac cele mai pro1unde dorinţe 2i
nevoi prin a5 demonstrarea 1aptului că
am devenit
neamului părinţi>
nostru> b5 perpetuarea
c5 perpetuarea numelui
de 1amilie> d5 de cele mai multe ori sunt
mici 1iinţe 5nc6ntătoare dră-ăla2e care
reprezintă o mare bucurie 5n viaţa
noastră 5n ciuda unor di1icultăţi
periodice+
"mplicaţiile teoriei reciprocităţii

8n dragoste
Dacă cele a1irmate de mine p6nă
acum le consideraţi inteli-ibile să
trecem la examinarea altor concluzii+
Accept6nd premisele teoriei mele vom
a3un-e la c6teva constatări nea2teptate+
$ă previn de la bun 5nceput că de2i
teoria mea pare a 1i anodină
consecinţele lo-ice care decur- din ea
sunt sur rinzătoare+
39
altceva> dac ă dra-ostea Kla prima vedereK are vreo bază

reală sau nu+
%xpresia Kdra-oste de liceanK este utilizată 5n
-eneral atunci c6nd este vorba de sentimentele mai
puternice ale unui copil 1aţă de un alt copil sau eventual
1aţă de un adult+ Jnsu2i cuv6ntul KliceanK su-erează că nu
este o dra-oste prea serioasă> că este 1rumoasă dar nu de
durată 2i nu pro1undă că are o bază 2ubredă+ Părerea
-enerală este că o ast1el de dra-oste nu este o dra-oste
KadevăratăK+
Mă disociez complet de această părere+ KDra-ostea de
liceanK este un sentiment 1oarte puternic care apare 5n
urma unor speranţe puse 5ntr?o altă persoană respectiv a
liceanK
unor experienţe
poate 1i teribil
avute cude opro1undă
altă persoană+
2i de sinceră
KDra-ostea
iar de
5n
caz de ruptură poate cauza dureri tot at6t de mari ca 2i o
dra-oste adultă+ Jntr?o asemenea situaţie 5n cel mai rău
caz s?ar putea spune că respectivul este nebunatic
visător 2i orb+ Dar 5n nici un caz nu se poate a1irma că
ceea ce simte el nu este dra-oste+
Despre Kdra-ostea nebunăK se vorbe2te atunci c6nd
doi adulţi se 5ndră-ostesc unul de celălalt 5n 1u-ă 1ără o
cunoa2tere reciprocă temeinică+ %u cred că le 1acem un
prost serviciuloracestor
sentimentele oameni dacăcănuceea
2i nu recunoa2tem luămce 5n serios
ei simt
este o dra-oste 1oarte puternică+ Se prea poate ca un
cuplu care trăie2te 1ericit 5mpreună de cincizeci de ani să
se iubească exact din acela2i motiv din care doi oameni
se pot 5ndră-osti 1ul-erător orbiţi 1iind de pasiune+
Pentru cei care sunt la 5nceputul unei relaţii pătima2e
sentimentul de dra-oste are aceea2i motivaţie ca pentru
noi toţi adică ei sunt convin2i că persoana cealaltă le va
satis1ace cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi+ Gaptul că se
pot 5n2ela este
sentimentul lor doar re-retabil+
că pot Dar aceasta
5ncepe 5mpreună nu sc(imbă
o viaţă nouă
minunată+
38 Cumsăiubeştipentruafiiubit
Presupun că 1iecare dintre noi cunoa2te cazuri c6nd

oameni 5n toată 1irea s?au 5ndră-ostit subit de persoane
la care nimeni nu se a2tepta+ Dacă un bărbat de
patruzeci de ani vrea să 1u-ă cu o 1emeie t6nără cu mai
mulţi copii cu toate că nu are nici o di1icultate nici cu
soţia nici cu 1amilia sa va 1i acuzat de mulţi că este
orbit de dra-oste+ Dacă prin orbire 5nţele-em că cineva
supraevaluează o relaţie plăcută 2i nu vede pădurea din
cauza copacilor atunci sunt de acord că respectivul
su1eră 5ntr?adevăr de orbire+ Totu2i nu ne este permis
să punem la 5ndoială că ceea ce simte pentru această
1emeie este o dra-oste adevărată+ Dacă vom etic(eta
drept oarbe 2i nebune relaţiile de dra-oste ale tuturor
oamenilor de v6rstă mi3locie numai pentru că nu au la
bază raţiunea atunci tot at6t de bine se poate considera
cele*mai
că la sută
multe
din au
căsnicii
1ost sunt
contractate
urmarea5nunei
tinereţe
orbiric6nd
căci
controlul raţional este mult diminuat+
KDra-ostea la prima veder eK este un caz special al
Kdra-ostei nebuneK+ In om poate 1i cuprins de acest
sentiment 1ără să cunoască măcar obiectul pasiunii sale+
Dacă se 5ndră-oste2te de o persoană pe care o observă
5n partea opusă a unei camere a-lomerate poate 1i
considerat pe drept cuv6nt un campion mondial al
asumării de riscuri: el presupune 1ără nici o bază reală
că persoana
1ericit+ din partea
Probabil are opusă
mi2căria camerei
plăcute5l un
poatez6mbet
1ace
atră-ător ve2minte ele-ante arată bine 2i datorită
tuturor acestor considerente care de alt1el nu sunt
semni1icative omul nostru 52i prezice cam ce va putea
1ace pentru el acea persoană+
Dra-ostea Kla prima vedereK este un sentiment tot
at6t de sincer 2i adevărat ca 2i Kdra-ostea de liceanK sau
Kdra-ostea nebunăK pornind tot de la speranţa că per?
soana cealaltă ne va satis1ace dorinţele 2i nevoile+
Ineori aceste este
Alteori e2ecul presimţiri se adeveresc
total+ Presupun că acestdeultim
minune+
caz
este mai 1recvent
31
Jn virtutea teoriei reciprocităţii 5n dra-oste putem pre?

tinde cu deplin temei de la partenerul nostru c(iar să se
sc(imbe 5ntr?un 1el sau altul pentru a ne satis1ace cele
mai intime dorinţe 2i nevoi+ Se prea poate ca cel cu care
te?ai căsătorit
respectivă 5n obiceiuri
ni2te urmă cu cinci ani săplăcut
care ţi?au 1i avut
darlanu
vremea
ai nici
un motiv să te 3enezi pentru 1aptul că acele obiceiuri azi
nu?ţi mai sunt pe plac 2i ai dori să 1ie sc(imbate+ A
considera că nu putem pretinde de la partenerul nostru să
se sc(imbe este o pură aberaţie+ Dacă un anumit
comportament nu ne place de ce să?l acceptămF !are
suntem c(iar at6t de pro2ti ca să acceptăm 1ără să
cr6cnim orice situaţie oric6t de detestabilă ar 1i ea
pentru noiF C6nd ni se adresează 5ntrebarea
ar(icunoscută: KDe ce nu mă accepţi a2a cum suntFK
răspunsul cel mai potrivit va 1i: KPentru că a2a nu te pot
iubi+ Comportamentul tău mă 1ace ne1ericit@ă+ Cu ani 5n
urmă nu m?a deran3at dar m?am sc(imbat 2i nu mai
vreau să tolerez un asemenea comportamentK+
i d e ce nu ne?am sc(imbaF Jn primul capitol am
5ncercat să demonstrez că noi toţi suntem supu2i
sc(imbării că zi de zi an de an devenim alţii dec6t am
1ost 5nainte+ Dacă cineva crede că lumea stă pe loc 2i
oamenii
ne a2teptarăm6n 5ntotdeauna
la lucruri noi de aceia2i -re2e2te
la parteneri estepro1und+
tot at6t Ade
1iresc ca 2i atracţia 1emeilor pentru bi3uterii sau apetitul
bărbaţilor pentru 1riptură 2i carto1i pră3iţi+ Pentru mine
toate acestea reprezintă un 1apt evident 2i de aceea mă
mir c6nd unii pacienţi se scuză că pretind anumite
lucruri de la partenerii lor+
Dac ă se admite de1iniţia dată de mine iubirii atunci
poate 1i acceptată cu u2urinţă 2i teza că iubirea trebuie
meritată+ Gac excepţie de la această re-ulă doar copiii
bătr6nii nea3utoraţi
sentimentul 2i animalele+
numit iubire Jn toatedupă
apare numai celelalte
ce nicazuri
s?au
provocat anumite bucurii+ Sentimentul este trezit 5n noi
nu 5n mod direct de că tre cealaltă

persoană ci doar atunci c6nd avem
dovezi că prezentăm o importanţă
deosebită pentru ea+ &umai după aceea
5n-ăduim ca modul ei de comportare să
aibă un e1ect pozitiv asupra noastră+
De aceea este -re2it să cerem cuiva să
ne iubească+ Ceea ce noi cerem de 1apt
este un anumit comportament care ne
produce o mare plăcere 2i pentru care 5l
iubim pe celălalt+ !mul nu primeşte
iubirea ci o creea&ă pentru sine după ce
5i sunt satis1ăcute cele mai pro1unde
dorinţe 2i nevoi+ Ceea ce noi primim
sunt 1apte iar ceea ce simţim 5n urma
producemsuntplăcere
acestora sentimentele+
prin Cel
satis1acerea
căruia 5i
dorinţelor 2i nevoilor 52i creează sin-ur
sentimentul de iubire 1aţă de noi+
Din teoria reciprocităţii rezultă 2i un
alt aspect acela că dra-ostea are di1erite
semni1icaţii pentru di1eriţi oameni+ După
cum unul 2i acela2i lucru poate produce
unui om plăcere iar altuia neplăcere tot
ast1el 2i un act de iubire poate 1i perceput
5n
ne mod di1erit+
iubească esteDacă vrem
extrem de ca cineva să
important să
a1lăm ce anume 5l 1ace pe celălalt 1ericit+
Să nu ne oprim niciodată la ceea ce
considerăm noi că produce 1ericire ci să
luăm 5n condiderare părerea celeilalte
persoane despre această problemă+ In
exemplu tipic al con1undării dorinţei
noastre cu a2teptările celuilalt 5l
constituie o1erirea de 1lori ca expresie a
unor sentimente+
cate-oric 5mpotrivaAdesea bărbaţii
obiceiului sunt
de a o1eri
1lori 1emeilor pentru a le arăta dra-ostea+
Giind 2i eu bărbat 5i 5nţele- per1ect căci
ei -6ndesc raţional corect 2i practic+
%ste evident ridicol ca pentru cineva
1lorile să reprezinte dovada dra-ostei
celuilalt+ Glorile se o1ilesc 5n c6teva zile
costă mult iar procurarea lor nu necesită
prea mult e1ort de2i se dau bani pentru
ele+ Dacă un bărbat este 1idel soţiei sale
70
dec6t ar putea proba un buc(et de tranda1iri+ A2a

-6ndesc bărbaţii+
Dar noi nu discutăm acum despre motivele pentru
care bărbatul 52i iube2te 1emeia ci dorim să a1lăm ce o
1ace pe 1emeie să iubească un bărbat+ !r dacă 1emeia
vrea tranda1iri să i se o1ere tranda1iriN Poate că este o
prostie din partea ei+ Poate e copilăroasă sau romantică
poate nu are simţ practic sau a citit prea multe romane de
dra-oste+ % totuna+ Dacă pentru ea 1lorile reprezintă
dovada dra-ostei atunci cel mai bun lucru pe care 5l poţi
1ace este să?i o1eri 1lori+
%ste c6t se poate de evident 2i din cele spuse p6nă
acum rezultă lo-ic că 5n cazul adulţilor dra-ostea tre?
sau papa-alul
buie meritată+ dar
Gărăaceasta
condiţii
nu ne
se re1eră
iubim2iprobabil
la oameni
c6inele
de la
care a2teptăm să ne satis1acă unele dorinţe 2i nevoi+ &u
este desi-ur o descoperire prea mă-ulitoare pentru
natura umană+
7deea că dra-ostea unei alte persoane trebuie meritată
este 5n -eneral cunoscută de către oamenii maturi+ Gără
să li se spună ei sunt con2tienţi de 1aptul că 5n relaţiile
interpersonale nu doar se prime2te ci se 2i dă pentru că
alt1el relaţia nu 1uncţionează+ Dacă e2ti 5nsă un om
răs1ăţat sau imatur
datorezi ceva nici1acnu?ţi
celor care va e1orturi
anumite trece prin cap tine+
pentru că
Să nu crezi că ai dreptul că pretinzi iubire dreptate loc
de muncă securitate sau altele+ Dacă le prime2ti pe
toate este desi-ur 1oarte bine dar nu o să 1ii tot timpul
at6t de norocos+ Persoanelor imature le este totalmente
străină ideea că 5ntr?un 1el sau altul ar trebui răsplătite
e1orturile pe care partenerii lor le 1ac pentru ele+ Această
observaţie ne va a3uta să stabilim repede c6t de matur
este partenerul nostru+ Dacă el va 1ace o -rimasă de
1iecare dală c6nd 5i ceri o 1avoare 5n timp ce tu te?ai
zbătut să?i satis1aci dorinţele va 1i limpede că ai de?a
1ace cu un copil+ !amenii care: a5 cred că totul trebuie
să decur-ă a2a cum 52i 5nc(i?
puie ei 2i b5 se supără se amărăsc sau

se 5n1urie dacă lucrurile iau o altă
turnură 4 se dovedesc imaturi+
Aud 1recvent de la pacienţii mei: K&u
suport ca partenerul meu să se 1olosească
de mineK sau KAm un sentiment de
vinovăţie la -6ndul că mă 1olosesc de
partenerul meuK 4 unii sunt 1urio2i alţii
52i 1ac repro2uri 5ntr?o relaţie de
dra-oste ideea că ne 1olosim unul de
celălalt ni se pare at6t de inacceptabilă 2i
de nedemnă 5nc6t 1ie 5i ne-ăm existenţa
5n mod automat 1ie ne -răbim să
renunţăm la actul sau la -estul despre
care credem că poate 1i interpretat ast1el+
Dar oare
5ntre nu tocmai
doi oameni care a2a
se ceva
iubescFare%ste
loc
1iresc să ne 1olosim unul de celălalt+
Dacă eu 5nsumi nu?mi pot satis1ace
dorinţele 2i nevoile mă voi strădui
evident să stabilesc o relaţie cu o altă
1iinţă umană care 5mi va putea satis1ace
aceste nevoi 2i dorinţe+ Mă 1olosesc
deci de deprinderile interesele
talentele resursele 1inanciare aspectul
1izic
altcevaal care
acelei
măpersoane
poate 1ace sau de iorice
1ericit+ la
1el se 5nt6mplă 2i pe alt plan+ %2ti 1olosit
pentru că poţi o1eri unei persoane
anumite avanta3e care o pot 1ace mai
1ericită+ Sunt puţine relaţiile care nu se
bazează pe reciprocitate+ #a 1el
procedează 2i partenerul+ %xcepţie 1ace
poate o relaţie 5n care unul dintre
parteneri o1eră permanent ceva celuilalt
1ără să primească 2i el ceva 5n sc(imb+
C6nd a3uţi pe cineva care n?are cum să
te răsplătească sau să?ţi 1acă vreun
serviciu se poate spune că avem de?a
1ace cu o relaţie care nu se bazează pe
reciprocitate 2i care este o excepţie de la
re-ulă+ Dacă vrei să te comporţi ca un
samaritean milostiv 2i 5i cule-i pe cei
accidentaţi de pe 2osele 5i transporţi la
cel mai
vor 1i bine
apropiat
5n-ri3iţi
spitaliarasi-ur6ndu?te
apoi părăse2ti
că
73
relaţie devine mai apropiată 2i se bazează pe contacte

1recvente vom deveni 2i noi mai e-oi2ti 2i nu vom mai
1i de acord să tot o1erim noi la nes16r2it+ Am dori să 2i
primim+ Ar 1i bine să avem 5n vedere acest lucru+
Să nu ne 1acem repro2uri că ne 1olosim unul de
celălalt+ %ste 1iresc să procedăm ast1el+ %u mă 1olosesc
de secretarele mele pentru cuno2tinţele lor iar ele se
1olosesc de mine pentru salariile pe care le dau+ Pe băcan
5l 1olosesc pentru a mă aproviziona cu alimente iar eu 5i
dau dolari+ Pe partenerul nostru 5l 1olosim pentru
nenumărate lucruri iar el la r6ndul lui a2teaptă de la
noi alte mii de lucruri+ Prin urmare ar 1i total absurd să
se a1irme că este mesc(in 2i de-randant să stai 5mpreună
cu partenerul tău doar pentru a te 1olosi de el+
Căsătoria : o tran&acţie
Doi oameni se căsătoresc atunci c6nd a3un- la
concluzia că se 5nţele- at6t de bine 2i se simt at6t de 1eri?
ciţi 5mpreună 5nc6t sin-urul pas lo-ic este o1icializarea
relaţiei lor+ De ce ar trebui lăsat un om minunat să iasă
din viaţa noastră de vreme ce cu puţin e1ort 2i asumarea
unui an-a3ament
viaţăF Să cons1inţim5l putem avea alături
deci 5nvoiala de str6n-ere
printr?o noi 5ntrea-a
de
m6nă 2i să dăm cu banul pentru a se stabili care se mută
la celălalt de vreme ce omenirea a a3uns at6t de
civilizată 5nc6t a inventat instituţia căsătoriei+ Proced6nd
ast1el 5ndră-ostiţii pot 1i si-uri că 5ntr?adevăr s?au
an-a3at unul 1aţă de celălalt că au de?acum 2i anumite
obli-aţii 3uridice reciproce 5nainte inexistente 2i că din
acest moment bene1iciază de spri3inul societăţii al
prietenilor personali precum 2i al le-ii+ %ste o tranzacţie
5ntr?adevăr
puţin timpserioasă 5n urma
noi 1iinţe umanecăreia apar de re-ulă
se acumulează după
2i ceva
avere care cu timpul poate să devină considerabilă+
in6nd cont de
Cum să
toate acestea solu ţia cea mai comodă

este 1ără doar 2i poate le-alizarea
relaţiei+
Pentru 1emei 5ndeosebi acest pas este
unul (otăr6tor+ C6nd alături de lo-odnic
ea intră 5n să?i
an-a3ează biserică 2i viitorul
1ie partener ei soţ2isela
la bine
rău 2i să o ocrotească la nevoie @5n
perioada sarcinii a unor eventuale boli
sau 5n 5ntreţinerea 1amiliei este mai
bine pentru 1emeie să aibă 2i anumite
-aranţii le-ale că nu va 1i abandonată 5n
asemenea perioade critice+ Dacă a con?
simţit să aducă pe lume copii 2i să se
ocupe de educarea lor ea ar vrea 1ire2te
să 1ie si-ură că nu vor răbda de 1oame
că nu va trebui să se despartă de copii 2i
nu va 1i constr6nsă la prostituţie ca să?2i
5ntreţină 1amilia 2i propria persoană+
Proced6nd 5n 1elul acesta ea acţionează
inteli-ent ascult6nd mai de-rabă de
raţiune dec6t de inimă d6nd dovadă de
o 3udecată sănătoasă 5ntruc6t admite 2i o
altă realitate posibilă 5n cazul 5n care nu
se vor respecta re-ulile de 1ier ale
tranzacţiei+
'ărbatul este dator să asi-ure 1emeii
toate acestea dacă am6ndoi s?au decis să
5ntemeieze o 1amilie lumea 1iind ast1el
or6nduită 5nc6t 1emeii 5i revine misiunea
de a aduce pe lume copii 2i de cele mai
multe ori de a se ocupa 2i de educarea
lor+ Aceasta 5nseamnă că nu 5n puţine
cazuri 1emeia trebuie să renunţe la
propria
viaţă maicarieră care putea
interesantă să?i o1ere
2i cu timpul o
poate
c(iar o considerabilă si-uranţă materială+
Ca o -ospodină 2i stăp6nă a casei 5nsă
ea nu mai poate să?2i asi-ure 5n mod
corespunzător propria subzistenţă+ De
aceea căsnicia este o 5nţele-ere tacită
5ntre cei doi atunci c6nd se decid că
1ormeze o 1amilie+ Jn acest 1el 2i soţia
are dreptul la c62ti-ul bărbatului 5ntruc6t
a renunţat la un venit propriu atunci
74
surprindere c6t de multe 1emei 52i i-noră dreptul la

c62ti-ul soţului+ Am vorbit cu sute de 1emei care (abar
n?au c6t c62ti-ă soţul lor 2i nu au nici un cuv6nt de spus
5n privinţa cumpărării de pildă a unui nou autoturism+
%le acceptă 1aptul că bărbatul lor are o slu3bă 2i banii
sunt ai l ui 1iind bucuroase dacă acesta este at6t de
-eneros 5nc6t le dă 2i lo r ceva bani pentru o roc(ie sau
pentru cumpărături zilnice+ %ste varianta cea mai rea a
2ovinismului masculin+ i prea multe 1emei 5l tolerează+
Jn această situaţie 1emeia se lipse2te de ceea ce
merită+ %a are cel puţ in două motive de a controla cu
drepturi depline 1ondurile 1amiliei+ Jn primul r6nd
pentru că prin satis1acerea multiplelor nevoi ale soţului
1iecare
2i ale 5ntre-ii
ban care
1amilii
intră ea
5n munce2te
bu-etul 1amiliei+
din răsputeri
Ma3oritatea
pentru
1emeilor stau acasă nu pentru a ronţăi bomboane 5n 1aţa
televizorului 2i a acumula kilo-rame+ Soţiile -ospodine
muncesc din -reu rezolvă zilnic o multitudine de
probleme iar viaţa lor este adesea at6t de sin-uratică 2i
de plictisitoare 5nc6t soţii lor nici trei zile n?ar rezista la
ea+ Dacă vreun soţ nu crede 5n această a1irmaţie să stea
2i el acasă două săptăm6ni timp 5n care soţia lui să plece
5ntr?o excursie+ Ma3oritatea dintre ei 52i vor da seama
repede
-ăte2ti cesă5nseamnă
speli săsă deretici
ai -ri3ă de
2i copii
după2i de animale
toate să
acestea
eventual ea să 1ie nemulţumită c6nd vine acasă+
Al doilea motiv pentru care soţia are acelea2i drepturi
de a controla 1inanţele 1amiliei constă 5n 1aptul că 5n
casă ea prestează muncile 1izice 2i dacă din c6nd 5n
c6nd nu intră 5n -revă nimeni nu se interesează de
nevoile 2i dorinţele sale cele mai pro1unde+ &u vi se pare
ciudat că acela2i bărbat care la locul său de muncă intră
5n -revă dacă nu 5i sunt satis1ăcute pretinsele sale
dorinţe rezonabile
de 1amilie respin-edupă
oricecesolicitare
vine acasă 5n calitate
a soţiei de cap
5n postura ei
de muncitor manualF Se pare că aprecierea unei acţiuni
ca bună sau
Cum să
rea depinde 5n mare măsură de ceea

ce pretindem 2i de ceea ce o1erim+
!ricum este extrem de important să
ne obi2nuim să considerăm căsătoria ca
pe un contract 5ntre doi parteneri care
dacă nusădoresc
trebuie să obţină
vrea să a3un-ăc6t
la mai
1aliment
multă
1ericire+ A2a cum o 5ntreprindere nu se
poate dezvolta dacă administrarea sau
activitatea ei nu aduce bene1icii
corespunzătoare tot ast1el o căsnicie
pentru a 1i reu2ită trebuie să
5ndeplinească 2i ea acelea2i condiţii+ Prin
urmare căsnicia ar trebui privită ca o
5ntreprindere 5n cadrul căreia se stabilesc
mai cur6nd relaţii de parteneriat dec6t
de subordonare a unui an-a3at de către
un patron+ Căsnicia seamănă cu o
companie 5n -enul Smit( Q Co+> dacă
aduce bene1icii căsnicia este 1ericită+
Gericirea 5n căsnicie este ec(ivalentă cu
pro1itul unei 5ntreprinderi+ A 1i de1icitar
a avea mai multe datorii dec6t poţi să
ac(iţi 5nseamnă 5n termeni maritali a 1i
ne1ericit+ Asemănările
5ntreprindere 2i o căsnicie dintre
nu se o
limitează 5nsă la at6t+ Dacă nu?ţi place
serviciul pe care 5l ai renunţi la el+ Jn
căsnicie aceasta se nume2te abandon+
Dacă optezi pentru renunţarea de1initivă
la un serviciu 5ţi dai demisia sau e2ti
concediat+ Jn căsnicie aceasta se nume2te
divorţ+
Potrivit propriilor mele observaţii
căsniciile
arătate mai care 5ntrunesc mai
sus 5nt6mpină condiţiile
puţine
di1icultăţi+ Proced6nd ast1el oare cei doi
soţi nu se comportă ca ni2te parteneri
5ntr?o a1acereF Dacă un bărbat 2i o
1emeie decid 5mpreună să
economisească lunar o sumă de bani ca
să?2i cumpere casă> să aibă copii după
cel mult trei ani de la căsătorie> să
petreacă sărbătorile Crăciunului
alternativ la părinţii 1iecăruia din ei
79
punctual să 1acă pauze mai scurte sau să lucreze mai

atent+ Jntr?o căsnicie soţul 2i soţia discută adesea despre
1rustrările reciproce 2i modul de 5nlăturare a lor+ %l ar
dori ca ea să se 5n-ri3ească ceva mai mult de curăţenia
casei+ %a ar dori ca el să consacre copiilor ceva mai mult
din timpul său liber+
Dacă nu v?au convins aceste asemănări ce părere
aveţi despre 1aptul că 5n ambele cazuri se investesc
mari sume de bani 2i se cer măsuri le-ale at6t pentru
5ntemeierea c6t 2i pentru des1acerea lorF Trebuie oare
să vă reamintesc că timp de secole căsnicia nu se 1ăcea
din dra-oste ci pentru a cimenta alianţe 5ntre -uverne
state sau triburiF %ra pur 2i simplu o 5nţele-ere de tip
zestre+
mercantil 5n care se o1erea o vietate sau se sconta o
&u a-reezi ideea că maria3ul este o 5nţele-ere de tip
mercantilF Sincer să 1iu nici eu+ Dar dacă la2i la o parte
toate Kdulce-ăriileK 4 buc(etele de 1lori 2i re1eririle la
inimă vei constata că ai de?a 1ace cu o a1acere nu tocmai
dezinteresată+ Dacă nu crezi ar trebui să le auzi pe unele
dintre pacientele mele vorbind despre modul 5n care au
de -6nd să?2i KexecuteK partenerul dacă vor a3un-e la
tribunal+ Pentru ce crezi că vor lupta 5ntr?un eventual
procesF Pentru dreptul
-ubiri pensie de a păstra
alimentară parta3ulcopiii pentru@mobilă
bunurilor despă?
casă ma2ină+ Precum se vede nu este vorba despre o
3oacă ci despre probleme 1inanciare dintre cele mai
dure+
7deea că maria3ul este o tranzacţie de dra-oste poate
1i mai -reu acceptată de bărbaţi dec6t de 1emei+ 7ntuiţia
5mi spune că 1emeile au considerat totdeauna căsnicia
ca pe un aran3ament 5n cadrul căruia ar 1i mai bine să
dea dovadă de simţ practic+ Situaţia este di1erită 5n cazul
bărbaţilor
mai romanticde aceea am sentimentul
dec6t 1emeia+ C6nd uncăbărbat
bărbatul este mult
se 5ndră-os?
te2te el nu socote2te că relaţia sa este o tranzacţie a2a
cum o 1ace 1emeia Spun6nd aceasta nu 5nsemnează că 5l
apreciez mai mult pe bărbat> este doar o simplă remarcă+
Din acest motiv de exemplu bărbaţii se

5ndră-ostesc mai u2or dec6t 1emeile+ C6nd 52i
1ormulează cererea 5n căsătorie un bărbat se -6nde2te
de obicei la relaţii sexuale cămin 2i 1amilie+ Ji place
c(ipul ei silueta ei 2i socote2te că 5i va 1i destul de u2or
să?i stea alături+ #a ce alte considerente ar avea nevoie
să se -6ndească un bărbat atunci c6nd 52i 1ace
propunereaF %l nu se 5ntreabă de obicei dacă ea 5l va
putea 5ntreţine+ #a urma urmei acest aspect este ne-li3at
de sute de ani+ Tot ast1el bărbatul nu?2i pune 5ntrebarea
ce va 1ace dacă ea 5l va părăsi dacă el va deveni
(andicapat sau dacă o va lăsa 5nsărcinată+ In t6năr nu
acceptă -6ndul că ar putea muri 2i cu at6t mai puţin că
2i?ar putea pierde inte-ritatea corporală+ Pe scurt el +i
pretinde 1oarte puţin+ %l o dore2te iar de rest va avea
-ri3ă
Jn el
cazul
5nsu2i+
1emeii lucrurile se sc(imbă+ Ar 1i nebună să
nu -6ndească maria3ul 5n termeni 1oarte practici
conside?r6ndu?l o tranzacţie+ Ma3oritatea părinţilor
acceptă acest mod de a -6ndi al 1iicelor lor+ Dacă o 1ată
aduce 5n casă un t6năr care o interesează care sunt
primele lucruri pe care părinţii doresc să le 2tie despre
acestaF Gire2te 5i interesează aspectul lui
comportamentul lui dacă are caracter 2i este inteli-ent
sau dimpotrivă este un nătă1leţ+ Dar cu si-uranţă vor
dori să a1le5ncemuncă
experienţă pre-ătire are 2imani1estă
2i dacă cu ce se ocupă dacă are
responsabilitate
5n ceea ce 1ace+ De ce trebuie lămurite aceste aspecte 5n
cazul bărbatului 5n mai mare măsură dec6t 5n cel al
1emeiiF Pentru că de obicei se consideră că el va 1i cel
care va aduce bani 5n casă+ %l va asi-ura existenţa pe
plan material 5n timp ce 1emeia va realiza mai
devreme sau mai t6rziu un cămin 2i o 1amilie av6nd
menirea să stea acasă 2i să aibă -ri3ă de copii+ C(iar
dacă există 1emei care au un serviciu mai bun dec6t
soţii lor sau
serviciu care sunt
2i copii capabilemea
a1irmaţia să aibă
este 5n acela2i pentru
valabilă timp
ma3oritatea 1emeilor+ %le devin dependente de
71
priceperea soţului de a asi-ura cele necesare 1amiliei+ De

aceea le revine obli-aţia @1oarte 5nţeleaptă de alt1el de
a?l analiza pe pretendent cu 1oarte mare -ri3ă nu numai
5n ceea ce prive2te atracţia lui 1izică ci căut6nd să?2i dea
seama ce 1el de tată va 1i dacă va deveni un soţ
respectabil dacă nu va 1i un beţiv 2i dacă 5i va o1eri viaţa
la care ea aspiră+ 7ată de ce bărbaţii care c62ti-ă bine au
o pre-ătire corespunzătoare 2i un viitor promiţător au
cele mai mari 2anse de a 1i ale2i+
!are după ce considerente se va stabili 5ntr?un oră2el
cine dintre pretendenţii 2i pretendentele la căsnicie pot 1i
catalo-aţi ca reprezent6nd cea mai bună partidăF Cum 5l
vom aprecia pe 1iecare din eiF Ji vom 3udeca pe am6ndoi
dupămai
cel acelea2i criteriiF
competitiv Jn nici săun1iecaz+
candidat plinSedeprea
banipoate
2i de ca
1armec 5mbrăcat după ultima modă 2i 1rumos ca un star
de cinema dar calitatea sa cea mai apreciată va 1i aceea
că 5i poate o1eri 1emeii un mod de existenţă pe care
aceasta l?a visat+ Si-ur e mare lucru dacă bărbatul arată
ca un actor de cinema dar nu aceasta constituie pentru
1emeie criteriul suprem+ Dacă are c(elie 2i nu are un
1izic prea aspectuos dar este 5n sc(imb un om
1ermecător 2i bine situat 1inanciar aceasta va
precumpăni asupra lipsei de 1rumuseţe 1izică+
C6t despre cea mai dorită candidată la căsătorie
aceasta va trebui să posede toate rotun3imile la locurile
cuvenite să aibă un păr minunat dinţii ca perlele 2i 5n
plus să aibă personalitate 2i caracter+ &u e nevoie să 1ie
bo-ată> desi-ur nici lipită păm6ntului dar să?i 1acă
plăcere să 1ie iubită 2i atunci bărbatul este ca 2i cucerit+
De aceea susţin că bărbatul se comportă ca un ro?
mantic+ 7nima 2i su1letul lui sunt axate pe bucuriile
1izice
sc(imb2i lasociale pe care
1emeie i le poate
5n centrul o1eri stau
atenţiei 1emeia+deseori
Jn
avanta3ele
materiale pe care i le poate o1eri b

ărbatul 1ără a exclude 5nsă 2i ceea ce
simte pentru persoana respectivă+ %a este
o 1ire practică el 4 un visător+
i acum vreau să subliniez un 1apt 2i
totodată să mă apăr+ %u nu critic 1emeile
pentru atitudinea lor+ ! accept ca pe o
realitate 2i nu le condamn+ Mai mult
dec6t at6t nu susţin că bărbaţii răm6n
mereu mai romantici dec6t 1emeile 5n
realitate după luna de miere rolurile
adesea se inversează adică romantismul
lui scade 5n bună măsură 5n timp ce al ei
spore2te+ Adeseori ea a3un-e să?l do?
rească mult mai mult dec6t el pe ea> 5n
mai mult
cele din urmă
de problemele
el 5ncepe să materiale
se preocupe
2i să
dorească distracţii cu alte persoane 2i nu
cu propria soţie+
Jn timp ce consemnam ideile de mai
sus m?a vizitat o pacientă care tocmai
avusese o dispută cu prietenul ei+ %a
depindea de el din punct de vedere
1inanciar 2i a 1ost aproape 2ocată c6nd
acesta i?a cerut să?2i 1acă ba-a3ele 2i să
plece din nea2teptate
5ntorsăturii casă+ %a 2iaa reu2it
supravieţuit
să 1acă
1aţă 2i -reutăţilor inerente ce au urmat+
Mi?a mărturisit 5n sc(imb @1ără să i?o
cer că acum 5nţele-e de ce 1emeile
pre1eră să 1ie soţii 2i nu amante+ 7ată ce?
mi spunea: KGemeia care se desparte de
prietenul ei nu bene1iciază de nici o
protecţie+ Dacă ar 1i 1ost căsătorită ar 1i
avut dreptul cel puţin la o pensie
alimentară pentrudecopii
averii a sumelor la 5mpărţirea
asi-urare 2i poate
la despă-ubiri+ #a v6rsta mea nu?mi este
deloc indi1erent dacă o relaţie se
5ntrerupe at6t de brusc cum s?a 5nt6mplat
5n cazul meuK+
M?am 5ntrebat de ce nu s?a -6ndit la
asta cu ani 5n urmă mai ales că era o
1emeie inteli-entă+ Am a3uns la
concluzia că ea aparţinea structural
tipului romantic pe care l?am descris la
51
&u?i a2a că devine din ce 5n ce mai clar de ce am

numit căsnicia o tranzacţie 5n dra-osteF !are e at6t de
-reu să admitem că maria3ul este asemănător cu orice alt
contractF Dacă prevederile contractului nu sunt respec?
tate relaţia indi1erent de natura ei se destramă+ De
aceea consider că maria3ele care au debutat asemenea
unor a1aceri pro1itabile au mai multe 2anse să a3un-ă la
dra-oste 2i să dureze 5n timp dec6t cele care au debutat
pur romantic+ Acestea din urmă aproape niciodată nu s?
au dovedit viabile 5n cadrul lor se acumulează certurile
supărările isteria 1iecare din cei doi 5ntreb6ndu?se ce
naiba s?a ales de 1rumoasele lor vise+
*otive +ntemeiate şi ne+ntemeiate

pentru căsătorie
Dacă se acceptă aserţiunea mea că oamenii se căsă?
toresc pentru a obţine 5ntr?o măsură rezonabilă satis1a?
cerea dorinţelor 2i nevoilor lor pro1unde următoarea
5ntrebare importantă la care se impune să răspundem
cere precizarea acestor dorinţe 2i nevoi pentru care
oamenii se căsătoresc+
Dupămai
2i mult experienţa mea există
multe motive patru motive
ne5ntemeiate pentru5ntemeiate
care ne
căsătorim+ #e voi expune pe scurt dar oricine dore2te să
studieze problema mai 5n amănunt poate consulta cartea
mea *aking *arriage ;ork @De ce 1uncţionează bine o
căsnicie+
Motivele 5ntemeiate pentru căsătorie sunt
< companie plăcută
CuSoţul
el sausau
cusoţia trebuiesăsă?ţi
ea trebuie poţi1ie cel maipractic
discuta bun prieten+
despre
orice+ Să?ţi 1acă plăcere să petreceţi 5mpreună ore
5ntre-i+ C6nd
sunte ţi 5mpreună te simţi 5n lar-ul tău+

Cine ar renunţa la un ast1el de partener
2i cine ar accepta ca el să?l părăsească
1ără a 5ncerca să?) păstreze pentru
totdeaunaF C6nd ai un prieten bun 1aci
tot posibilul pentru a cultiva această
prietenie
mult timp 2i5mpreună
ai vrea cusăel+petreci c6t mai
< viaţă se/uală +n deplină siguranţă

şi convenabila
&u trebuie să ne 5ncruntăm c6nd
auzim despre această motivare a
căsniciei ea 1iind una dintre cele mai
marcante caracteristici ale relaţiilor de
dra-oste+ Satis1acţia sexuală are un rol
important 5n viaţa noastră+ C(iar dacă
suntem octo? sau nona-enari+
Ma3oritatea oamenilor se căsătoresc
sper6nd că 5n căsnicie li se va o1eri o
viaţă sexuală plăcută 2i satis1ăcătoare+
%ste aproape si-ură instalarea unui stres
puternic 5n absenţa 5mplinirii sexuale+
Dac ă v?aţi respectat 3urăm6ntul 2i aţi
rămas credincio2i
pune niciodată unulproblema
altuia nu se unei
va
5mbolnăviri venerice+ Jn prezent 5n era
(erpesului -enital 2i al S7DA pentru
care nu există tratament cine ar dori să?
2i tot sc(imbe partenerii risc6nd ast1el o
contaminareF
ansa unei vieţi sexuale 5n deplină
si-uranţă 2i sănătoase este mult mai
mare la cuplurile căsătorite la care
1uncţionează
dec6t 5n cazulbine 2i cooperarea
persoanelor sexuală
necăsătorite
care 52i sc(imbă partenerii la c6teva zile
sau luni+ Gormarea unor deprinderi
sexuale cere timp dar de 5ndată ce ţi?ai
1ăcut cunoscute pre1erinţele 2i partenerul
s?a obi2nuit cu ele te simţi admirabil
c6nd 1aci dra-oste+
8ntemeierea unei familii
#3
1aţă de metodele convenţionale de cre2tere a copiilor+

Poate copilul devine mai independent 2i nu su1eră din
cauza unor probleme apărute 5n 1amilie mai ales dacă a
1ost dus de mic 2i pentru o perioadă mai 5ndelun-ată la
internat sau o5ntr?o
nu s?a -ăsit altăcare
metodă comunitate+
să e-alezeTotu2i
ceea cedeocamdată
poate o1eri
copiilor o 1amilie iubitoare 4 cel puţin 5n cazul unor
părinţi normali+
Pe l6n-ă e1ectul bene1ic asupra copiilor 5ntemeierea
unei 1amilii aduce 2i părinţilor multe bucurii 2i le 5mbo?
-ăţe2te experienţa 5n acest domeniu+ A 1i părinte este ca
2i cum ţi?ai retrăi propria viaţă+ Sacri1iciul pentru copii
te 5nvaţă să 1ii răbdător perseverent 5nţele-ător+ Pentru
copii este ceva extrem de bene1ic să 1ie crescuţi de pă?
rinţi dar tot o bine1acere este 2i pentru părinţi să?2i vadă
copiii dezvolt6ndu?se+ Jntre-ul proces se constituie 5ntr?o
experienţă a cre2terii maturizării 2i 5mplinirii+
=n mod de viaţă propriu

$iaţa unei 1emei depinde 5n mare măsură de
bărbatul cu care s?a căsătorit 2i de ocupaţia acestuia+
Ceea ce nu 5nseamnă că viaţa bărbatului n?ar 1i
in1luenţatăreciprocă
in1luenţa de 1emeia
este cu caremare+
1oarte s?a Dar
căsătorit+ %vident
o 1emeie care
se căsătore2te cu un pro1esor universitar trăie2te alt1el
dec6t soţia unui medic sau a unui zidar+
Modul de viaţă al persoanelor căsătorite este consi?
derabil in1luenţat de veniturile lor precum 2i de nivelul
lor de pre-ătire 2i de deprinderile lor sociale+ 8ose una
dintre pacientele mele este căsătorită cu un 1ermecător
comerciant care călătore2te mult+ Deoarece nu doresc să
aibă copii ei călătoresc 5mpreună 52i petrec timpul liber
5n di1erite
rante 2i se staţiuni
5mbracă iau
dupămasa la cele
ultima maiAm6ndurora
modă+ luxoase restau?
le
place acest mod de viaţă+ %i nici prin minte nu i?ar 1i
54 C um să iubeştipentru a fiiubit
trecut s ă se căsătorească dec6t cu un om de a1aceri cu

căma2ă albă 2i cravată 2i care să o introducă 5n
societatea altor bărbaţi 2i 1emei care au reu2it 5n viaţă+
Au o casă 1oarte 1rumoasă 5n a1ara ora2ului 2i 52i
sc(imbă ma2ina după un an sau doi+ Ina peste alta nu
ar 1i putut să 1ie mai 1ericită+
*otive ne+ntemeiate pentru căsătorie

Pot exista zeci de motive ne5ntemeiate pentru o
căsătorie dar nu?mi propun să le examinez amănunţit+
Mă voi re1eri doar la c6teva mai 1recvent 5nt6lnite+
6eama de independenţă
!ricine se căsătore2te din teama de a nu trăi
independent o 1ace dintr?un motiv ne5ntemeiat+ Sunt
tineri care atunci c6nd a3un- să 5n1runte viaţa prin
propriile lor 1orţe 2i să depindă doar de ei 5n2i2i se
5n1rico2ează re1uză această experienţă 2i 5ncep să se
5ndoiască de capacitatea lor de a se 5ntreţine 2i trăi
sin-uri+ Jn consecinţă 52i permit imediat să se
5ndră-ostească+ !bservaţi că 1olosesc cuv6ntul K52i
permitK+ Jn de1initiv c6nd te 5ndră-oste2ti aceasta se
5nt6mplă
acest pentru că
sentiment+ ţi?ai nu
&imic acordat permisiunea
te?a silit de a avea
ţi?ai 5n-ăduit de
bunăvoie să te 5ndră-oste2ti+ După părerea multora
aceasta se 5nt6mplă la v6rsta c6nd oamenii sunt pe cale
să piardă spri3inul de care au bene1iciat p6nă atunci+
Mai trebuie oare să ne mire că studenţii se
căsătoresc 5nainte sau la scurtă vreme după absolvireF
Gaptul se explică prin dependenţa lor excesivă prin
teama de sin-urătate 2i prin nevoia de a?2i asi-ura un
spri3in mai durabil+ !amenii care nu au la activ c6ţiva
ani de viaţă
căsătorit preaindependentă
devreme+ a3un- să re-rete că s?au
44
Căsătoria terapeutică
După cum se va vedea 5n capitolele următoare una
din erorile psi(olo-ice care aduc mari nenorociri 5ntr?o
căsnicie estesemila
unele 1emei 1aţă de celălalt+
căsătoresc Ast1elmotiv
pentru simplul unii bărbaţi 2i
că doresc
să scape o persoană de o situaţie di1icilă+ ! 1emeie se
poate căsători cu un bărbat beţiv 2i carto1or 1iind
convinsă că 5l iube2te at6t de mult 5nc6t 5l poate vindeca
de aceste vicii+ Ceva asemănător se 5nt6mplă cu acel
bărbat care pătruns de milă 1aţă de o 1emeie necă3ită
incapabilă să ţină 5n 1r6u copiii 2i ve2nic deprimată 52i
asumă rolul de cavaler 5n armură lucitoare care va
5nlătura Ktoate acesteaK din calea ei+
Jn ambele cazuri se comite aceea2i -re2eală -ravă: ei
se căsătoresc pentru a 1i un terapeut al partenerului+
Jn-ăduiţi?mi să vă s1ătuiesc să nu 1aceţi niciodată a2a
ceva+ De obicei acţiunea e2uează+ Superioritatea unuia
1ace ca celălalt să se simtă 2i mai nesi-ur 2i c(iar iritat
de această superioritate+ Se a3un-e ast1el la un
comportament opus celui dorit ceea ce 5nrăutăţe2te
situaţia+
>orinţa de a.şi contraria părinţii

Jn perioada adolescenţei ne este cel mai -reu să ne
comportăm raţional+ %ste perioada 5n care t6nărul 5ncepe
să se maturizeze 2i dore2te să acţioneze Kdupă capul luiK
de2i nu are 5ncă destulă experienţă de viaţă pentru a lua
decizii ma3ore+ Aceasta 5l pune 5ntr?o situaţie dezavan?
ta3oasă căci 5ncăpăţin6ndu?se 1ace multe -re2eli
inutile+ Din păcate una dintre cele mai 1recvente situaţii
5n care copiii consideră că pot lua sin-uri (otăr6ri @5n loc
să se laseDintre
căsătorie+ s1ătuiţi de momentele
toate părinţi este cea re1eritoare
5n care la
sunt respinse
s1aturile părinte2ti acesta din urmă este cel mai
nepotrivit+ Gire2te eu sunt cel dint6i -ata să recunosc că
părinţii -re2esc 5n
4? Cumsăiubeştipentruafiiubit
multe privin ţe+ Dar c6nd cei mai mulţi dintre ei 52i
s1ătuiesc copiii să nu se căsătorească prea tineri le dau
dreptate 5n nouăzeci 2i nouă la sută din cazuri+ Cu toate
acestea pentru că adolescenţii vor să?2i dovedească lor
2i lumii 5ntre-i că sunt 5n stare să -6ndească sin-uri
1ără a 1i călăuziţi de părinţi ei se 5ncăpăţ6nează ade?
seori 2i se căsătoresc+ &ici a3un2i 5n 1aţa altarului nu
realizează că au luat această (otăr6re pentru a le 1ace 5n
ciudă părinţilor+ %ste totdeauna un 5nceput rău pentru o
căsnicie+
6eama de celibat
!amenii iau adesea (otăr6ri nec(ibzuite de teamă+
Cei ce presupun că vor avea puţine ocazii de a se
răm6ne celibatari
căsători pot 1i at6t
5nc6t
de spun
5nspăim6ntaţi
KdaK la prima
de ideea
o1ertăcă1ără
vora
lua 5n consideraţie 5nsu2irile celui care o 1ace+ C6nd
cineva dore2te cu disperare să se căsătorească se a-aţă
2i de un pai lu6nd 5n căsătorie pe oricine 5l scapă de
celibat considerat de el sti-matizant+ 7ată ce mi?a spus
una dintre pacientele mele: KM?a2 1i căsătorit cu oricine
5mi cerea m6na+ Credeam că sunt at6t de insi-ni1iantă
5nc6t nu voi 1i cerută niciodată de nimeniK+ &u?i nevoie
să spun că a avut o căsnicie ne1ericită 2i a 2i divorţat+ S?
aluciditate
căsătoritnucu
l?arcineva pe care
1i considerat 5n clipele
niciodată sale de
potrivit+
Presiunea socială este un alt motiv pentru care tinerii
se tem adesea să răm6nă celibatari+ După părerea lor ar
5nsemna un e2ec 2i ar con1irma că nu sunt destul de
atră-ători sau interesanţi pentru a?2i -ăsi o perec(e+
C6nd toţi din 3ur se căsătoresc 5n timp ce ei continuă să
trăiască sin-uri se -6ndesc că ceilalţi se 5ntreabă ce
cusururi au ei+ &ici nu le trece prin minte că este ceva
1iresc ca unii oameni să nu se căsătorească 5n tinereţe
sau să nu se căsătorească niciodată+
49
>ragostea
&u voi uita niciodată pe un pacient al meu care nu
5mplinise 5ncă douăzeci 2i opt de ani 2i se -6ndea să se
5nsoare
a3uns săpentru
le-e 2ia să
treia oară+ &u
dezle-e prea amrelaţii
asemenea 5nţeles
cu cum
at6taa
u2urinţă+ Jn urma convorbirilor noastre am a3uns la
concluzia că avea convin-erea aberantă că dacă se 5ndră?
-oste2te de o 1ată trebuie să o ia 5n căsătorie+
A 1i 5ndră-ostit nu 5nseamnă a avea acel sentiment de
nebiruit care ne este prezentat 5n romanele de dra-oste 2i
5n c6ntecele populare+ Desi-ur dra-ostea este un sen?
timent puternic dar un sentiment pe care sin-uri ni?l
permitem după cum tot noi 5n2ine ne putem elibera de
el+ 7ubirea poate 1i oarbă dar nu este nicidecum cel mai
puternic sentiment pe care l?am putea avea+ %l poate 1i
controlat 2i ne putem c(iar descotorosi de el dacă dorim
să 1acem acest lucru+
Fuga de acasă
%ste poate cea mai tristă situaţie c6nd cineva se
căsătore2te nu pentru că se simte atras de o persoană ci
pentru că nu
t6năr care estemaisub3u-at de altcineva+
poate suporta atmos1era! de
t6nără
acasăsau un
simte
adeseori o at6t de puternică atracţie pentru ideea de
căsătorie 5nc6t practic este -ata să accepte pe oricine
Jn special 1etele au tendinţa de a recur-e la căsătorie
pentru a scăpa de ne1ericirea de acasă+ Ineori 2i băieţii
1ac acest lucru+ Cel mai adesea 5nsă tinerii ale- aventura
se 5nrolează 5n armată sau cutreieră ţara+
%u 5i 5nţele- per1ect pe acei tineri care vor să scape
de ni2te părinţi certăreţi de taţi beţivi sau violenţi de
mame cicălitoare
multe ori 2i ve2nic
ace2ti tineri nimerescnemulţumite+
din lac 5n puţ+Totu2i de
Căsătoria
la o v6rstă 1ra-edă dictată de amărăciune poate 1i cu
-reu apreciată
ca un mi3loc de a?ţi asi-ura un viitor lini2tit 2i lipsit de

-ri3i+ S1atul meu este următorul: dacă e2ti 5ntr?o situaţie
at6t de -rea 5nc6t simţi că trebuie să evadezi atunci
pleacă+ Jncearcă mai 5nt6i să?ţi -ăse2ti un serviciu să
stai la o rudă sau să lucrezi pentru casă 2i masă dar nu
te căsători numai pentru a scăpa de atmos1era de acasă+
Toate
tele detemerile stările de
in1erioritate pe 1urie
care remu2cările 2i sentimen?
le?ai acumulat 5ntr?o
ambianţă 1amilială insuportabilă te vor 5nsoţi p6nă 2i 5n
patul nupţial+ Gaci o imensă -re2eală socotind că vei lua
totul de la capăt 5ntr?o nouă relaţie av6nd asemenea
antecedente+
6estul de compatibilitate
C6nd te 5ndră-oste2ti 2i trebuie să (otără2ti dacă
urmează să te căsătore2ti sau nu ar 1i mai bine să?ţi pui
următoarea 5ntrebare extrem de importantă: K!are ne
potrivimFK A te potrivi cu cineva 5nseamnă a 1i pe
aceea2i lun-ime de undă+ Cu c6t compatibilitatea celor
doi este mai mare cu at6t mai probabilă va 1i buna lor
convieţuire+ Pentru căsătorie observarea periodică a
compatibilităţii reciproce este tot at6t de importantă ca
2i controlul -reutăţii corporale pe care dore2ti să o
menţii
Care5nsunt
anumite limite+ ce pot 1i 1olosite pentru apre?
5nsă reperele
cierea compatibilităţii sau a incompatibilităţiiF
Compatibilitatea presupune un răspuns a1irmativ la
următoarele trei 5ntrebări+
8ntrebarea )+ 8nţelege, oare partenerul meu care
5mi sunt cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoiF
Pentru a r ăspunde la această 5ntrebare 5ţi recomand
să notezi 5n scris ce anume te deran3ează cel mai mult
5n comportamentul
1ace să?l iube2ti maipartenerului
mult+ &u areeliminarea cărora
importanţă dacăte?ar
exi-enţele
59
tale par a 1i nerealiste+ Pune pe (6rtie ceea ce simţi că ar

trebui să 5ntreprindă partenerul pentru a te 1ace mai
1ericit+ Substratul raţional al acestei acţiuni este acela de
a 5nlătura orice resentimente care poate s?au instalat
5ntre voi+ Dacă partenerul 5ţi cunoa2te cele mai pro1unde
dorinţe 2i nevoi 2i ţi le poate satis1ace va 1i desi-ur
mult mai u2or să?l iube2ti dec6t atunci c6nd te tot
1răm6nţi pentru că nu 5ţi 1ace pe plac+
8ntrebarea 2 @ste, oare +n stare, să?mi satis1acă
cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoiF
Inele persoane sunt pur 2i simplu incapabile de a?2i
satis1ace partenerul 5ntruc6t nu dispun de calităţile
necesare+ ! 1emeie cu mult simţ artistic căreia 5i place
să viziteze
umple casa -alerii de artă
cu picturi să mear-ă
5n ulei nu se valasimţi
!perăprobabil
2i 52i
1ericită cu un bărbat care 52i petrece serile de vineri la
c6rciumă iar 5n 1iecare duminică se duce la meciurile de
1otbal+ %ste evident că cei doi nu se potrivesc 2i nu
pentru că el ar 1i un bărbat antipatic sau pentru că ea l?ar
detesta ci pentru că interesele unuia sunt total di1erite
de ale celuilalt+ S?ar putea ca el să 1ie incapabil de a?i
5mplini dorinţele 2i nevoile ei cele mai ad6nci 5ntr?o
asemenea măsură 5nc6t să o 1acă 1ericită+
8ntrebarea 3 >oreşte, oare partenerul meu să?mi
satis1acă cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoiF
Gaptul că cel pe care 5l iube2ti ştie ce te poate 1ace
1ericit 2i este +n stare să?ţi satis1acă respectivele dorinţe
2i nevoi nu 5nseamnă neapărat că 2i doreşte, de 1apt să
1acă un e1ort 5n acest sens+ In bărbat mi?a relatat
recent că 2tia 1oarte bine ce a2teaptă soţia de la el 2i era
con2tient că este 5n stare să 1ie -enul de soţ pe care 2i?l
dorea ea+ Jntruc6t 5nsă nu i?ar produce prea multă
plăcere
ne-ativ+ răspunsul său la această a treia 5ntrebare este
Dup ă cum am mai spus ne potrivim cu partenerul
atunci c6nd putem răspunde a1irmativ la toate cele trei
60 Cumsăiubeştipentruafiiubit
5ntrebări+ In sin-ur răspuns ne-ativ denotă un -rad de

incompatibilitate care va determina neplăceri+ Su-erez
să te căsătore2ti doar atunci c6nd răspunsurile la toate
cele trei 5ntrebări sunt a1irmative+ Dacă e2ti căsătorit@ă
5ţi recomand să?ţi clari1ici 2i să 5ncerci să rezolvi acele
probleme care au condus la un răspuns ne-ativ+
<biectivul oricărei relaţii sentimentale

#a drept vorbind relaţiile de cuplu 1ie ele de lun-ă
durată sau vremelnice depind de modul 5n care 1iecare
dintre parteneri reu2e2te să?l mulţumească pe celălalt+
!amenilor nu le place să 1acă sacri1icii total
dezinteresate> ei se a2teaptă 5ntotdeauna la anumite
recompense+ Problema este: K#a ce recompensă avem
dreptul să ne a2teptămFK Jn orice relaţie neimpusă avem
dreptul la o satis1acţie rezonabilă+ !bţinerea acestei
satis1acţii 5nseamnă de 1apt dob6ndirea unui ec(ilibru
su1letesc care să ne permită să a1irmăm că ne simţim
bine cu partenerul nostru suntem bucuro2i că ne?am
căsătorit sau că 1ormăm un cuplu 2i că de2i ne?ar place
5ncă multe alte lucruri situaţia este pentru noi
corespunzătoare c(iar dacă răm6ne nesc(imbată+ %ste
starea despre care se poate a1irma că reprezintă pra-ul
de satis1acţie
relaţii este să rezonabilă a individului+
ne simţim satis1ăcuţi cel !biectivul unei
puţin 5n limite
rezonabile 2i să existe speranţa de a 1i 2i mai mulţumiţi+
C6nd ambii prteneri pot spune că sunt mulţumiţi
5nseamnă evident că au puţine motive să se pl6n-ă 2i
ca atare 1iecare 5n parte se bucură de convieţuirea cu
celălalt+
Trei consecin ţe -rave pot interveni dacă trăim sub
pra-ul satis1acţiei rezonabile+
Prima consecin ţă evidentă: vom deveni o 1iinţă
umană
-ri3i+ Jnatinsă de tulburări
cazul unei ne1ericită
insatis1acţii cronice2ivom
dominată
a3un-ede5ntr?
o stare
?0
depresivă vom 1i cuprin2i de stări de 1urie ni se va

dere-la somnul vom 5ncepe să bem sau să ne răzbunăm
pe copii+ Desi-ur putem sta de vorbă cu noi 5n2ine 5n
momente de relativ calm dar dacă 1rustrările continuă
viaţa nu ne va aduce prea multe bucurii c(iar dacă nu
vom deveni propriu?zis nevrotici+
A doua consecinţă a unei convieţuiri sub pra-ul de
satis1acţie rezonabilă va 1i atin-erea unui punct c6nd nu?
) vom mai iubi pe partenerul nostru+ Jn de1initiv cum
poţi iubi pe cineva 1ie el partenerul tău sau 2e1ul de la
locul de muncă sau un prieten c6nd respectivul 5ţi
provoacă numai 1rustrări+ Trebuie să 1ii un om dere-lat
@2i disperat pe deasupra pentru a continua să?l iube2ti
pe Această
cel care se
pierdere
comportă
a iubirii
tot timpul
se produce
ur6t cu5ntine+
-eneral lent
după luni sau ani de zile după ce se acumulează nume?
roase 1rustrări nedreptăţi 2i o1ense+ Dacă perioada 5n
care ne?am a1lat peste pra-ul de satis1acţie rezonabilă a
1ost scurtă dra-ostea pentru partener nu va dura prea
mult+ &u are importanţă c6t de mult ţi?ai iubit partenerul
la 5nceput nici ce 5ţi su-erează credinţa ta reli-ioasă+
Dacă partenerul nu te satis1ace la nivelul a2teptat senti?
mentul de dra-oste va dispărea+
Ceinu?2i
nerul care dau
se simt vinovaţi
seama că nu?2i mai
ce se 5nt6mplă iubesc
de 1apt parte?
cu ei+ &u
este un păcat să nu mai iube2ti pe cineva+ &u trebuie să
ai remu2cări pentru că respin-i pe cineva care te ne-li?
3ează+ %ste normal raţional 2i sănătos să procedezi
ast1el+
A treia consecinţă a unei convieţuiri mai 5ndelun-ate
sub pra-ul de satis1acţie rezonabilă va 1i că 5n cele din
urmă relaţia 5ţi devine indi1erentă+ Dacă aceasta se
5nt6mplă la serviciu 5i vei declara patronului că nu are
dec6t
a3un-esă?2i păstreze că
la concluzia slu3ba pentru
oricum nuel+ Jn căsnicie
merită ostenealaveisă o
menţii+ !rice sentiment a dispărut 2i 5ţi spui: K&u mai
vreau să trăiesc a2a nici o clipăK+
?2 Cum să iubeşti pentru a fiiubit
Desi-ur mulţi se simt vinovaţi 2i 5n asemenea

situaţii pentru 1aptul că se decid să pună capăt
căsniciei+ Dar iară2i pentru exact acelea2i motive
pentru care nu trebuie să se 5nvinovăţească nimeni de
dispariţia iubirii nu trebuie să se simtă nimeni vinovat
nici pentru des1acerea căsniciei+ Dacă o căsnicie nu
mer-e 2i nu sunt 2anse pentru re1acerea ei este de
datoria ta să 1aci ceva+ &u uita că nu te?ai căsătorit de
dra-ul altei persoane ci pentru propriul bene1iciu+ &u
accepţi o slu3bă ca să?l 1aci 1ericit pe patron ci pentru a?
ţi 5mbunătăţi propria viaţă+ Te căsătore2ti te an-a3ezi
sau te 5mprietene2ti 5n propriul tău interes 2i dacă
relaţia respectivă nu?ţi aduce nici un 1olos este raţional
să vrei să?i pui capăt+ Dacă socote2ti că maria3ul tău este
o simplă pierdere de timp că 5ţi creează di1icultăţi 2i nu
5ţi mai 1ace nici o plăcere pe bună dreptate te -6nde2ti
la des1acerea ei+ &u 1aci nimănui o 1avoare
sacri1ic6ndu?te pentru 1ericirea altuia 5n timp ce tu
răm6i o 1ăptură umană ne1ericită+ Jn realitate prin
aceasta 5i 1aci 2i partenerului un -rav deserviciu pentru
că 5l răs1eţi iar 5n urma repetatelor tale 1rustrări a3un-i
să te saturi de el a2a 5nc6t 5ntr?o bună zi 5ţi iei
-eamantanul 2i pleci+ Dacă ţii 5ntr?adevăr at6t de mult
la o relaţie procedează c6te o dată 5n a2a 1el 5nc6t 2i
partenerul tău să se simtă 1rustrat pentru a?l obi2nui cu
ideea că nu?2i
Acceptă poatecăpermite
1aptul 1ericireala 5ntr?o
nes16r2it orice+
relaţie se bazează
pe mulţumirea ambilor parteneri+ C6nd această condiţie
nu este 5ndeplinită cel care este mai 1rustrat are datoria
c(iar obli-aţia morală să 1acă ceva pentru a 5nlătura
cauzele ne1ericirii sale+ !biectivul unei relaţii este acela
de a?ţi produce o satis1acţie rezonabilă ast1el 5nc6t să
nu dore2ti ruperea ei+ Mai concret scopul constă 5n a
determina pe celălalt să?ţi dea repetate satis1acţii p6nă
vei putea să te consideri rezonabil mulţumit@ă+ 7n acest
moment
tale 2i alepoţi a1irmaproced6nd
celuilalt că ţi?ai reprezentat bine interesele
corect 2i cinstit
III
Cel mai bun mi%loc de a te face iubit
Cel mai indicat este ca de la prima 5nt6lnire să ne con?

vin-em dacă celălaltsăeste
2i nu intenţionează un om
ne 1acă nicideunbună
rău credinţă corect
iar dacă noi ne
purtăm 1rumos cu el vom 1i trataţi 5n aceea2i manieră+
Aceasta este esenţa re-ulii nr+ ): c-nd cineva se poartă
frumos cu tine, răsplăteşte.l c-t de cur-nd cu o purtare
identică
Gaptul este cunoscut sub denumirea de K1ocalizare
pozitivăK constituind unul din principiile de bază ale
teoriei 5nvăţării elaborat concomitent 5n mai multe
laboratoare de psi(olo-ie din 5ntrea-a lume+ C6nd
răsplăte2ti o anumită
se consolidează+ comportare
Jn limba3 respectiva
psi(olo-ic comportare
se spune că s?a
realizat 1ocalizarea comportamentului+ O6nde2te?te
măcar o clipă ce instrument valoros este acesta dacă 2tii
să?l 1olose2ti corect+ Dacă 2tii ce este important pentru
partener 5l poţi 1ace 5n cele din urmă extrem de 1ericit
consolid6nd comportările care 5i 1ac plăcere+
Dore2ti ca soţul tău să slăbească pentru că ast1el te?ar
atra-e mai mult pe plan sexualF &u uita re-ula nr+ ) 5n
comportarea de zi cu zi 1aţă de el+ Dacă a 5nceput să 1acă
3o--in- 2i nu?l apreciezi pentru aceasta l?ai putea descu?
ra3a determin6ndu?l să renunţe+ Sau să presupunem că
renunţă de bunăvoie la desert 2i nu?l lauzi pentru voinţa
de care d ă dovadă> 5n acest 1el ai scăpat ocazia de a?i

consolida comportamentul dietetic+ &u trebuie să 1ii un
-eniu pentru a 5nţele-e că dacă dore2ti ca bărbatul să
continue e1ortul de slăbire este pre1erabil să apreciezi
acest e1ort cel puţin menţion6ndu?l+
Cu toate c ă pare extrem de simplă 5n realitate pro?
blema este deosebit
consolidări de complexă+
individuale Jn 5ncercareainiţial
apar probleme unei
imprevizibile+ Prezentăm mai 3os c6teva din ele+
Ce este o recompensă'
Giecare din noi de1ine2te recompensa 5n 1elul său+
&u trebuie să consideri că dacă ţie ceva 5ţi place 1oarte
mult trebuie neapărat să?i placă 2i celuilalt+ %xistă
recompense
somnul căldura primare2i caaltele
de exemplu
asemenea(rana apa
necesare
supravieţuirii 1izice+ Cel mai adesea ele constituie
recompense pentru toată lumea+ C6nd 5nsă recompensa
este un costum de (aine un compliment sau o avansare
aprecierea ei depinde de persoana care o prime2te de
v6rsta 2i de personalitatea ei precum 2i de 5mpre3urările
particulare ale vieţii acesteia 5n momentul 5n care este
recompensată+ De exemplu o (aină de blană nu o
impresionează 5n mod deosebit pe o 1emeie care mai
are alte 2ase+ A?l invita pe soţ la un restaurant de ziua
lui poate 1i ultimul lucru pe care 2i l?ar 1i dorit mai ales
dacă este un comerciant care tot timpul e pe drum 2i
măn6ncă 5n mod obi2nuit la restaurant+ Pentru el
recompensa ar 1i o masă pre-ătită acasă+
*omentul recompensei
%1ectele recompensei nu depind numai de felul
acesteia
să 1ii 5ntr?o de momentul
ci 2idispoziţie acordării
adecvată pentruei+ca%ste important
recompensa
să
Cel mai bun mi%loc de a te face iubii
65
aibă maximum de e1ect+ &?are rost să te a2ezi la masă

dacă nu 5ţi este 1oame+ De asemenea nu are sens să?ţi
o1eri o pu2că la 0 de ani pentru că ţi?ai dorit?o c6nd
poate)+
aveai de Declaraţia
asemeneaKTe
să iubescNK
1ie nelalocul
4 1ăcută
ei dacă
partenerului
urmează
după ru-ămintea pentru un anumit serviciu repetată de o
mie de ori+
Frecvenţa recompensei
%1ectele pe care recompensa le produce asupra
noastră depind 5n ultimă instanţă de frecvenţa acesteia+
Dacă dore2tisă
recompensa să?ţi
1ie in1luenţezi iubitul@a
dată nu numai este potrivit
la timpul important ci ca
2i
cu o 1recvenţă care să asi-ure un impact maxim+
!amenii pot 1i recompensaţi 5n două 1eluri: continuu 2i
intermitent Jn primul caz este recompensată o
comportare dorită ori de c6te ori ea are loc+ Se 5nţele-e
că ast1el consolidarea comportamentală se realizează
mai rapid+ Dacă vei lăuda 2i recompensa partenerul
pentru orice -est 1rumos pentru orice nou articol
vestimentar atră-ător 2i
ori
un de c6tedeorisentimente
torent arată deosebit de bine
pozitive 1aţă aceasta va -enera
de tine pentru
-entileţea de care ai dat dovadă+ Dacă 5nsă la un
moment
dat din di1erite motive recompensele sunt suspendate 2i
reacţiile 1avorabile vor 5nceta+
acă
D utilizezi consolidarea intermitentă vei o1eri
recompense numai din c6nd 5n c6nd+ De2i partenerul nu
este recompensat 5n 1iecare zi s?ar putea ca el să
continue să se comporte convenabil c(iar 1ără a se -6ndi
la o recompensă imediată+ %l anticipează că 5n viitorul
apropiat va fi din nou recompensat
&u este oare ciudat 1aptul că o consolidare intermi?
tentă a unui comportament este mai e1icace dec6t una
permanentăF
?? Cumsăiubeştipentruafiiubit
Pe scurt ca s ă 1im iubiţi trebuie să ţinem

5ntotdeauna seama de următoarele aspecte: a5 ce anume
consideră celălalt a 1i o recompensă 5n etapa respectivă
a vieţii sale> b5 dacă recompensa respectivă prezintă
sau nu interes pentru el> c5 recompensa trebuie să 1ie
intermitentă 2i nu permanentă+
Cele mai apreciate recompense

+n plan psi$ologic
Dacă vrei să iube2ti 2i să te 1aci iubit practica
recompensării trebuie privită dintr?un un-(i tot at6t de
practic ca 2i alte activităţi umane+ Ineori este esenţial
să 2tii ce recompensă mai deosebită a r 1i pe placul
partenerului+ Jn -eneral 5nsă nu sunt di1erenţe prea
mari 5ntre acţiunile care satis1ac ma3oritatea oamenilor+
Aauda
&u pot să nu accentuez importanţa laudelor 5n
in1luenţarea sentimentelor altora 1aţă de tine+
Ma3oritatea oamenilor lăudaţi 5n repetate r6nduri pentru
acţiunile lor devin mai con2tienţi de propria valoare au
mai multă 5ncredere 5n 1orţele lor 2i mai mult respect
1aţă dedeoarece
mult sine+ %rorile
li s?a2iinculcat
nereu2itele nu?i a1ectează
constant preacă
convin-erea
sunt oameni de treabă 2i valoro2i+ Dacă vrei ca cineva
să te iubească te s1ătuiesc să?i pui 5n evidenţă părţile
pozitive i-nor6ndu?le pe c6t se poate pe cele ne-ative+
%ste imposibil să răm6i indi1erent c6nd cineva se poartă
cu tine 1rumos 2i 5ţi acordă multă atenţie+
&oi 5nsă nu ne lă udăm reciproc 5n su 1icientă
măsură+ Considerăm că lauda este o dovadă de
KipocrizieK sau că Knu sunt prea multe cazurile 5n care
oamenii
prea multemerită
laudesăKstricăK+
1ie lăudaţiK+ Ineori ne e teamă că
?9
Jnainte de a 1ace c6teva comentarii pe mar-inea

celor trei motive care 5i 1ac pe oameni parcimonio2i 5n
privinţa laudelor a2 dori să explic ce 5nţele- prin laudă+
Consider 5n mod strict că ceea ce trebuie lăudat este
comportamentul unei persoane
%ste esenţial să separăm 2i nu de
persoana persoana ca atare
comportarea ei
iar aprecierea să aibă 5n vedere acţiunile persoanei 2i nu
persoana 5nsă2i+ Jn 1elul acesta o laudă nu este o
3udecată de valoare pozitivă sau ne-ativă asupra
persoanei+ Dacă se procedează ast1el din primii ani de
viaţă ai copilului el 5nvaţă să nu se deteste c6nd nu
acţionează bine 2i să nu?2i dea aere de superioritate să
nu 1ie 5n-6m1at 2i vanitos c6nd acţionează bine+
Dacă 5nţele-em deosebirea dintre lauda adusă unei
persoane 2i cea adusă unui comportament al aceleia2i
persoane vom constata că este mult mai u2or să lauzi
acţiunile cuiva dacă se are 5n vedere că lauda nu
urmăre2te ca persoana respectivă să se creadă mai bună
dec6t alţii ci doar evidenţiază că o anumită comportare
a 1ost mai bună+ Cu alte cuvinte dacă 5ţi place cum
dansează partenerul de ce să nu i?o spuiF S1atul pe care
5l dau celor ce vor să 1ie iubiţi 2i să?2i arate iubirea este
să 1ie c6t mai -enero2i cu laudele+ Adresaţi oamenilor
cuvinte
se 1rumoaseN
5nt6mplă Trebuie
prea rar+ să recunoa2tem
!amenii că a2asă?2i
sunt mai dispu2i ceva
critice semenii dec6t să?i aprecieze 1avorabil+ %u susţin
că poţi lăuda cu aceea2i 1recvenţă cu care critici+ Dacă o
acţiune este bună de ce să nu 1ie pusă 5n evidenţăF De
exemplu dacă partenerul este punctual laudă?i
punctualitatea @nu persoana lui+ Spune?i c6t mai des:
KMulţumescNK+ Deprinde?te să observi toate lucrurile
plăcute pe care alţii le 1ac pentru tine nu le considera
ca 1ire2ti ca ceva ce ţi se cuvine+
că Cei care pe
nu sunt susţin că lăud6nd
deplin preaaumult
sinceri nu ales au
ceasentimentul
mai bună
scuză+ Acesta nu este un motiv pentru a suprima
aprecierile laudative+ Senzaţia respectivă rezultă din
1aptul că un
68 Cumsăiubeştipentru afiiubit
asemenea comportament este ceva nou pentru tine+

Aceea2i senzaţie o ai c6nd pă2e2ti pentru prima oară pe
un rin- de dans sau c6nd trebuie să roste2ti o scurtă
cuv6ntare la club+ Sentimentul de arti1icialitate 5n
cazurile de mai sus nu are altă semni1icaţie dec6t 1aptul
că ceea ce 1aci nu 5ţi este 1amiliar+ 8epet6nd acţiunea te
vei obi2nui 2i te vei simţi mai puţin nesi-ur+
C6t despre răs1ăţarea oamenilor prin laude dacă ar 1i
vorba de a2a ceva a2 1i primul care te?ar s1ătui să nu
procedezi ast1el+ At6t timp c6t te limitezi la a lăuda
1aptele cuiva talentele caracteristicile sale 1izice 2i
spirituale separ6nd persoana de atributele sale nu vei
a3un-e niciodată să o cople2e2ti cu laude pentru că nici
una din acestea nu se re1eră la acea persoană 5n
ansamblu+
Farmec şi tandreţe
Cum ar putea să nu vă placă cineva 1ermecător plin
de 5nţele-ere tandru 2i amabilF !amenii subtili bine
crescuţi politico2i desc(i2i sunt cei mai căutaţi din
lume+ %ste o adevărată plăcere să te 5ntreţii cu cineva
care 2tie nu numai ce 2i cum să discute dar 2tie să 2i
asculte+ Dintre toate (arurile sociale acesta este
ne5ndoios cel mai apreciat+
Dacă dore2ti
1ii politicos atentsă2iiube2ti
tandru+2i%săcateo1aci
razăiubit@ă
de soare5nvaţă să
care to?
pe2te -(iaţa+ Poţi oare să te opui cu 5nd6r3ire cuiva care
prin căldură amabilitate 2i politeţe imprimă relaţiei
armonie 2i tandreţeF Am cunoscut toţi asemenea
oameni+ %i au mai multă căutare dec6t noi ceilalţi+ Se
pricep at6t de bine să se 1acă plăcuţi 5nc6t e1ectiv ne
bucură societatea lor+ Suntem oric6nd -ata să?i invităm
la noi 2i totdeauna -6ndul la ei ne aduce z6mbetul pe
buze+
mitePentru a iubi
te(nici 2i a 1iCum
de bază+ iubit@ă trebuie
anumeF să?ţi -6ndit
M?am 5nsu2e2ti anu?
destul
de mult la această problemă 2i am a3uns la concluzia că
Cel mai bun mijloc de a te face iubit
69
oamenii nu reu2esc să 1ie a-reabili din cauza atitudinii

lor de1ensive> unii se tem tot timpul de ceva+ Dacă nu s?
ar apăra 5n permanenţă n?ar 1i nici pentru ei o problemă
să 1ie 5nţele-ători 2i cooperanţi+ Prin atitudine de1ensivă
5nţele- nevoia de a demonstra că noi avem 5ntotdeauna
dreptate 2i că celălalt -re2e2te+ Cred că v6nătorii de -re?
2eli sunt 1oarte a-asanţi+ %i caută cu lum6narea punctele
slabe ale unei persoane+ A 5ncerca să le smul-i o laudă
este ca 2i cum ai 5ncerca să iei aurul unui avar+
! persoană desc(isă nede1ensivă este interesată
mai cur6nd să menţină o relaţie 5n termeni buni dec6t
să aibă totdeauna dreptate+ Dacă un soţ 1ace o a1irmaţie
cu care soţia nu este de acord ea nu trebuie să ezite să?l
ea e datoare
corecteze+ Dacă
să?i5nsă
spună
el nu?i
că totu2i
acceptă
crede
punctul
că arededreptate
vedere
dar că nu este exclus să se 1i 5n2elat după care nu
trebuie să mai insiste+ Procedeul este demn de toată
laudaN %a 2i?a spus părerea dar nu continuă discuţia
consider6nd că nu merită să se an-a3eze 5ntr?un duel
verbal+
Asemenea persoane sunt cu si-uranţă a-reate
pentru că nu?i Kpun la podeaK pe cei ce au o altă părere
ci 5i tratează cu 5n-ăduinţă o1erindu?le posibilitatea de
alapte
se 5ndoi+
care Aceasta
cedeazănu5n5nseamnă că sunt5nni2te
permanenţă 1aţapapă?
altora+
Dimpotrivă 52i exprimă clar convin-erile> dar c6nd 52i
dau seama că celălalt s?ar putea simţi lezat dacă nu i se
dă dreptate se retra- 5n a1ară de cazul c6nd este vorba
despre ni2te lucruri esenţiale+ !mul desc(is nu este
neapărat 2i la2+
! observaţie pentru bărbaţi+ #e?am 5ntrebat uneori
pe 1emei ce calităţi ale unui bărbat le atra- 2i le sunt pe
plac+ Aproape totdeauna 1emeile spun că un bărbat
trebuie
important săcum
1ie arată
tandruc6ţi
2i bani
5nţele-ător+
are 2i c6t%ste mai puţin
de ele-ant se
5mbracă+ Sunt convins că cele mai multe 1emei a-rează
bărbaţii desc(i2i care au părerile lor personale pe care
2tiu să le 2i susţină dar care sunt -ata să renunţe la ele
dacă e vorba
9B Cum săiubeştipentruafiiubit
de lucruri neesen ţiale care ar putea provoca neplăceri

celuilalt+ Asemenea bărbaţi se bucură de tot respectul 2i
atenţia doamnelor
să mediteze a2a 5nc6t1apt+
asupra acestui 5i s1ătuiesc pe toţi bărbaţii
Cele mai profunde dorinţe şi nevoi

Pentru a le o1eri oamenilor recompensele care să?i
1acă să te iubească nimic nu e mai important 2i mai
pertinent dec6t 5nţele-erea deplină a dorinţelor 2i
nevoilor lor cele mai pro1unde+ Aceasta constituie
piatra de temelie
convin-erii mele adacă
unei e2ti
relaţiio sentimentale+ Potrivit
persoană politicoasă
atentă 2i tandră vei inspira ne5ndoios partenerului
sentimente 1oarte pozitive 1aţă de tine+ Dar pentru ca o
relaţie să se trans1orme 5n căsătorie nu e su1icient să 1ii
dră-uţ 2i 5nţele-ător ci este necesar să cuno2ti temeinic
cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi ale celuilalt+ Jn
consecinţă dacă le poţi satis1ace +ntr.o măsură
re&onabilă, te vei bucura de multă dra-oste+ Subliniez
este vorba de cele mai pro1unde dorinţe deoarece
satis1acerea
la căsătorie+ doar a unoradevărată
Dra-ostea dorinţe super1iciale nu conduce
vizează dorinţele cele
mai pro1unde 2i nu pe cele super1iciale+
De aceea pentru a?ţi putea recomp ensa c6t mai bine
partenerul se impune să discuţi cu el 5ndelun- despre
aceste dorinţe 2i nevoi+ Ce dore2te el de la tineF Ca să
nu se omită ceva important dorinţele 2i nevoile pot 1i
notate pe (6rtie+ &umai not6nd 2i discut6nd 5ţi vei
putea 1ace o idee despre condiţiile a căror 5ndeplinire
poate determina reu2ita relaţiei+
#ituaţii conflictuale
C(iar dacă două persoane 52i 5nţele- dorinţele 2i ne?
voile cele mai pro1unde se pot ivi 1rustrări 2i con1licte+
90
Problemele se pot complica 5n a2a măsură 5nc6t să vă

-6ndiţi c(iar la plecarea partenerului 2i totu2i cre?deţi?
mă aţi putea trăi 5n continuare 1ericiţi 5mpreună dacă
aţi reu2i să a3un-eţi la o 5nţele-ere 5n una sau c6teva
probleme de ma/imă importanţă+ &u ne putem a2tepta
să obţinem 5ntotdeauna tot ce dorim c(iar dacă am
merita+ C6nd problema nu este 1oarte importantă
putem ceda 5n 1avoarea partenerului+ Dacă 5nsă ţi se
re1uză 5ndeplinirea unei dorinţe extrem de importante
2i datorită acestui 1apt te simţi 5n2elat 5ţi su-erez să
5nveţi să 1aci compromisuri+ S?ar putea să renunţi 2i de
data aceasta 5n acest caz 5nsă va trebui să?ţi -ăse2ti o
deplină satis1acţie 5ntr?o altă direcţie+
Căsătoria
după părerea este
meaopentru
tranzacţie
ca ea bazată pe dra-oste
să 1uncţioneze 2i
trebuie
să ne a2ezăm la masa tratativelor 2i să ne-ociem
diversele noastre revendicări după acelea2i principii pe
care le utilizează salariaţii+ in6nd seama de toate
acestea să analizăm mai amănunţit c6teva situaţii
con1lictuale:
)+ Responsabilitatea financiară C6nd pacienţii mei
se pl6n- de 1elul 5n care partenerii lor administrează
baniimultă
prea ei spun 5n -eneral
u2urinţă sau că ace2tia
5i -ospodăresc 5i c(eltuiesc
nec(ibzuit cu
2i iau
decizii de unul sin-ur c6nd este vorba de sume mai
mari sau că dimpotrivă sunt z-6rciţi+ Gemeile se pl6n-
deseori că 1inanţele 1amiliei sunt 5n m6inile soţului ele
1iind silite să le ceară bani pentru -ospodărie
5mbrăcăminte sau pentru c(eltuielile 2colare ale
copiilor+
Pe de altă parte bărbaţii sunt nemulţumiţi că soţiile
lor c(eltuiesc banii cu prea multă u2urinţă de parcă
ace2tia
nemulţumităar cre2te
de banii5npepom+
care 5iC6nd
aduce osoţul
1emeie
ea 5i este
cere
pe un ton oarecum naiv să aducă mai mulţi bani+
Gemeile care nu au serviciu susţin bărbaţii nu 5nţele-
realităţile economice+ %i nu pot aduce mai mulţi bani 5n
casă numai pentru că
92 Cumsă iubeştipentru a fi iubit
a 2a doresc soţiile lor+ De obicei nu soţul 52i stabile2te

salariul> el poate cre2te numai -radual pe parcursul
unei perioade 5ndelun-ate+
;+ Copiii Deosebirea de opinii 5n privinţa cre2terii 2i
educării copiilor poate constitui unul din motivele cele
mai
lesneserioase ale unor dispute 5ntre soţi ceea ce este
de 5nţeles+ Disciplina valorile morale reli-iozitatea
autodisciplina sunt tot at6tea 5nsu2iri pe care părinţii ar
dori să le dezvolte la copii lor 2i 5n privinţa cărora pot
avea păreri total diver-ente+ In tată exi-ent care nu se
teme să 1ie sever cu copiii c(iar dacă această atitudine
5i
displace poate pierde u2or respectul pentru o soţie care
lasă totul după copii+ Tot a2a o mamă care 52i educă cu
tandreţe
la ei 2i 5i 2iscutură
dra-oste copiiipentru
zdravăn va 1i revoltată c6nd
că au lăsat un soţul
pic deurlă
m6ncare 5n 1ar1urie+ Mai devreme sau mai t6rziu ea va
a3un-e să?l deteste din cauza ri-idităţii lui+
Să nu subestimăm niciodată dezaprobarea sau aver?
siunea pe care le putem avea 1aţă de partenerul nostru
5n calitate de tată sau mamă al copiilor+ De aceea
accentuez 5n mod deosebit că problemele re1eritoare la
cre2terea 2i educarea copiilor trebuie discutate
temeinic adopt6nd o linie acceptabilă pentru am6ndouă
părţile+
0+ Viaţa se/uală 8elaţiile sexuale dintre doi
5ndră-os
tiţi sunt absolut de1initorii pentru supravieţuirea
le-ăturii
5n -eneral ceea ce deosebe2te o căsnicie de o relaţie de
prietenie este tocmai sexualitatea+ Jndră-ostiţii sunt
ni2te
prieteni care se culcă 5mpreună+
Printre
cadrul dorin ţele psi(oterapeutice
tratamentelor 2i nevoile enumerate de bărbaţi
pe primele 5n
locuri
se a1lă: ) dorinţa de a bene1icia de mai mult sex> ;
dorinţa ca 1emeia să aibă mai des iniţiativa 2i 0 1emeia
să nu ceară mereu dovezi sau repetate declaraţii de
dra-oste+
#a r 6ndul lor 2i 1emeile au anumite pre1erinţe se?
xuale> dacă acestea sunt satis1ăcute de partener ele
devin
93
mult mai 1ericite+ De obicei 1emeile nu a-reează bruta?

litatea 2i -rosolănia %le simt nevoia de tandreţe 2i 5n sex+
Pentru ele cuvintele 5ncărcate de senzualitate sunt cele
re1eritoare la dra-oste nu cele re1eritoare la sex+ De
aceea nu apreciază 5n -eneral expresiile KtariK 1olosite
de bărbaţi+ Ineori la m6nie 2i 1emeile pot 1olosi ase?
menea expresii dar 5n momentele de apropiere 2i de
dra-oste utilizează un limba3 poetic 2i nu unul vul-ar+
Gemeilor le place să aibă su1icient timp la dispoziţie
atunci c6nd 1ac dra-oste+ #e repu-nă metoda Kun?doi
mersi madamK pentru că reacţiile lor sunt mai lente 2i
ele nu se excită la 1el de repede ca bărbaţii+ Sunt de ase?
menea revoltate c6nd li se cere să 1acă dra-oste imediat
bărbaţiio vor
după ceartă+
să le%le
ducăsunt
5n pat
de?a
dupădreptul
ce le?au
5nnebunite
ter1elit 5n că
1el
2i c(ip 2i le?au aruncat 5n 1aţă o sumedenie de cuvinte
3i-nitoare+ Gemeile 1ac dra-oste mai cur6nd cu su1letul
dec6t cu corpul 2i dacă au vreo su1erinţă 5n sentimentele
lor nici actul sexual nu le 1ace plăcere+ Am convin-erea
absolută că dacă un bărbat dore2te să 1ie un amant
per1ect trebuie să 5nveţe să?2i Kimpre-nezeK viaţa
sexuală cu multă a1ecţiune+ Gemeile doresc ca 5ntre-ul
act să 1ie e1ectuat cu -in-ă2ie 2i nu 5ntr?un mod brutal 2i
dez-ustător ca 2i cumPuţine
doar po1te animalice+ corpullucruri
lor ar 1ilemenit să pe
revoltă satis1acă
1emei
mai mult dec6t re1uzul de a 5nţele-e această dorinţă a
lor+ Gemeile sunt interesate de calitatea relaţiilor sexuale
2i mai puţin de cantitatea lor+
E+ iserica şi religia %ste surprinzător dar se ivesc
mult mai puţine con1licte pe teme biserice2ti sau reli?
-ioase dec6t ne?am 1i putut a2tepta+ Se pare că are loc
un 1iltru 5ncă din perioada premaritală care permite
evitarea
Dumnezeu unorsecon1licte ulterioare+
căsătoresc Ast1el ceide
cu persoane ce cred 5n
aceea2i
credinţă+ A-nosticii sunt atra2i de a-nostici iar ateii de
atei+
97 Cum să iubeştipentru a fiiubit
Jn acest domeniu cele mai multe pl6n-eri s?au

re1erit la 1aptul că unul di ntre parteneri ar dori ca
celălalt să mear-ă mai des la biserică 5mpreună cu
1amilia+ Ineori mama este cea care se ocupă mai mult
de educaţia reli-ioasă a copiilor alteori tatăl+ Dar nici
unul nu vrea să?2i asume 5n această privinţă 5ntrea-a
responsabilitate+ !ricum
dore2te mai mult spirit c(iar5n 1amilie
reli-ios dacă unul dintre ei
nerespectarea
acestei dorinţe este rareori cauza ma3oră a tensiunilor+
Mai multe tulburări provoacă deosebirile
semni1icative privind concepţiile morale sau reli-ioase+
Dacă 5ntre mamă 2i tată există un dezacord 5n probleme
precum existenţa lui Dumnezeu sau modul 5n care
trebuie să?ţi mani1e2ti credinţa relaţiile dintre ei ar
putea deveni 1oarte 5ncordate+ Gire2te lucrurile nu se
petrec 5ntotdeauna 5n acest 1el+ %u am cunoscut multe
cupluri care la data căsătoriei lor se prezentau cu
concepţii reli-ioase 1oarte di1erite+ După cum era de
a2teptat au existat 1ricţiuni pe teme reli-ioase dar 5n
ma3oritatea cazurilor 1iecare s?a 5mpăcat cu părerile
celuilalt sau au (otăr6t să lase deoparte disputele
reli-ioase 2i să nu permită ca ele să le zdruncine
căsnicia+
Problemele de etică sunt cel puţin la 1el de
importante ca 2i cele reli-ioase+ !piniile di1erite asupra
minciunii
un dezastru1urtului
pentru2i oaltor abateri morale
căsnicie+ pot constitui
Jn această privinţă
compromisurile sunt de?a dreptul imposibile spre
deosebire de cele din alte zone con1lictuale 5n care de
obicei se mai poate discuta+
+ Rudele de s-nge sau prin alianţă 8areori apar
probleme din cauza rudelor de s6n-e sau a celor prin
alianţă dar dacă ele există sunt serioase+ De obicei
este vorba de un amestec 5n treburile cuplului+ Se
5nt6mplă ca soţul să 1ie prea ata2at de părinţii săi
ţin6nd la părerile lor mai mult dec6t la cele ale soţiei+
Sau soţia poate 1i prea mult
94
dominată de mama ei petrec6nd cu ea at6t de mult timp

5nc6t soţul se simte trecut pe planul al doilea+
+ *uncă, serviciu, ocupaţie sau profesie Serviciul
soţului sau al soţieiPentru
monia căminului+ poate soarta
in1luenţa 5n multe
căsniciei este1eluri ar?
deosebit
de importantă cunoa2terea modului 5n care 1rustrările 5n
acest domeniu pot in1luenţa cele mai pro1unde dorinţe 2i
nevoi ale 1iecăruia+
Gemeile se pl6n- cel mai mult de ata2amentul
exa-erat al soţilor 1aţă de propria activitate pro1esională+
Au impresia că pentru un bărbat pro1esia sau ocupaţia
prezintă mai multă importanţă dec6t soţia+ 'ărbaţii 52i
iau adeseori de lucru acasă acceptă să lucreze ore
suplimentare sau 52i -ăsesc 1el 2i 1el de treburi pe l6n-ă
casă 5nc6t soţiile se simt total i-norate respinse 2i c(iar
părăsite+
Anumite pro1esii pot determina 1rustrări
semni1icative 5ntr?o căsnicie+ Medicii de exemplu pot 1i
solicitaţi să acorde asistenţă la orice oră din noapte
masa lor poate 1i 5ntreruptă adesea nu?2i pot petrece
concediul 5mpreună cu 1amilia sau trebuie să?2i viziteze
pacienţii s6mbăta sau duminica+ !rice 1emeie care se
căsătore2testil
asemenea cudeunviaţă
medic
este2ioarbă
nu este -ata să accepte un
sau nebună+
i o 1emeie căsătorită cu un 2o1er de camion sau cu
un muzician se poate simţi 1rustrată 4 5n primul caz
pentru că soţul este mai tot timpul pe drumuri iar 5n al
doilea pentru că soţul lucrează mai ales seara c6nd ea
ar dori cel mai mult prezenţa lui acasă+ Mulţi bărbaţi
lucrează 5n al doilea sau al treilea sc(imb 1apt ce poate
determina importante 1rustrări care se accentuează dacă
cumva soţiile lucrează 5n sc(imburi di1erite+
Dacva
1emeie ă munca sau ocupaţia
1i 1rustrantă sarcinalor
deeste identică
a crea pentru
un cămin+
Adeseori 1emeile ar dori să?2i reia studiile ca să obţină
un serviciu mai bun 2i să mai 1acă 2i altceva dec6t să
stea
6 iubeţii pentru a fi iubit
Cum să
acasă 2i să a2tepte să vină copiii de la

2coală+ Ce?i drept ele sunt uneori
5nspăim6ntate de această perspectivă
5ntruc6t 2i?au abandonat studiile cu ani 5n
urmă 2i nu?2i mai amintesc cum se adună
1racţiile sau cum se 1ace un conspect+ De
cele mai multe ori principalul obstacol
este re1uzul soţului de a?i permite soţiei
sale să?2i continue studiile+ In bărbat
nesi-ur de el se simte ameninţat de
ambiţiile soţiei+ Pe l6n-ă teama că soţia ar
1i mai de2t eaptă dec6t el 5l 5nspăim6ntă
-6ndul că ea ar putea 1i avansată
a3un-6nd să c62ti-e mai mulţi bani 2i să
răm6ne5nunantura3ul
a3un-ă simplu an-a3at+
2e1ilor 5n timp ce el ar
! altă di1icultate poate să apară atunci
c6nd soţul consideră că nu este obli-at să
a3ute la treburile -ospodăre2ti pentru că
munce2te destul 5n cele opt ore la locul de
muncă+ După părerea lui el 52i poate
permite să mear-ă la un meci la popice
la v6nătoare sau la c6rciumă cu prietenii+
Jn ast1el de situaţii soţia se simte 1ire2te
pro1und
acord că nedreptăţită
cele opt oredeoarece
de lucru nu este de
5l scutesc
pe soţ de orice alte obli-aţii 1amiliale+
Aceasta este o idee tipic masculină care
cu -reu poate 1i eradicată+ Totu2i dacă un
bărbat dore2te să 1ie iubit de soţie trebuie
să?2i dea seama că pentru ea cele opt ore
de lucru ale lui nu valorează mai mult
dec6t cele opt ore de lucru ale ei+ Mai ales
că acasă ea nu munce2te doar opt ore ci
mai cur6ndore+douăsprezece sau c(iar
paisprezece
Viaţa de societate
$orbind despre di1eritele perturba ţii
din viaţa cuplurilor 2i parcur-6nd lista
dorinţelor 2i a nevoilor pro1unde este
surprinzătoare 1recvenţa aspiraţiilor celor
doi sau a unuia dintre ei de a avea o
Cel mai bun mi%loc de a le face iubit
99
Sunt cazuri c6nd unul dintre parteneri se descurcă de

minune 2i el aran3ează totul+ Celălalt 5l urmează cu plă?
cere dar nu se an-a3ează să 1ie el iniţiatorul unor
5nt6lniri sau să vină cu su-estii privind or-anizarea
acestora+ După cum am putut constata cuplurile care au
o viaţă de societate activă sunt cele mai reu2ite+ Trebuie
să 1ie destul de plictisitor ca săptăm6nă de săptăm6nă
să mer-i doar la un 1ilm cu copiii sau partenerul+ Pentru
numeroase cupluri antidotul cel mai e1icace al unei
vieţi plictisitoare de acasă 5l reprezintă -6ndul că vin
serile de vineri sau de s6mbătă dup?amiezile de
duminică atunci c6nd se 5nt6mplă ceva sunt invitaţi la
o petrecere la o cină sau ies undeva 5mpreună cu un alt
cuplu+ Cuplul
răm6ne unit+ care duce o viaţă de societate comună 4
>eprinderi enervante şi deran%ante

Jntrebaţi?vă dacă partenerul are deprinderi enervante
sau a-asante care aparent banale pot deveni cu
timpul -reu de suportat+ Printre cazurile pe care le?am
5nt6lnit 5n practica mea pot menţiona: strecurarea
salivei printre dinţi cu un 2uierat enervant sau pu1ăitul
2i trasul pe1emei
numeroase nas 1ără
care1olosirea batistei+
le repro2au Am cunoscut
bărbaţilor că spun
bancuri licenţioase sau 1ac -esturi obscene 5ntr?o
societate aleasă+
Deprinderile deran3ante sau enervante nu sunt de
obicei at6t de -rave 5nc6t să determine des1acerea unei
căsătorii+ Dacă există 5nsă mai multe deprinderi de
acest -en 2i sunt destul de o1ensatoare ele pot deveni la
1el de serioase ca 2i alte probleme mai -rave+
Cele mai frecvente nemulţumiri

Pentru a avea o ima-ine mai completă asupra 1acto?
rilor care provoacă -rave 1rustrări 5n căsnicii voi evoca
8 Cum să iubeşti pentru a fi
iubit
cele mai importante dolean ţe pe care mi

le?au comunicat pacienţii mei:
1 A 2 vrea să mă considere o
persoană demnă 2i nu
ca
tot cineva
timpul+la care trebuie să stri-e
- Să?mi spună unde se duce c6nd
pleacă de acasă+
( S ă am 2i eu un cuv6nt de spus 5n
problemele
1inanciare ale 1amiliei+
i Să?i 1acă pe copii mai
răspunzători 2i să 1ie de
acord cu pedepsele date de mine+
3 S
areă?mi
2i cespună ce dorinţe sexuale
pot 1ace
pentru a?l satis1ace mai mult
k Să nu mai 1ie at6t de o1ensiv cu
mama mea+
l S ă ie2im mai mult+ Să -ăsească
pe cineva care să?i
suprave-(eze pe copii 5n absenţa
noastră+
mS ă 1ie a1ectuos nu numai atunci
c6nd 1acem
dra-oste+
n Să nu?2i descarce nervii pe 1iul
nostru+
o S ă nu mă pună 5n situaţii 3enante
prin 1elul cum
vorbe2te 5n societate+
p S ă mă 5nsoţească mai des la
biserică de exemplu
R Să 2i
1iesămai
o 1acă cu c6nd
a1abil plăcere+
vine de la lucru+
r Să nu bată toba cu de-etele+
s S ă?l bucure muzica pe care o ascult
sau cel puţin
să o tolereze
t Dacă nu dore2te să 1acă dra-oste să
nu 1acă dar
pe urmă să nu?mi repro2eze mie+
u Să nu?2i roadă un-(iile+
v Să aibă mai multă -ri3ă de lucrurile
noastre+
C6nd am 1ost 5n stare să 5nlătur
91
sau să atenuez aceste nemulţumiri am determinat

practic totdeauna o cre2tere a a1ecţiunii pentru
partener+ Aceasta nu trebuie să constituie o surpriză
dacă se respectă re-ula ): c6nd cineva se poartă 1rumos
cu tine răspunde?i cu aceea2i monedă+
!rocedee speciale pentru a spori

dragostea faţă de noi
După ce am văzut rolul di1eritelor recompense 5n
păstrarea 2i 5ntărirea sentimentelor de dra-oste să ne
concentrăm atenţia asupra unor procedee importante a
căror aplicare determină 5n ma3oritatea cazurilor
sporirea iubirii+
"ntimitate şi toleranţă
Am avut nu demult ca invitaţi la masă o perec(e 5n?
c6ntătoare 2i c6nd 2i?a luat rămas bun soţia prietenului
2i?a apropiat at6t de mult 1aţa de a mea 5nc6t m?am
simţit aproape 3enat+ Oestul ei nu avea nici o
componentă sexuală> era pur 2i simplu modul ei de a
5ncepe
plăcere 2isă5nc(eia vizitelemult
se a? propie indi1erent de -azdă+
de persoana Ji 1ăcea
respectivă+
Dacă se 5nt6mplă ca două persoane să se bucure
deopotrivă de asemenea mani1estări de intimitate
cuplul este avanta3at comparativ cu altele care a3un- la
această armonie după 5ncercări multiple 2i uneori după
erori repetate+
! asemenea dilemă este evidentă la unele cupluri+
Sunt bărbaţi cărora nu le place să stea l6n-ă soţiile lor
nici să le ţină de m6ini 5n public după cum nu le place
să
pe o1acă -esturiCua1ectuoase
canapea+ dacă eltrebuie
toate acestea să stea
52i iube2te alături
mult soţia
o tratează corect 2i a1ectuos comport6ndu?se 5n toate
privinţele ca un om matur 2i decent+ Pe de altă parte
soţia de?
90 Cum să iubeşti pentru afiiubit
pl6n-e amarnic 1aptul că nu se bucură de su1icientă

a1ecţiune că soţul nu o cople2e2te cu m6n-6ieri
5mbrăţi2ări 2i sărutări+ %a ar dori mult mai multe -esturi
intime dec6t 5i o1eră soţul+ Ar 1i 1ericită ca ori de c6te
ori mer-e alături de ea soţul să o atin-ă să o
5mbrăţi2eze sau să o str6n-ă de braţ+ Ar 1i un 1el de
mesa3 5n poziţie verticală care i?ar plăcea+ Dacă nu are
nimic din toate acestea ea se simte ne1ericită 2i
descumpănită+ Soluţia este ca bărbatul să?2i 5nvin-ă
reţinerile 2i să creeze un contact 1izic mai apropiat cu
soţia lui+ Desi-ur nu este exclus să se convin-ă sin-ură
că la urma urmei poate trăi 1ără această intimitate care
5i place at6t de mult+ Soţul 5i o1eră multe alte satis1acţii
a2a că nu trebuie să insiste 5n mod deosebit asupra
acesteia+ !ricum unul din cele două procedee trebuie
aplicat dacă se dore2te buna 1uncţionare a căsniciei+ A
le i-nora este ec(ivalent cu a atra-e serioase 1rustrări 2i
c(iar ne1ericirea+
Dlege.ţi cuvinteleE
&u ceea ce spun oamenii 2i 1elul 5n care o spun sunt
lucrurile cele mai importante din lume+ Pentru mine
este mult mai important ce 1ac oamenii dec6t ceea ce
spun că vor 1ace+ Cu toate acestea dacă dorim să 1im
iubiţi trebuie
5nsemnătatea să 1apt
lor+ De recunoa2tem: cuvintele
5n cadrul relaţiilor noastreaucu
o altă persoană cuvintele 2i 1elul 5n care le spunem
capătă o importanţă ma3oră pentru c62ti-area iubirii+
Inora le este 1oarte -reu să spună: KTe iubescK+
Totu2i această 1ormulă are o putere ma-ică+ Auzind
aceste Kdouă vorbuliţeK spuse cu sinceritate avem un
sentiment de si-uranţă de căldură 2i de bunăvoinţă
-reu de obţinut pe alte căi+
Pe c 6t de ne-ativ este impactul unor cuvinte ur6te
sau triviale pe at6t
de dră-ălă2enie de 1avorabil
2i -entileţe+ Dacăeste
vreie1ectul celor
să iube2ti 2i pline
să 1ii
0
iubit de cineva este pre1erabil să eviţi obscenităţile

3i-nirile 2i ţipetele -6nde2te?te 5n special la acestea din
urmă+ ipetele provoacă senzaţii neplăcute 2i iritare
care se pot trans1orma u2or 5n 1urie+ De ce oare toţi cei la
care se ţipă sunt con2tienţi de acest pericol 5n timp ce
acei care ţipă nuF Jn special bărbaţii dar 2i mamele nu
5nţele- adesea de ce soţiile respectiv copiii consideră
vorbele răstite drept semne de a-resare+ %i par să nu?2i
dea seama că 5i 5nspăim6ntă at6t de mult pe ceilalţi 5nc6t
ace2tia 52i pierd 5ncrederea 5n sine 2i pot deveni anxio2i
timoraţi sau c(iar panicaţi+
Inele 1emei sunt prea 1irave pentru a?2i 5n1runta soţii
prin urmare 1olosesc mi3loace mai ra1inate mai puţin
violente+ De
cuvintele obicei
dec6t ele utilizează
bărbaţii 2i de cu mai nu
aceea multăle u2urinţă
putem
5nvinovăţi dacă 5ncearcă să?2i atin-ă ceea ce vor prin
ceartă+ #a ce altceva ar putea recur-e care să aibă cel
puţin aceea2i e1icienţăF
Golosită inteli-ent cu ar-umente 5nţelepte cicăleala
poate acţiona ca 5ndemnul unei z6ne bune care ne arată
drumul cel drept+ Dacă se exa-erează 5nsă cu cicăleala
situaţia va 1i total di1erită+ Inele soţii vă pot spune c6t
de necu-etat 2i?au cicălit 1ără 5ncetare soţii p6nă c6nd
ace2tia
ast1el 5n 2i?au pierdut
situaţia de a 1i complet
-ata să 1ierăbdarea+
alun-ate %le au a3uns
de soţi+
!ericolele unei iubiri e/agerate

S?ar p ărea curios ca 5ntr?un capitol consacrat celor
mai bune metode de a cuceri dra-ostea să se recomande
un control asupra comportării a1ectuoase+ i totu2i
experienţa celor mai reputaţi terapeuţi arată că a 1ace
prea mult bine 4 nu e bine+
! 1emeie de v 6rstă mi3locie 2i?a 1ăcut con2tiincios
datoria de a?2i cre2te cei trei copii p6nă a divorţat+ Toţi
Cum să
copiii erau la v 6rsta c6nd puteau ale-e

la care dintre părinţi vor să stea> spre
marea ei surprindere toţi au optat pentru
tată+ Pacienta mea era 5ntr?adevăr o
mamă 1oarte devotată dotată cu simţul
responsabilităţii
bunăstarea copiilor2i săi>preocupată
de aceea denu
putea 5nţele-e de ce i?au 5ntors spatele
c6nd a trebuit să alea-ă 5ntre o mamă
iubitoare 2i un tată care le pretindea să
1ie disciplinaţi+
Ceea ce a rănit?o 2i mai mult a 1ost
-radul de 5nstrăinare care i s?a arătat
c6nd după ce s?a mutat doar la c6teva
străzi depărtare copiii 5i tele1onau rar
re1uzau să o viziteze 2i 5n -eneral se
comportau ca 2i cum ea ar 1i locuit la
sute de kilometri+ &u putea spune că se
comportau ostil 1aţă de ea sau că n?ar 1i
iubit?o ci numai că nu apreciau ceea ce
ea a 1ăcut pentru ei consider6nd că li se
cuvenea Asta o durea cel mai mult+
C6nd iube2ti un copil sau un adult
capabil să?ţi răsplătească a1ecţiunea dar
nu i?o pretinzi
aceste persoaneconvin-erea
te a-rează mea estetecă
dar nu
iubesc+ Cei care 1ac servicii 1ără să
a2tepte o răsplată @a1ară poate de bani
nu sunt de obicei iubiţi+ Asemenea
persoane a3un- simpli servitori ai altora
a2a 5nc6t cu toate că li se apreciează
loialitatea despărţirea de ele se 1ace 1ără
prea mari re-rete+ &u simţim nevoia să
ne interesăm de ele 5n continuare
consider6nd
avute+ că ne?am ac(itat obli-aţiile
C6nd doi oameni se iubesc reciproc
se cere satis1acerea dorinţelor 2i nevoilor
pro1unde ale am-ndurora C6nd numai
unul este recompensat 5nseamnă că
acesta este stăp6nul iar celălalt 4
servitorul+ Am a3uns deci la concluzia
că at6t pacienta mea c6t 2i oricine
altcineva care dă 1ără să primească ceva
5n sc(imb 4 se comportă ca un servitor+
?
3
vească de2i din partea lor nu primea nimic 5n sc(imb+

Drămuirea a1ecţiunii serviciilor sau 1avorurilor poate 1i
5ncepută cu bl6ndeţe dar trebuie să 1ie totdeauna su1i?
cient de 1ermă pentru a?l 1ace pe celălalt să se simtă 3enat
pentru nepăsarea lui+ A2a trebuie să procedezi dacă vrei
să in1luenţezi o relaţie 5n sensul dorit+ C6nd 5ncepi să nu
mai accepţi totul, mani1estarea sentimentelor tale de?
venind condiţionată, 5ţi demonstrezi capacitatea de a
provoca preocuparea 1rustrarea sau c(iar teama celui pe
care 5l iube2ti+ Prin aceste acte 5i vei arăta că nu tolerezi
un comportament mesc(in că pretinzi o doză rezonabilă
de consideraţie 2i că dacă persoana iubită nu 5ţi vine 5n
5nt6mpinare e2ti -ata să?l respin-i temporar sau c(iar
de1initiv+
! dată ce partenerul sau copiii vor 5nţele-e că ai
puterea să?i 1aci să se simtă 3enaţi 2i să re-rete că te?au
ne-li3at ei vor ţine seamă de ceea ce dore2ti 2i de ceea
ce ar trebui să 1acă pentru a te aduce la sentimente mai
bune+ Pe scurt p6nă c6nd ace2tia nu vor 5ncepe să?ţi
satis1acă unele din dorinţele 2i nevoile pro1unde le vei
1ace viaţa incomodă 1ăc6ndu?i să 5nţelea-ă că nu merită
mani1estarea iubirii tale+
%ste limpede acum nu?i a2a de ce acela care dă tot
timpul 1ără să
vărat iubitF pretindă nimic
Acceptarea 5n sc(imb
necondiţiată nu esteacest
-enerează cu ade?
-en
de unilateralitate 5n timp ce impunerea unor condiţii 5l
1orţează practic pe partener să ţină seama de tine
relaţia devenind ast1el un proces reciproc de do ut des,
5n care sunt 5n-lobate mai multe componente dec6t doar
c6teva simple servicii+
Am avut cu toţii prile3ul să constatăm că cel mai
mult sunt respectate persoanele care nu acceptă c6tu2i de
puţin un comportament idiot lipsit de sens+ Dimpotrivă
cele care sunt 1oarte 5n-ăduitoare 2i docile sunt adesea
călcate 5n picioare 2i exploatate de indivizi care pro1ită
2i obţin maximum de bene1icii de pe urma unei
asemenea relaţii+
84 Cum să iubeştipentru a fiiubit
8ecomandarea pe care o 1ac acestor KmartiriK este

ca except6nd relaţiile lor cu copii mici cu animalele
nea3utorate 2i cu persoanele 5n v6rstă să?2i o1ere
dra-ostea condiţionat+ Pentru a iubi 2i a 1i iubit trebuie
să 5nveţi cum să?i 1aci pe cei apropiaţi 4 partener
părinţi sau copiii 4 să se simtă 3enaţi dacă te
ne-li3ează+ Trebuie să procedezi ast1el nu numai de
dra-ul tău ci 2i de dra-ul lor+ Spun Kde dra-ul lorK
pentru că socotesc că este o situaţie ne1ericită 2i
nedreaptă să cre2ti copii să locuie2ti cu părinţii sau să
ai o relaţie sentimentală 1ără să pretinzi din partea
celorlalţi reciprocitate 2i consideraţie+
!rotestul simulat
cu %xistă
seamă 2ila oacei
altă bărbaţi
consecinţă
binea iubirii exa-erate+
intenţionaţi care !1ac5nt6lnim
-re2ealamai
să
creadă că o1erindu?le partenerelor tot ce acestea 52i doresc
succesul 5n dra-oste le este asi-urat+ %i consideră că d6nd c6t mai
mult prin toate căile posibile relaţia de dra-oste va deveni mai
str6nsă 2i mai plină de căldură su1letească+ Din propria mea
experienţă rezultă altceva: nu numai că e sănătos să nu 1ii de acord
cu partenerul 2i să zici K&uK din c6nd 5n c6nd dar mai ales
1emeile c(iar doresc ca partenerii lor să le re1uze uneori+
Pentru a?ţi 5nţele-e partenera 2i a o 1ace să te
iubească
seama că 2iceea
să tecerespecte
o 1emeiemai mult este
a2teaptă de laimportant
un bărbatsăeste
ţii
ca el să 1ie puternic -ata să ia decizii 2i să constituie un
real spri3in 5n viaţă+
Gemeile 5i testează pe bărbaţi ca pe ni2te cobai+ %le
le 1ac mizeriise pre1ac necooperante di1icile 2i uneori
c(iar ostile pentru a vedea cum se comportă Kdra-ul de
elK 5n aceste situaţii+ Dacă acesta ridică din umeri sau
bate 5n retra-ere ea descoperă ceva de ce se temea 2i
anume că presupusul ei protector e slab de 5n-er+ %a
speră 5nainte
4
de toate că acesta va 2ti să i se opună 2i să?i arate că are

tăria să trăiască 2i 1ără ea a2a 5nc6t dacă ea 5l respin-e
pentru că el nu poate sau nu vrea să?i 1acă pe plac prin
re2te mi3loace
orice 5n taină ca
52iel1ace
să procedeze
ba-a3ele 2ia2a
pleacă+
ca să?i
De demostreze
1apt ca do?
că nu este o c6rpă că are cura3 2i că nu poate 1i manevrat
D6ndu?2i seama că el poate trăi 2i 1ără ea 2i că nu?l poate
Krăsuci după de-etK ea este convinsă că a -ăsit ceea ce
de 1apt căutase+ %ste demn de compătimire bărbatul care
52i dore2te at6t de mult dra-ostea partenerei 5nc6t se lasă
manipulat 2i 5i satis1ace orice dorinţă+ %l nu?2i dă seama
că 5n acest 1el pierde treptat respectul partenerei+
C6nd bărbatul 52i impune voinţa 2i nu se lasă
K5mbroboditK
%a protestează1emeia este adesea
violent revoltată
spun6ndu?i pestecă
soţului măsură+
este
nerezonabil că ea merită ceea ce i?a cerut că el nu o
iube2te 2i a2a mai departe+ 'ărbatul impresionat de
această 1urtună de această reacţie poate avea
sentimentul că dra-ostea lui este 5n pericol 2i să cedeze+
%ste o mare -re2eală+ Ceea ce el interpretează a 1i drept
o atitudine de respin-ere din partea ei 1ace de 1apt
parte din experimentul acesteia+ %a vrea numai să vadă
dacă el este 5n stare să?i reziste+ Cum ar putea 1i
determinat
2i acuzaţiilesă eiF
cedezeF
Dacă!are 5l vor 5ndupleca
bărbatul rezistă 2i ar-umentele
nu se lasă
impresionat de ast1el de mani1estări emoţionale el 5i
dovede2te că este un om adult matur 2i puternic care nu
poate 1i in1luenţat cu u2urinţă prin ar-umente
nerezonabile 2i prin istericale+
6rei e/cepţii
Am ar ătat că pentru a iubi 2i a 1i iubit este (otăr6tor
să satis1acem dorinţele 2i nevoile cele mai pro1unde ale
partenerului cunosc6nd desi-ur 5n prealabil care sunt
acestea+ De cele mai multe ori acest lucru nu este prea
86 Cum săiubeştipentru a fi iubit
-reu 2i poate 1i a1lat c(iar la o cea2că de ca1ea+ Ineori

5nsă din păcate nici nu putem bănui măcar ce condiţii
trebuie 5ntrunite pentru a 1i iubit de o anumită persoană+
'ărbaţii trebuie să 2tie că atunci c6nd 1ac avansuri unei
1emei rareori răspunsul este cel a2teptat+
Jn -eneral bărbaţii sunt convin2i că le pot
impresiona pe 1emei prin complimente bi3uterii 1lori
mese la lumina lum6nărilor 2i toate celelalte
componente ale arsenalului seducţiei+ %i cred că pentru
a avea succes 5n dra-oste trebuie să 1ie 5n primul r6nd
seducători+ Această abordare aproape că nu dă -re2
dar numai dacă 1emeia este -ata să se lase sedusă+
Ceea ce nu se 5nţele-e 5n -eneral este 1aptul că ace?
la2i rezultat poate 1i obţinut 2i printr?o comportare
KasexualăK+ Acest lucru nu trebuie să surprindă dacă se
are 5n vedere de1iniţia pe care am dat?o iubirii 2i anume
că 5i iubim pe cei care ne 1ac 1ericiţi+ De aceea dacă o
1emeie este 1oarte 1ericită c6nd copii sunt du2i la
cinema de soţ 2i ea poa te avea o după?amiază liberă
pentru o baie prelun-ită 2i pentru pedic(iură 1aptul
devine un act de seducţie+ In bărbat care 5i 1ace mereu
asemenea servicii se bucură de obicei de multă
consideraţie din partea soţiei sale+ %a se va -6ndi la el
ca la un om atent tandru 2i 1oarte iubitor iar c6nd o
1emeie este iubită devine 2i ea la r6ndu?i 1oarte
a1ectuoasă+
Aceasta 5nseamnă că un bărbat care pre-ăte2te
c6teodată cina 52i a3ută soţia la dereticarea casei 5i
duce ma2ina la KserviceK pentru sc(imbarea uleiului 5i
1ace cumpărăturile la băcănie sau pur 2i simplu stă de
vorbă cu ea o poate convin-e mai u2or să?l urmeze 5n
pat dec6t demonstr6nd 2i lament6ndu?se că nu este
iubit 2i că nu prime2te su1icient sex+ #ocul cel mai
atră-ător din punct de vedere erotic nu este dormitorul
actul se poate consuma practic 5n orice altă 5ncăpere+
%ste
să nupre1erabil ca pre-ătirea
5nceapă c6nd pentru
vă 5ndreptaţi spreo dormitor+
seară de dra-oste
8eu2ita
este mult
F9
mai si-ură dacă preparativele 5ncep dimineaţa la micul

de3un+
! a doua excepţie de la comportarea scontată 2i care
de multe ori 5i uime2te pe bărbaţi constă 5n aceea că 1e?
meilor nu le place 5ntotdeauna 1elul 5n care bărbatul se
a?propie de ele+ Dacă o 1emeie nu are o dispoziţie
adecvată asemenea -esturi sunt pentru ea a-asante @la
1el ca ţ6nţarii c6nd stai la pla3ă+ Dacă 1emeia stă la
ma2ina de -ătit iar bărbatul ei care o adoră vine 5n
spatele ei 2i o cuprinde 5n braţe m6n-6ind?o cu
bl6ndeţe atitudinea lui i se poate părea mai cur6nd
inoportună dec6t plăcută+ Ineori 1emeile nu vor pur 2i
simplu să li se 1acă avansuri cu caracter erotic+ Dacă
bărbaţii
A treia
le excepţie
stau mereu
pe 5n
care
prea3mă
o descoperă
a3un- un
să le
bărbat
enerveze+
constă
5n 1aptul că indi1erent de atitudinea pe care o are 1aţă de
anumite 1emei ele sunt 5n a2a măsură marcate de 1aptul
că anterior viaţa lor sexuală a 1ost condiţionată 2i
violentată 5nc6t nimic nu le mai poate satis1ace pe acest
plan+ Gemeile care au 1ost victime ale unui viol sau ale
unui incest sau au 1ost părăsite de iubiţii lor sau au alte
probleme de ordin psi(ic aproape că nu se lasă iubite+
Acestea sunt situaţii care n?au 1ost 5n mod necesar
-enerate de partener
soluţionarea lor+ Sunt2i pur
nu el
2i trebuie
simplu săprobleme
se ocupecare
de
există 5n virtutea unor experienţe anterioare 2i s?ar putea
ca partenerul să nici nu dispună de abilitatea 2i răbdarea
necesare pentru a rezolva această situaţie+
Gemeile care au 1ost traumatizate 5n plan sexual pot
deveni masoc(iste altele des1r6ntate sau dimpotrivă
in(ibate sexual+ Cea mai caracteristică reacţie a 1emeii
1aţă de a-resivitatea masculină este pierderea 5ncrederii
5n bărbaţi 2i teama de relaţii intime+ At6t timp c6t nu ai
cunoscut
să 5nţele-isau
de trăit
c6tă teama
prudenţăde pot
contactul
să deasexual
dovadăeste -reu
1emeile
dar şi bărbaţii pentru a se 1eri de o nouă traumă+
Cei ale căror parteneri se tem de relaţiile intime

trebuie să se 5narmeze cu multă răbdare+ Jn asemenea
cazuri respin-erea nu se 1ace din răutate+ Ace2ti oameni
au 1ost traumatizaţi Mi 5ncrederea le?a 1ost at6t de
zdruncinată 5nc6t pentru a?2i depă2i teama au nevoie de
un timp mai 5ndelun-at+ Dacă te -răbe2ti nu vei obţine
rezultatul pe care 5l dore2ti cu 5n1ocare> dacă 5nsă ai
răbdare 2i 5naintezi pas cu pas nu te la2i descura3at de
recăderi 2i procedezi ast1el săptăm6ni sau c(iar luni de
zile vei constat a 5ntr?o bună zi că e1orturile tale sunt cu
prisosinţă recompensate+ %ste o eroare să te superi să ţipi
să ameninţi cu abandonul sau să?ţi invectivezi partenerul+
Tocmai o asemenea atitudine care l?a adus 5n acea stare
poate contribui prin repetare la menţinerea traumei+
Re&umat
Jn acest capitol am 5ncercat să demonstrez importanţa
enormă a consolidării unui comportament+ Dintre toate
re-ulile cooperării respectului 2i iubirii prima re-ulă
este cea mai 1rumoasă 2i cea m ai e1icace+
%a recomand ă că dacă cineva se poartă 1rumos cu
tine trebuie să?l recompensezi printr?o purtare similară+
Am 5ncercat să arăt 5n ce mod trebuie răsplătiţi cei care
dorim săparticulare
portări ne iubească dar am
pe care identi1icat
uneori le putem2i c6teva com5n
in1luenţa
1oarte mică măsură c(iar dacă 5ncercăm să determinăm
acţiuni reciproce de dra-oste+ %vident această re-ulă nu
este totdeauna valabil ă 2i este important să admitem
această eventualitate+ Dacă consolidarea comportamen ?
tului dorit ar reu2i 5ntotdeauna nu ar mai 1i nevoie să se
aplice una dintre celelalte două re-uli+
&u trebuie s ă uităm nici 1aptul că 5n -eneral cu c6t
un anumit comportament este mai consolidat cu at6t
devine mai constant+ C6nd te con1runţi cu existenţa unui
Cel mai bun mijloc de a te face iubit
89
anumit comportament poţi 1i si-ur că acesta există

pentru că l?a consolidat cineva+ &u este exclus să nu?ţi
dai seama cine a contribuit la consolidarea prin recom?
pensare a unor anumite comportări căci aceasta se reali?
zează uneori 5ntr?un mod 1oarte subtil+ Deci dacă soco?
te2ti că acţiunile tale nu au produs modi1icările pe care
le?ai dorit este bine să analizezi mai amănunţit aceste
acţiuni sau să le analizezi mai 5ndeaproape pe cele ale
altora care pe nesimţite pot menţine comportamentul
nedorit+
Gire2te urmează să?ţi pui 5ntrebarea: KCe să 1ac dacă
cineva se poartă ur6t cu mineFK+ Tocmai despre aceasta
va 1i vorba 5n următoarele două capitole+
7$
Celălalt obra&
8e-ula a doua care trebuie urmată pentru a a3un-e la

cooperare respectur6t
cineva se poartă 2i cudra-oste este următoarea:
tine poartă?te 1rumos cuDacă
per?
soana respectivă o perioadă de timp re&onabilă
!bservaţi desi-ur că această 1ormulă conţine o
parte dintr?un precept cre2tin+ &i se su-erează că dacă o
persoană se poartă ur6t cu noi trebuie mai 5nt6i să o
tratăm cu răbdare 2i a1ecţiune 5n po1ida păcatelor sale
cum s?ar zice să 5ntoarcem 2i obrazul celălalt să
discutăm cu calm situaţia 2i să?i lăsăm timp să se
5ndrepte+ Acesta este un mesa3 minunat prin care celor
ce ne 1rustrează
asupra li seJ nacordă
1aptelor lor+ totdeauna
con1ormitate cu 2ansa
cea demeditării
a doua
re-ulă admitem că am 1ost nedreptăţiţi obstrucţionaţi 2i
1rustraţi nu din răzbunare răutate sau du2mănie ci din
ne5nţele-ere 2i i-noranţă+ De aceea nu trecem imediat
la atacarea respin-erea sau desconsiderarea celor care
s?au comportat 5ntr?un mod inacceptabil+ Pornim de la
premisa că o explicaţie poate duce la o 5nţele-ere mai
bună a intenţiilor noastre+ Sperăm că discut6nd calm cu
cel ce ne 1rustrează acesta 52i va sc(imba
comportamentul+ Suntem 5ndreptăţiţi să ne a2teptăm ca
printr?o atitudine prietenoasă să?l determinăm să nu ne
re1uze să ne aprecieze sacri1iciul 2i să recompenseze
acţiunea noastră a1ectuoasă printr?un com?
Cel ălalt obra!
91
portament similar+ #iteratura o1eră numeroase exemple

de comportare ne-ativă tran1ormată 5ntr?una pozitivă
datorită căldurii su1lete2ti a persoanei lezate+
&u este u2or să avem at6ta răbdare 2i 5nţele-ere 5nc6t
să nu ne lăsăm dominaţi de enervare 2i nelini2te 4 stări
1ire2ti 5n situaţii 5n care suntem nedreptăţiţi+ A?ţi iubi
du2manii sau a?l accepta pe păcătos c(iar dacă respin-i
păcatul sunt deprinderi care se 5nvaţă numai cu mari
e1orturi+
Jn ultima analiză numai sub imperiul unor tulburări
emoţionale suntem nerăbdători 2i neiertători+ Persoanele
impulsive panicate -eloase sau cu un autocontrol scăzut
au cea mai mare nevoie de calm c6nd sunt atacate+ Cu
c6t din
cei e2ti 3ur
mai52iec(ilibrat cu at6t
pierd capul+ Inapoţi 1i mai
dintre cele a1ectuos c6nd
mai rapide căi
de a ampli1ica o tensiune nervoasă 2i de a creea mai
multe nedreptăţi este aceea de a deveni la 1el de 1urios ca
2i cel care te?a nedreptăţit+ Printr?o atitudine ostilă
amară 2i isterică este 1oarte puţin probabil că vei 1i
concesiv 2i vei avea răbdarea necesară pentru a
determina la celălalt o sc(imbare+ &u vei obţine rezultate
corespunzătoare prin atitudine binevoitoare 1aţă de
cineva care se poartă ur6t cu tine p6nă nu vei 5nvăţa să 5ţi
stăp6ne2ti emoţiile+
pe scurt c6teva De aceea
aspecte 5n cele ce urmează
psi(o?patolo-ice pentru prezint
a arăta
ce trebuie să 2tim despre mecanismul de apariţie a
tulburărilor emoţionale 2i cum pot 1i ele 5nvinse+
Cele patru opţiuni

Jnainte de a descrie 1elul 5n care ne creăm sin-uri
probleme emoţionale 2i de a arăta cum le putem rezolva
sau cum in1luenţează acestea demersul nostru de
obţinere a respectului 2i a iubirii a2 dori să se 5nţelea-ă
de ce enervarea este at6t de dăunătoare+ Jn situaţii 1oarte
1rus?trante ai de ales 5ntre patru soluţii posibile+ Ina
dintre
92 C u m să i u b e ş t i pe n tr u a fi i u bi t
solu ţii este să te enervezi dar pe aceasta nu o

recomand+ %xistă alte trei opţiuni mai bune+
<pţiunea )+ 6oleranţă fără resentimente

Prima cale de abordare a unei persoane cu un
comportament di1icil constă 5n a 1i tolerant 1ără
resentimente+ Căutăm să nu 1acem prea mult caz de
comportarea care ne displace o tratăm cu bunăvoinţă
5ncerc6nd totodată să?i minimalizăm -ravitatea 2i să ne
convin-em pe noi 5n2ine dacă se poate că nu este ceva
prea important a2a 5nc6t nu merită să ne pierdem
timpul cu ea+
Procedăm ast1el de multe ori 5n decursul vieţii
noastre 2i cred că este o atitudine 5nţeleaptă+ Multe
dintre 1rustrările noastre zilnice cu -reu ar putea 1i
considerate motive pentru izbucnirea unui al treilea
război mondial> de aceea am putea 1oarte bine să
i-norăm aceste enervări minore 2i să ne spunem: KA2a e
viaţaK+ 7mediat după ce ai procedat ast1el dispare
sentimentul de 1rustrare pentru că te?ai convins pe tine
5nsuţi că nu ai nici un motiv să 1ii supărat+ Dacă nu este
1olosit prea des acest mod de tratare a di1icultăţilor
personale denotă o -6ndire 1oarte matură 2i este adesea
cel mai bun mi3loc de ameliorare a comportamentului
celuilalt+2i%ltoleranţă
răbdare demostrează
2i nu că
te e2ti
vei osimţi
persoană
5ntorsdotată
pe doscude
lucruri minore+
<pţiunea ;+ !rotestul
Dac ă toleranţa 1ără resentimente nu dă rezultate
pentru că 1rustrările par să nu se mai termine 5ncepi să?
ţi pierzi răbdarea+ Acum nu mai 5ntorci 2i celălalt obraz
ci procedezi 5n mod contrar+ Protestezi 1aci ca celălalt
să se simtă
5ncepe să?2i 3enat 2i deviideat6t
dea seama de di1icil
-ravitatea 5nc6t 2iacesta
situaţiei să se
5ntrebe cum trebuie să?2i sc(imbe atitudinea care te
a-asează at6t de
Cel ălalt obra!
93
mult+ Golosind această strate-ie intri 5n grevă sau declari

un ră&boi rece p6nă vei obţine ceea ce dore2ti+
Dac ă nu 5ţi atin-i scopul 2i te simţi prost din cauza
tensiunii marcate determinată de acest război rece poţi
reveni la prima
toleranţă opţiune la atitudinea
1ără resentimente de bunăvoinţă
sau poţi trece la opţiunea2i
următoare+
<pţiunea 0+ >espărţire sau divorţ
&u e2ti obli-at să suporţi situaţiile care nu 5ţi convin+
Din 1ericire avem 5ntotdeauna posibilitatea să ale-em
5ntre a răm6ne sau nu 5ntr?o slu3bă a păstra sau a aban?
dona un prieten sau a menţine sau nu o căsnicie+
Astăzi
opţiuni despărţirea
potrivite sau divorţul
2i bene1ice care nesunt
stauapreciate drept
la dispoziţie+
C6nd nu mai putem tolera o comportare nepotrivită 2i
c6nd nu are rost să luptăm 5n continuare pentru dreptate
din cauza rezistenţei partenerului ce altă opţiune ar
trebui să adopte o persoană normalăF Sin-ura soluţie
raţională dacă o putem pune 5n aplicare este des1acerea
relaţiei de1ectuoase+
<pţiunea E+ 6oleranţă cu resentimente
Poate cel mai adesea 5n 1aţa unui comportament ne?
-ativ 1ie ne mani1estăm desc(is nemulţumirea 1ie ne
5nc(idem 5n noi ceea ce poate -enera anumite tulburări
psi(o?1izice+ C6nd tolerăm situaţii sau comportări 1aţă de
care avem pro1unde resentimente ne expunem unor
consecinţe psi(osomatice de tot 1elul+ Apar dureri de cap
2i de stomac colite insomnii 2i stări de nervozitate+ Prin
acela2i mecanism se instalează depresia supărarea pier?
derea interesului pentru viaţă sau o pasivitate excesivă+
Jncepem să bemIneori
m6ncăm destul+ 2i să m6ncăm prea1antasme
pot apărea mult sausexuale
să nu sau
putem deveni c(iar in1ideli+ &u este 5nsă exclus să ne
limităm numai la a ne roade un-(iile 2i la a pl6n-e din

c6nd 5n c6nd+ Jn orice caz cu c6t vom tolera mai mult
1rustrările dar vom continua să ne simţim 3i-niţi cu
at6t tulburările vor 1i mai mari+ Jn 1elul acesta nu poate
1i combătută o comportare necorespunzătoare+ De 1apt
este sin-ura dintre cele patru opţiuni pe care cate-oric
nu o voi recomanda niciodată
De2i primele trei opţiuni pot provoca di1icultăţi un
timp oarecare ele o1eră speranţa unei eventuale amelio?
rări toleranţa 1ără resentimente produc6nd anularea
aproape instantanee a sentimentului de 1rustrare+ Protes?
t6nd 2i provoc6nd la partener un sentiment de 3enă
p6nă c6nd acesta se corectează putem traversa o
perioadă de?a dreptul in1ernală dar 5n ma3oritatea
cazurilor 2i această strate-ie pune capăt su1erinţei
noastre+ Acela2i lucru se poate spune despre despărţire
sau despre divorţ+ 7niţial această opţiune poate 1i
s162ietoare dar ea ne o1eră prile3ul să ne re1acem viaţa
2i adeseori să avem relaţii mai bune dec6t cele
anterioare+ &umai a patra opţiune nu o1eră nici o
consolare+ A deveni plin de resentimente 2i a te ale-e cu
di1erite tulburări or-anice 5nseamnă a?ţi 5nrăutăţi 2i mai
mult situaţia+
De aceea trebuie să 5nvăţăm cum să ne 1erim de
ast1el de probleme emoţionale+ Acest lucru este
important
reacţia dinnevrotic
de tip două motive+ Jn primul!ri
este dureroasă+ r6nd pentru
de c6te orică
te
superi te răne2ti sin-ur mult mai mult dec6t ar 1ace?o
oricine altcineva+ Jn al doilea r6nd dacă e2ti 5ntors pe
dos cu -reu te poţi comporta ca un om matur urm6nd
re-ula a doua deci adopt6nd o comportare prevenitoare
2i atentă ca răspuns la brutalitate 2i desconsiderare+
Potrivit re-ulii a doua care ne 5ndeamnă să ne iubim
du2manii 2i să 5ntoarcem 2i obrazul celălalt trebuie să
avem un autocontrol matur+ Cei care sunt supăraţi nu
pot aplica această
controlează re-ulăo 1ac
simţămintele 5n Sc(imb
mereu 2ioamenii care 52i
cu u2urinţă+
Cel ălalt obraG
14
Jn continuare să analizăm două din opţiunile re1e?

ritoare la modul de a rezolva situaţiile de 1rustrare 2i
anume: toleranţa 1ără resentimente 2i toleranţa cu resenti?
mente+ Trebuie să 5nvăţăm cum să o eliminăm pe cea din
urmă
esenţial2i pentru
să o adoptăm pe cea
a putea pune dint6i+ re-ula
5n practică Acest alucru
douaeste
4
K5ntoarce 2i celălalt obrazNK ca metodă de a ne 1ace iubiţi+
Jn capitolul următor vom pune 5n discuţie celelalte
două opţiuni: protestul 2i despărţirea sau divorţul+
Acestea sunt căile recomandate de re-ula a treia pentru
a obţine cooperare respect 2i dra-oste: dacă cineva 5ţi
1ace vreun rău 2i nu poate 1i in1luenţat rezonabil
ripostează tot prin rău+
Cum ne enervăm singuri

Dacă am optat pentru toleranţă 1ără resentimente
trebuie să 5nvăţăm că tulburările emo ţionale sunt provo?
cate de 1elul 5n care stăm de vorbă cu noi 5n2ine despre
problemele noastre+ O6ndurile noastre sunt cele care ne
provoacă depresie 1urie teamă sau -elozie+ Aceste stări
nu sunt o consecinţă a unei anumite atitudini a altora 1aţă
de noi ci a propriei noastre aprecieri asupra acelei
atitudini+
%xistă douăsprezece idei iraţioonale care determină
practic toate tulburările emoţionale obi2nuite+ Depresia
este determinată de asocierea a două sau trei idei iraţio?
nale+ Supărarea are ca substrat alte c6teva idei iraţionale+
Acela2i mecanism 1ace să apară teama 2i 5n-ri3orarea
-elozia m6nia 2i pasivitatea+ Dacă te simţi tulburată
trebuie să 5ncerci să detectezi cum 5ţi vorbe2ti ţie 5nsuţi
despre propriile probleme după care trebuie să stabile2ti
care ideidiscuţie
această sunt raţionale 2i carereu2e2ti
cu tine 5nsuţi nu+ Jn cele din urmă
să scapi prin
de ideile
aiurite 2i iraţionale+ Jn acest 1el prin

exersarea unui nou comportament
sentimentele tale se vor sc(imba iar tul?
burările vor dispărea+
Cele douăspre&ece idei

iraţionale
%xistă douăsprezece idei iraţionale cu
care ne c(inuim sin-uri 2i care ne
5mpiedică să tolerăm 1rustrările 1ără a
avea resentimente+ Dacă le 1ixezi 5n
memorie vei constata că de c6te ori ai
vreo supărare poţi indica una sau mai
multe
trăiriloridei dintre cele ce pot sta la baza
dureroase+
 7deea ira ţională nr+ ): %ste absolut
necesar ca noi
adulţii să 1im iubiţi 2i acceptaţi de
către cei pe care 5i
considerăm a 1i oameni importanţi
5n viaţa noastră dacă
dorim să ne socotim pe noi 5n2ine
 valoro2i+
7deea ira ţională nr+ ;: Dacă nu
suntem importanţi
desăv6r2iţi 2i realizaţi 5nseamnă că
suntem mai puţin
valoro2i dec6t cei care au aceste
calităţi+
 7deea ira ţională nr+ 0: Cei răi
răutăcio2i sau ticălo2i
trebuie blamaţi 2i aspru pedepsiţi
pentru viciile lor+
 7deea ira ţională nr+ E: %ste
5n-rozitor c(iar insupor
tabil c6nd 5mpre3urările nu sunt a2a
cum le?am dori noi+
 7deea ira ţională nr+ : &e1ericirea
omenească este
cauzată de 1actori extrinseci a2a
5nc6t nu suntem 5n stare
@sau
să nesuntem 5n prea
controlăm su1emică măsură
 7deea ira ţională nr+ B: %ste mai
u2or să eviţi anumite
-reutăţi ale vieţii sau răspunderi
proprii dec6t să le
5n1runţi+
Cel ălalt obra&
19
 7deea ira ţională nr+ /: %ste rezonabil 2i sănătos să

depinzi de alţii mai puternici pe care să te poţi
baza+
 7deea ira ţională nr+ *: Trecutul nostru ne determină
1undamental comportamentul actual> dacă ceva ne?
a a1ec
tat c6ndva situaţia se va repeta la in1init+
 7deea ira ţională nr+ )<: Trebuie să ne 1răm6nte pro
blemele 2i tulburările altora+
 7deea ira ţională nr+ )): Problemele umane au 1ie
care o anumită soluţie precisă 2i per1ectă 2i este
mai
5nţelept să a2tepţi p6nă ce dai de această soluţie+
 7deea iraionalU nr+ );: Aprecierile personalitUilor
respectabile sau ale societUii sunt 5ntotdeauna
corecte Vi
nu trebuie puse la 5ndoialU+
Cele de mai sus sunt practic ideile iraţionale ma3ore
ce ne pot crea probleme de ordin emoţional+ Asemenea
a?1irmaţii sau unele variante ale lor sunt cele cu care
con2tient Kne 5ndopămK ori de c6te ori ne con1runtăm cu
o anumită situaţie+ A2a cum 1olosind di1erite
in-rediente o bucătăreasă pre-ăte2te o anumită
m6ncare tot ast1el din di1erite idei iraţionale luate
separat sau puse laolaltă se a3un-e la di1erite emoţii+
Dacă vrei să 1ii o persoană ec(ilibrată se impune să te
5ntrebi dacă asemenea idei sunt sănătoase 2i dacă au
vreo lo-ică+ %u susţin că ele sunt ilo-ice iraţionale
aiurite 2i 5n ultimă instanţă reprezintă un pericol pentru
individ+ Asemenea idei iraţionale duc la depresie prin
cauzele ei speci1ice: auto5n?vinuirea autocompătimirea
2i compătimirea altora> ele contribuie de asemenea la
apariţia 1uriei 2i a 1ricii+
>epresia nervoasă
Trei lucruri provoac ă depresia psi(ică:
auto5nvinuirea autocompătimirea 2i compătimirea
altora+
C 6nd e2ti deprimat te dete2ti te consideri 1ără
valoare 2i te simţi 5n-rozitor de vinovat din vreun motiv
pe care 5l
1F Cum să iubeşti pentru a fiiubit
consideri inacceptabil a3un-6nd să dezaprobi nu numai

ceea ce ai 1ăcut ci 2i pe tine 5nsuţi ca 1iinţă umană+ %u
numesc aceasta auto5nvinuire+ Se pare că ne este 1oarte
-reu să tra-em o linie de demarcaţie 5ntre comportarea
noastră 2i noi 5n2ine> de aceea ne simţim adesea in1e?
riori vinovaţi 2i deprimaţi c6nd ne comportăm de o
manieră pe care o dezaprobăm+
Pentru a depă2i sentimentul de vinovăţie de in1erio?
ritate 2i auto5nvinuire este important să realizăm mental
două lucruri distincte+ J n primul r6nd trebuie să ne
separăm propria comportare de propria noastră
persoană 2i 5n al doilea r6nd să ne iertăm dacă am
1ăcut ceva rău+
Cum pot 1i separate acţiunile noastre de noi 5n2ineF
Jn acela2i 1el 5n care procedăm 5n cazul altor persoane
ba c(iar 5n cazul animalelor+ Dacă ai un căţel care 5ţi dă
peste cap casa 5l dezaprobi 1ire2te dar este -reu de
presupus că l?ai putea ur5+ Sau dacă un copil 5ţi spar-e
un vas de mare preţ cu si-uranţă vei re-reta dar nu vei
tra-e concluzia că acel copil este de nesuportat+ Al
doilea lucru important este să?ţi ierţi 1apta pe care ai
comis?o 2i să nu te dete2ti pentru un act destabil+
&imeni nu este per1ect+ Cauza unui comportament
eronat poate 1i o deficienţă, o ignoranţă sau o stare de
nelinişte De exemplu poate că nu ai mobilitatea sau
coordonarea
ceea necesare
ce se explică unui1aptul
1ie prin pu-ilist sauaiunui
că nu avut tenisman
niciodată
asemenea calităţi 1ie prin aceea că e2ti at6t de supărat
5nc6t nu le poţi pune 5n evidenţă+
Dac ă reu2e2ti să?ţi 5nvin-i auto5nvinuirea 5ţi va 1i
mult mai u2or să tolerezi 1ără resentimente
comportarea altora+ Te poţi 5ntreba ce problemă are
partenerul tău 2i de ce se poartă at6t de ur6t+ Are vreo
de1icienţă este i-norant sau tulburatF Cum se poate să
1ii plin de amărăciune 2i resentimente 1aţă de altul dacă
te ierţi pe c62ti-
In alt tineF al depă2irii sentimentului de vinovăţie
este capacitatea de a realiza 2i a păstra respectul de
sine+ %ste o 5nsu2ire de importanţă vitală pe care o
căutăm cu
Cel ălalt obra!
99
toţii la ceilalţi oameni o 5nsu2ire pentru care 5i iubiţi

adesea cu 5n1lăcărare+ De obicei oamenii care nu se
respectă a3un- să piardă respectul celorlalţi 1aţă de ei+
Dacă re1uzi să te dete2ti 2i nu te -6nde2ti niciodată că
e2ti rău lipsit de valoare sau depravat este puţin
probabil că vei su1eri din cauza sentimentului de
vinovăţie sau de in1erioritate+ Dimpotrivă vei ţine capul
sus 2i umerii drepţi vei 1i m6ndru de tine c(iar dacă nu
5ntotdeauna mulţumit de ceea ce ai 1ăcut+ ! asemenea
persoană este demnă de admiraţie 2i de obicei este 2i
admirată+ Goarte important este 2i 1aptul că ast1el de
oameni pot o1eri 2i celălalt obraz 1ără resentimente+
Dutocompătimirea
! altă cale prin care a3un-em să ne deprimăm este
autocompătimirea+ %ste o practică 1oarte răsp6ndi tă 5n
ciuda 1aptului că ne 3enăm să o admitem+ i totu2i ni se
5nt6mplă tuturor de alt1el din motive 5ntemeiate+ #umea
5n care trăim nu este paradisul ospitalier al viselor
noastre+ Ineori ea este nemiloasă adeseori plină de vicii
2i aproape 5ntotdeauna nedreaptă+ In criminal se poate
plimba
ceva ca 5n libertate
să?2i 5n timp
ast6mpere ce un
1oamea estenenorocit
trimis la care a 1urat
5nc(isoare+
Jn clipa 5n care 5ncepi să te autocompătime2ti c6t de
c6t trebuie să ai 5n vedere că de acum 5nainte viaţa ta va
1i mult mai -rea+ Autocompătimirea este contraproduc?
tivă+ Te bloc(ează+ Jţi 1ură ener-ia pe care ai putea?o
5ndrepta către pararea nedreptăţilor lumii+ i oamenii te
vor părăsi lăs6ndu?te să te Kdădăce2tiK sin-ur+
Ca un rezultat speci1ic al autocompătimirii cei alături
de care trăie2ti 52i vor pierde răbdarea+ &imănui nu?i
place un copil care pl6n-e tot timpul sau un adult care se
tot văicăre2te+ Mult mai bine este să acţionăm cu toate
1orţele pentru a sc(imba evenimentele ne1avorabile iar
dac ă nu este posibil să le acceptăm cu resemnare+ !

persoană care d6nd dovadă de maturitate nu se
prăbu2e2te 5n pl6ns nu 1ace o criză de isterie 2i nu este
-rav deprimată indi1erent dacă necazurile lui s?au
5nc(eiat cu bine sau nu se bucură de dra-ostea 2i
respectul celorlalţi+ 'iruindu?ne autocompătimirea ne
situăm pe opun6nd
1rustrărilor poziţie ast1el
excelentă pentru aopţiunea
5n practică 1ace 1aţă
):
toleranţa 1ără resentimente+
Compătimirea altora
7deea ira ţională care -enerează tristul sentiment de
compătimire a altora este următoarea: KTrebuie să ne
1răm6nte problemele 2i tulburările emoţionale ale
altoraK+
C(iar trebuieF !are le 1acem vreun bine celor pe
care ne 5n-ăduim să?i pl6n-em pentru necazurile lorF Ji
a3utămF CumF #e dăm cura3 să mear-ă 5nainte sau
dimpotrivă le răpim 5ncrederea 2i cura3ul de a lupta cu
necazurileF
Preocuparea pentru a spri3ini pe cineva care este la
str6mtoare este o atitudine sănătoasă 2i morală+ Jl putem
a3uta să se pună iar pe picioare comport6ndu?ne ca sa?
mariteanul
-ioase+ milostiv
Dacă cum ne5n-ri3oraţi
5nsă suntem 5ndeamnă 2ipreceptele
preocupaţireli?
5n
mod e/cesiv, dacă ne a1ectează prea mult su1erinţa
altuia prin aceasta nu?i acordăm nici un a3utor ci
adău-ăm doar necazului său un alt necaz+ Problema
propriu?zisă răm6ne nerezolvată+
Furia
Guria este
o cunoa2te o alt ăoricine+
practic stare emoţională
%a apare 1recventă
5n esenţă pe care
atunci
c6nd 5ţi spui ceva de -enul celor spuse 2i de cel care se
Cel ălalt obra&
101
autocompătime2te: K% 5n-rozitor dacă nu obţin tot ceea

ce 5mi dorescK+ Se mai adau-ă 5nsă o altă idee iraţională:
K!amenii răi 2i ticălo2i trebuie tra2i la răspundere 2i pe?
depsiţi aspru pentru că mă 1rustreazăK+ Această asociaţie
de idei duce la amărăciune resentimente ură a-resi?
vitate 2i cu si-uranţă la 1urie+ Guria ne?o provocăm noi
5n2ine după cum tot noi 2i nu altcineva ne provocăm
depresia psi(ică+ Din păcate o persoană 1urioasă 52i con?
cepe propria dorinţă nu ca o pre1erinţă nu ca ceva ce i?ar
1ace plăcere ci ca o necesitate ca o pretenţie 2i o reven?
dicare+ Dacă 5ţi converte2ti dorinţele 5n pretenţii 2i nu
obţii ceea ce pretinzi consecinţa va 1i 1uria+ Dacă 5nsă
5ţi menţii dorinţele la nivelul de simple dorinţe
eventuala lor
dezamă-ire sau ne5mplinire se va nusolda
un re-ret+ &imeni numai pentru
5nnebune2te cu o
că nu a obţinut ceea ce 2i?a dorit+ Jntreabă?te c6te
dorinţe ai avut 5n decursul vieţii 2i c6te din ele nu au 1ost
niciodată satis1ăcute+ !are te 5n1urii pentru că nu ai -ăsit
un milion de dolari pe stradă pentru că nu ai devenit star
de cinema sau nu ai dob6ndit 1aimă mondialăF Toate
acestea sunt simple dorinţe+ Avem mii de dorinţe a căror
ne5ndeplinire nu ne provoacă niciodată o stare de 1urie+
Dacă 5nsă 1ie 2i pentru scurt timp stăruim 5n a considera
obligatorie 5mplinirea
trebuie să primim dorinţelor
totul pentru noastreeste
că dreptatea socotind că
de partea
noastră a?tunci dorinţele 1ire2ti le trans1ormăm 5n
cerinţe nevrotice, 2i vom su1eri din cauza acestei emoţii
nevrotice+
Dacă nu vrei să te 5n1urii nicic6nd 5n viaţă teoretic
este posibil cu condiţia să nu converte2ti 5n revendicări
nici una din dorinţele tale+
%xist ă două excepţii de la re-ula con1orm căreia
1uria este totdeauna nevrotică+ Prima are loc atunci
c6nd 1uria noastră sperie at6t de tare pe cineva 5nc6t
reu2e2te să evite un accident @stri-6nd la un copil poţi
5mpiedica să?l calce o ma2ină+ A doua se re1eră la cazul
5n care ceva ne 5n1urie at6t de tare 5nc6t suntem nevoiţi
să luptăm ca 2i
atunci c6nd viaţa ne este 5n pericol de

exemplu c6nd e2ti atacat de ni2te t6l(ari
2i 1uria ta 5i determină pe ace2tia să se
retra-ă+ Cui 5i pasă dacă acesta este un
comportament nevrotic sau nu din
moment ce prin el ţi?ai salvat propria
viaţă sau a altuiaF
A2adar să reacţionăm cu calm cu
maturitate la o comportare iritantă 2i să
respin-em -6ndul că: a5 trebuie neapărat
să obţinem ceea ce dorim> b5 cei ce ne
1rustrează sunt răi 2i c5 ace2ti oameni răi
pot 1i vindecaţi arun?c6ndu?i 5n
5nc(isori snopindu?i 5n bătaie
acoperindu?i de in3urii sau convin-6ndu?
itecăa2tepţi
sunt din
dro3dia
partea
societăţii+
cuiv a care
#a este
ce reacţie
tratat
cu violenţăF Jnainte de toate la 1rică dar
totodată 2i la ură+
Frica
Prin 1rică 5nţele-em emoţii ca
5n-ri3orarea anxietatea nervozitatea 2i
panica+
variind Toate
5ntre acestea
cea sunt
mai 1orme de 1rică
u2oară 4
5n-ri3orarea 2i cea mai -ravă 4 panica+
Grica 2i 5n-ri3oarea sunt -enerate de două
idei iraţionale: a5 este 5n-rozitor dacă
ceva nu se 5nt6mplă a2a cum am dorit 2i
b5 dacă ceva este periculos sau
5nspăim6ntător se impune să ne
concentrăm 2i să ne -6ndim ne5ncetat la
asta av6nd convin-erea că 5n mod
necesar situaţia
Cei care suntsetemători
va 5nrăutăţi+
văd prime3dii
2i ameninţări c(iar 5n situaţiile 5n care 5n
realitate nu există nici un pericol+ %i 1ac
din ţ6nţar armăsar+ Dacă un asemenea
om se vede repudiat el crede că a venit
s16r2itul lumii+ Gaptul că nu au 1ost
bunăoară promovaţi li se pare
5n-rozitor+ Dacă cineva le?a ocupat locul
de parcare este o catastro1ă+
C 6nd pentru ni2te evenimente
Celalalt obra&
0B3
reac ţie nervoasă+ &ici nu s?ar putea alt1el+ Cum ai putea

1i calm 2i cumpătat c6nd 1aci apel la asemenea cuvinte
alarmante+
%xamineaz ă atent dacă situaţia 5n care te a1li este
5ntr?adevăr at6t de proasă cum ai cali1icat?o+ Jn cele mai
multe cazuri vei constata că ai exa-erat ai depă2it
măsura+ Această tendinţă este 5n 1irea omului 2i stă la
baza tuturor tulburărilor emoţionale+
De2i ceea ce spun poate părea de domeniul 1anteziei
totu2i este un lucru serios+ $rei să 2tii cum să procedezi
ca să nu te mai enervezi niciodată 5n viaţăF ine scamă
de următorul s1at: nu considera nici o situaţie drept ca?
tastro1ală 2i vei constata că nu vei mai cunoa2te starea
măcar
de nervozitate+
o clipă 2itiu
vei vedea
că e -reu
că această
de crezut
a1irmaţie
dar meditează
este plină
de sens 2i de 5nţelepciune+ De exemplu te vei simţi
alt1el dacă 5l vei considera doar un e2ec Kre-retabilK 5n
loc de K5n-rozitorK+ &u simţi di1erenţa 5ntre a considera
o eventuală retro-radare ca o neplăcere 2i nu ca o
tra-edieF Cu alte cuvinte dacă de1ine2ti sau descrii ce ţi
s?a 5nt6mplat 1olosind termeni mai temperaţi ca:
re-retabil neplăcut nemulţumitor trist plicticos sau
deran3ant vei avea doar un sentiment normal de
1rustrare+ Dacă 5nsăte vei simţi
pe l6n-ă 1rustrare recur-e la cali1icative
5n1rico2at extreme
alarmat nervos
2i 5n-ri3orat peste măsură+
Jncearcă să?ţi reprezinţi c6t de -reu ţi?ar 1i să răm6i
calm reţinut 2i 5n situaţii neplăcute @re-ula ; dacă ori?
cărui eveniment nedorit 5i dai dimensiunile unei ca?
tastro1e+ Cum ai putea tolera ceva 1ără să?ţi pierzi cum?
pătul dacă tot ce 5ţi displace este o adevărată
calamitateF &u vei putea 1i ec(ilibrat 2i matur 2i nu vei
putea avea o relaţie plăcută dacă te distru-i emoţional
printr?o
De aceeasupradimensionare
stăp6nirea senzaţieicontinuă
de 1rică aeste
evenimentelor+
una dintre
cele mai importante obli-aţii pentru 1iecare din noi+
1 04 C u m s ă i u be şti p e n t ru a f i iu b it
! altă 1ormă a 1ricii pasivitatea excesivă la2itatea

distru-e 2i ea 1ericirea multor oameni alt1el 1oarte plă?
cuţi+ Cei ce niciodată nu se pot impune sunt printre cei
mai ne1ericiţi oameni din c6ţi am 5nt6lnit+ %ste desi-ur
re-retabil că -enerozitatea 2i caracterul lor 1rumos se
re-ăsesc la puţini dintre noi+ Cu toate acestea ei trebuie
să 5nveţe să iasă din starea de nea3utorare atunci c6nd
apare nevoia de autoa1irmare+ Am depistat cinci motive
care determină la2itatea lor+ Două sunt con3uncturale
iar celelalte trei au un substrat psi(olo-ic+
Primul motiv al la2ităţii oamenilor este teama de o
a-resiune 1izică+ Acest lucru este lesne de 5nţeles dacă
de exemplu ne trezim 1aţă 5n 1aţă cu o -orilă+ Dacă 2tii
că poţi 1i dobor6t te salvezi prin 1u-ă+ &ici un om cu
mintea 5ntrea-ă nu vrea să se lupte cu un adversar
superior din punct de vedere 1izic dacă e si-ur că nu
are nici o 2ansă+
Al doilea motiv care 5mpin-e la la2itate este teama
de
pierderi materiale+ Patronul are totdeauna dreptate+ %l
este cel care semnează cecurile a lui este
5ntreprinderea+
Dac ă nu 5ţi place ceea ce 5ţi pretinde poţi să?ţi dai
demisiaN Dacă 5nsă ţii la serviciul respectiv nu?l
5n1runta tot timpul alt1el te vei trezi aruncat 5n stradă+
Al treilea
abdicăm de lamotiv pentru
propriile care suntem
noastre timizi
convin-eri 2i -ata
este 1aptulsă
că uneori nu suntem prea si-uri de noi 5n2ine+ O6ndim
5n 1elul următor KAr 1i 5n-rozitor dacă a2 1ace vreo -re?
2ealăK+ Să presupunem că ai dori să cumperi o casă iar
partenerul tău se opune cate-oric+ Jntruc6t nu e2ti si-ur
cine are dreptate 2i te temi 5n-rozitor ca nu cumva să
1aci un pas -re2it cedezi 2i te supui (otăr6rii lui+ Dar ce
e rău 5n a -re2iF Ai luat o (otăr6re care s?a dovedit a nu
1i tocmai 5nţeleaptă+ %i 2i ceF Inul dintre cele mai bune
mi3loace de a 5nvăţa
c6t mai multe cum
decizii+ Cusăc6tieivei
o decizie
dob6ndibună
maieste să iei
multă
experienţă cu at6t mai repede vei 5nvăţa care sunt
Celălalt obra!
105
elementele care conduc la o (otăr6re 5nţeleaptă+ Dacă nu

5ţi creezi ocazii de a 5nvăţa din propriile -re2eli o va
1ace partenerul tău+
Al patrulea motiv care ne 5mpiedică să ne impunem
este teama de a nu leza sensibilitatea celuilalt+ Jn ultimă
instanţă dacă nu i se dă cuiva ceea ce 52i dore2te per?
soana respectivă poate deveni 1urioasă deprimată
lezată plină de resentimente sau -ata să pl6n-ă+ Ceea ce
trebuie totu2i să 5nţele-i este că nu ai rănit sentimentele
persoanei respective+ Poţi răni pe cineva numai 1izic nu
2i emoţional+ Dacă cineva vrea să 1ie deprimat 1urios
sau nervos pentru ceea ce ai 1ăcut aceasta este problema
lui, nu a ta+ %l percepe acţiunea respectivă ca pe o
1rustrare emoţională+
tulburare 2i tot el insistă
Apoi să o un
av6nd convertească 5ntr?o
motiv 5ţi spune:
K$ezi c6t de rău m?ai enervatFK 8ăspunsul trebuie să 1ie:
KJmi pare rău dra-ă dar tu ţi?ai 1ăcut?o+ De ce nu cite2ti
o carte sau nu te duci să discuţi cu un psi(olo- despre
tulburarea taF Te asi-ur că nu vreau să te enervez ori de
c6te ori 1ac o su-estie care nu?ţi place+ Sper că?ţi vei
rezolva problema c6t mai cur6ndK+
Jn 1ine al cincilea motiv pentru care oamenii ezită să
se impună este teama de un eventual re1uz+ Acea2tia
cred că re1uzul
din lucrurile estemai
cele dureros că +i vadinrăni
5n-rozitoare 2i că
lume săeste unul
nu 1ii
iubit 2i aprobat de alţii+ Gire2te re1uzul ne doare dar nu
5n mai mare măsură dec6t o 5n-ăduim noi 5n2ine+ Am
1ost cu toţii supăraţi cu si-uranţă c6nd ne?a re1uzat o
persoană care de 1apt nici nu ne?a prea interesat+ Jn
primul moment re1uzul ne surprinde neplăcut dar mai
t6rziu nici nu ne mai -6ndim la el+ Pentru că ne
convin-em că nici nu avem nevoie de iubirea 2i
aprobarea persoanei respective+ !are nu am putea
a3un-e la această convin-ere c(iar din primul momentF
&u?i a2a că ne?am scuti sin-uri de multă amărăciune
inutilăF
&u este o catastro1ă dacă o anumită persoană o

anumită perioadă de timp nu ne iube2te at6t c6t am dori
noi+ &u este nici tra-edie ci doar un 1apt re-retabil+ Să
1acem tot posibilul pentru a 5mbunătăţi situaţia 2i dacă
nu mer-e să nu ne 1acem -ri3i+ %xistă totdeauna alţi
oameni demni de dra-ostea noastră+ %ste la 1el de
important să 1im convin2i că oamenii nu ne urăsc+ Cei
care 5ţi pot 5n1i-e un cuţit 5n spate trebuie să te preocupe
5n mai mare măsură dec6t cei care nu te iubesc+ Deci
dacă dore2ti să te preocupi de ceva preocupă?te de ura
oamenilor 2i nu de lipsa lor de dra-oste+
Am trecut succint 5n revistă emoţiile automistuitoare
care 1ac di1icilă aplicarea toleranţei 1ără resentimente
@opţiunea )+ Dacă vrei să 1ii o persoană matură 2i iubi?
toare 5n ciuda comportării necorespunzătoare a
celuilalt nu poţi să realizezi acest obiectiv 1iind 5ntr?o
stare de tulburare emoţională+ Pentru a răsplăti răul cu
bine este nevoie 5nainte de toate de un bun
autocontrol+
Veriga cea mai slab ă
autoconvingerea raţională
Pentru sc(imbarea unor atitudini este nevoie de ceva
mai mult dec6t de o simplă declaraţie de intenţii+ %ste
esenţial să2i re-6ndim
convin-eri să acceptăm5ntre-ul
că multenostru
din celesistem
5nvăţatede
toată viaţa sunt probabil -re2ite> ideile noi 5n1ăţi2ate
aici sunt mult mai bene1ice+ Trebuie să ne con1runtăm
5n mod corect cu 1rustrările să a3un-em să le stăp6nim
purt6nd o discuţie permanentă cu noi 5n2ine+ Dacă
nervozitatea continuă să se menţină aceasta 5nseamnă
că nu au 1ost eradicate toate ideile iraţionale+ Dovada că
s?a produs sc(imbarea dorită o vei avea numai c6nd te
vei simţi eliberarat de emoţiile dureroase pe care ideile
iraţionale le cauzează+
Cei mai mul ţi oameni nu reu2esc să aibă stări
emoţionale normale deoarece nu discută su1icient cu ei
Celălalt obra!
10
5n2i2i+ %i se cramponează de convin-eri de tip nevrotic

precum: trebuie să 1ii per1ect> e 5n-rozitor să nu 1ii iubit>
oamenii care se poartă ur6t sunt răi> e mai bine să
ocole2ti -reutăţile dec6t să le 5n1runţi 2+a+m+d+ At6t timp
c6t nu te vei convin-e că asemenea idei sunt lipsite de
sens nu vei 1i 5n stare să te sc(imbi+ Dezbate iar 2i iar
5n 1orul tău interior p6nă vei a3un-e la convin-erea că
nu este obli-atoriu să 1ii per1ect pentru a 1i accesibil 2i
nu trebuie neapărat să 1ii iubit pentru ca alţii să te
accepte+ !amenii pot 1ace -re2eli 2i cu toate acestea noi
5i acceptăm pentru că omul nu este identic cu
comportamentul său 2i pentru că este mai u2or să
5n1runţi di1icultăţile dec6t să le ocole2ti+
Studiază atent lista ideilor iraţionale+ %ste important
să te convin-i că ele sunt absurde 2i periculoase+ Dacă
reu2e2ti vei a3un-e să?ţi controlezi propriile emoţii mult
mai bine dec6t ai 1i crezut că este posibil+ După aceea
vei 1i 5n stare să aplici cea de?a doua re-ulă: dacă cineva
ţi?a 1ăcut vreun rău răspunde?i printr?o atitudine
binevoitoare o perioadă de timp re&onabilă
Cine poate aplica a doua regulă'

A răsplăti răul cu bine este un principiu -eneros 2i
plin de nobleţe+ %l ocupă un loc de 1runte 5n numeroase
reli-ii+ Considerăm că prin dra-oste 2i răbdare putem
determina 5n cele din urmă o sc(imbare 5n bine a cuiva+
Jn acest 1el iubirea este de1inită ca un proces de in1inită
-enerozitate+ Dacă un păcătos răm6ne tot păcătos 5n
po1ida a ceea ce am 1ăcut pentru el suntem 5ndemnaţi să
1im răbdători să?l considerăm un 1iu al Celui de Sus 2i
să credem că 5n cele din urmă prin ru-ăciuni 2i
1ăc6ndu?i mereu bine vom reu2i să?l aducem pe calea
cea dreaptă+
Preceptul potrivit căreia trebuie să?i iertăm pe cei ce
-re2esc 1aţă de noi este at6t de ad6nc 5nrădăcinat 5nc6t
ne
5ntrebăm uneori c6t de departe poate mer-e toleranţaF

Din păcate oamenii cred că iertarea unei 1apte repro?
babile 5nseamnă 5n acela2i timp absolvirea de
pedeapsă+ !r 5ndemnul de a ierta -re2iţilor no2tri nu
prevede 2i impunitatea celor ce au comis 1apte
reprobabile+ &u este oare posibil să?i iertăm 2i
totodată să?i iubim pe cei ce ne 1ac rău numai pentru
că dorim să?i iubim 5n continuare 2i vrem să?2i repare
-re2ealaF 7ertarea nu 5nseamnă acceptarea unei rele
conduite a cuiva ci doar 1aptul că nu?l ur6m pentru ceea
ce a 1ăcut+ Pe scurt eu pot să?i iert 1iicei mele că mi?a
tamponat ma2ina 2i c(iar dacă 5i iau permisul nu
5nseamnă că n?o mai iubesc 1oarte mult+ Gaptul că am
pus?o să plătească pa-uba 2i nu i?am mai permis să?mi
1olosească ma2ina p6nă nu va dovedi mai multă
am dat dovadă denumărinimie
responsabilitate 5nseamnă2icădra-oste
eu o urăsc+
2i totodată
Mai cur6nd
de
1ermitate din dorinţa de a o corecta
Cine corespunde a2teptărilor de a reacţiona prin dra?
-oste la o conduită rea cum prevede re-ula a douaF
8ăspunsul este evident+ Acea persoană matură adultă
ec(ilibrată 2i lipsită de tulburări emoţionale care
bene1iciează de pe urma atitudinii pătrunse de iertare 2i
dra-oste+ !amenii lipsiţi de maturitate 2i tulburaţi
emoţional nu pot bene1icia de -enerozitatea re-ulii a
doua+
! persoană matură c6nd i se atra-e atenţia că s?a
purtat ur6t răspunde cer6ndu?2i scuze 2i promiţ6nd că
se va 5ndrepta+ %ste 5nsă pierdere de timp să
continuăm dacă după o anumită perioadă constatăm
că e1orturile noastre sunt zadarnice+ Dacă răsplătirea
răului cu bine nu dă rezultate 2i 5ncepem să ne dăm
seama după mai multe 5ncercări că situaţia se
5nrăutăţe2te sin-ura concluzie lo-ică este că avem de?a
1ace cu o persoană pro1und dere-lată sau lipsită de
maturitate+
Po ţi conc(ide că atitudinea ta binevoitoare a e2uat:
a5 c6nd partenerul sau copilul nu s?a sc(imbat după
c6teva 5ncercări b5 c6nd persoanele respective nici nu?
2i
Cel ălalt obra!
109
dau osteneala să se sc(imbe 2i c5 c6nd ele declară 1ăţi2

că nu au intenţia de a se sc(imba+ Ce alte dovezi să mai
a2tepţiF %ste su1icient de clar nuF A2tept6nd mai multe
dovezi că demersul tău de a răsplăti răul cu bine nu dă
rezultate 5nseamnă că ai tu 5nsuţi mai multe probleme
dec6t persoana respectivă+ Pentru orice persoană inteli?
-entă 2i rezonabilă este evident că re-ula a doua @pe o
durată rezonabilă răsplăte2te cu bine o comportare repro?
babilă este ine1icientă dacă după o perioadă de timp
rezonabilă nu intervine nici o sc(imbare+ Jn acest
moment este necesar să aplici a treia re-ulă+
V
#oluţia radicală
Ce ar trebui să 1aci dacă lucrurile mer- at6t de rău cu

1amilia prietenii sau cu 2e1ul de la locul tău de muncă
5nc6t ai sentimentul că nu mai poţi tolera comportarea
lor reprobabilăF Cred că oricine este de acord că la un
moment dat se poate a3un-e la capătul răbdării 2i
toleranţa ia s16r2it+ Ce minunat ar 1i să putem avea o
răbdare in1inită continu6nd să?i iubim pe cei ce ne
-re2esc dar pentru cei mai mulţi dintre noi aceasta
răm6ne mai cur6nd un ideal dec6t o practică 5n viaţă+
&umai s1inţii 2i martirii pot 5ndura la nes16r2it
nedreptăţile 2i manipulările+ &oi ceilalaţi avem o doză
normală de
atitudine e-oism
brutală 2i suntem 5n2istare
dispreţuitoare să tolerăm
nedreaptă numaio o
perioadă de timp rezonabilă+ i pe urmăF
Gacem ceea ce au 1ăcut toţi oamenii din cele mai
vec(i timpuri+ &e revoltăm 2i ripostăm+ Pe scurt
aplicăm re-ula a treia: dacă cineva ne 1ace un rău 5i
răspundem cu rău @1ără supărare 5nsă 2i pentru
5nceput cu intensitate e-ală+
Justificarea aplicării celei de.a treia reguli

Dac ă e2ti o 1ire pa2nică oric6nd -ata să?i a3uţi pe
oameni nu vei accepta desi-ur cu plăcere s1atul
privind soluţia radicală+ Gire2te 5ndemnul de a
răspunde cu rău
#oluţia radicală
111
la r ău este oarecum neplăcut 2i c(iar 5n3ositor+ Ca 2i

alţii 2i eu consider că este ceva contrar simţămintelor
noastre nobile 2i dorinţei noastre de a 1i maturi+ Ce?ţi
răm6ne 5nsă de 1ăcut dacă ar-umentele raţionale nu au
avut nici un e1ect dacă ai avut o răbdare 5n-erească ai
5ntors 2i celălalt obraz 2i ai 5ncercat să discuţi cu calm
di1icultăţile dar totul a 1ost inutilF Ar 1i o adevărată
nebunie dacă ai continua aceea2i strate-ie ine1icientă+
Sin-ura modalitate răm6ne să?l 1aci să se simtă at6t de
%enat, 5nc6t să abandoneze atitudinea o1ensatoare sau să
2i?o sc(imbe+
Să ne amintim de cele patru opţiuni posibile pentru
depă2irea 1rustrării+ Potrivit opţiunii ; 4 protestul 4
protestezi
dacă nu poţisătolera
1aci o-revă
situaţie
sau1ără
să resentimente
declari un război
trebuie
rece
să
p6nă obţii sc(imbările dorite+ Dacă nu se produce nici o
ameliorare poţi reveni la opţiunea ) 4 toleranţă 1ără
resentimente+ Dacă nici a2a nu e de trăit poţi oric6nd să
treci la opţiunea 0 4 despărţire sau divorţ+ 8e-ula a
treia 4 răul răsplătit cu rău cuprinde opţiunile ; 2i 0+
Aceasta 5nseamnă că a luat s16r2it perioada c6t am 1ost
amabili 2i 5ncepe cea a durităţii+ C6nd cineva te calcă 5n
picioare 1ără 5ncetare e timpul să?i răspunzi cu aceea2i
monedă+
p6nă c6nd Această spirală exercitată
presiunea cobor6toareasupra
poate persoanei
continua
respective cre2te at6t de mult 5nc6t va ceda pentru a
păstra relaţia sau cedăm noi 2i punem capăt relaţiei+
Jmi dau seama că rezistenţa unora 1aţă de aplicarea
celei de a treia re-uli poate 1i at6t de puternică 5nc6t
c(iar 2i 5n situaţii pe deplin 3usti1icate o adoptă cu mare
-reutate+ %ste interesant că numai această re-ulă trebuie
3usti1icată+ &u suscită discuţii 1aptul că la amabilitate se
cuvine să se răspundă tot cu amabilitate+ De asemenea
puţini se opun
obli-atoriu să?iideii că dacă
tai capul cineva
imediat+ se lăs6nd
Dar poartă -luma
rău nulaeste
o
parte iată că s1atul de a ne purta ur6t cu cei ce se poartă
ur6t cu noi constituie pentru mulţi o abordare cu totul

nouă a problemei+
%ste 5ntr?adevăr a2aF De2i re-ula a doua ne
5ndeamnă să?i iertăm pe cei ce ne supără nu uita că
există o mare asemănare 5ntre unele atitudini ale
marilor no2tri conducători reli-io2i 2i 5ndemnurile
re-ulii a treia+ !ric6t li s?ar părea de straniu celor ce nu
cunosc &oul Testament Hristos a aplicat această
re-ulă+ %l i?a iz-onit din templu pe zara1i 2i pe
ne-ustori+ Să ne amintim de asemenea că 2e1ii
macabei ai poporului evreu erau oameni duri 2i
neiertători+ %i nu 5ntorceau celălalt obraz+ Jn situaţii
extreme ripostau rezistau 2i (ărţuiau armatele adverse+
De2i un mare adept al toleranţei Oand(i nu a permis
britanicilor să?i asuprească poporul+ !rice se poate
De2i nudespre
spune a 1ostel
violent
dar nuen-lezii
2i 1aptulnucăsearputeau
1i 1ost 5nţele-e
5n-ăduitor+
cu
el pentru că nu a 1ost cooperant 2i a respins orice
colaborare+ Prin re1uzul său 1erm 2i perseverent el a
1ăcut asemenea presiuni asupra -uvernului britanic
5nc6t 5n cele din urmă 7ndia 2i?a dob6ndit
independenţa+
Ce să mai vorbim despre atitudinea unor lideri ai ne?
-rilor americani 5n ultimul s1ert de secolF Martin #ut(er
9in- a 1olosit cu mult succes metodele lui Oand(i 2i a
obţinut mariSIA+
culoare din libertăţi cetăţene2ti
Procedeul pentru 2ipopulaţia
lui includea re-ula a de
treia+ C6nd ne-rii au 1ost siliţi să ocupe locurile din
spate ale autobuzelor el i?a 5ndemnat să boicoteze
aceste mi3loace de transport+ 7ată un mod de comportare
similar cu cel pentru care pledez 2i eu> noi toţi 5l
adoptăm c6nd se pare că nu putem in1luenţa raţional pe
cei ce ne 1rustrează+
Dac ă re1eririle la conducători reli-io2i sau la lideri
ai mi2cărilor pentru drepturi cetăţene2ti nu te?au
convins să aruncăm
psi(olo-ie+ Să ne oaducem
privire asupra
aminteunui
cumlaborator
poate de1i
in1luenţat un anumit comportament+ C6nd o acţiune este
recompensată sau 5ncura3ată pe orice cale ea se
consolidizează+ Modul 5n
"olu#ia radicală
113
care o persoan ă o 1amilie un -rup sau o societate

comercială va proceda depinde de recompensarea sau
penalizarea comportării lor anterioare+ C6nd o acţiune
nu este recompensată ea tinde să slăbească+ Jn teoria
5nvăţării există conceptul de extincţie concept care
semni1ică diminuarea sau dispariţia unor componente
comportamentale+
Toate datele de mai sus impun o sin-ură concluzie:
un comportament continuă să existe pentru că este
consolidat+ Dacă dorim o sc(imbare 2i aceasta nu se
produce trebuie să conc(idem că respectivul
comportament continuă să 1ie recompensat de cineva+
Acest KcinevaK putem 1i noi 5n2ine sau o altă persoană+
Ineori este -reu de stabilit cine anume KconsolideazăK
un anumit comportament 2i cum reu2e2te să o 1acă+
!ricum un anumit comportament se menţine prin
KconsolidareK+
% timpul să apreciem la 3usta valoare acest 1apt+ )oi
suntem răspunzători de tot răul sau binele pe care 5l 1ac
oamenii+ &u suntem răspunzători pentru cutremure
1urtuni sau secetă a2a cum nu sunt nici copacii st6ncile
sau norii 4 pentru comportamentul nostru+ &umai oa?
menii au responsabilitate pentru comportarea oamenilor+
Jntr?o măsură
răspunzători maisărăcie
pentru mare sau mai mică
războaie noi pentru
crime toţi suntem
abu?
zurile 5mpotriva copiilor 2i miile de accidente mortale ce
au loc anual pe autostrăzile noastre+ De ce noi toţiF
Pentru că pomii st6ncile 2i norii sau iepurii etc+ nu pro?
voacă războaie sau divorţuri+ Comportamentul uman stă
5n cele mai multe cazuri sub controlul oamenilor+
De aceea lo-ica ne spune clar c ă dacă dorim ca un
comportament să nu mai continue este pre1erabil să
5ncetăm 5ncura3area lui+ Să nu?l mai consolidăm 5n nici
un 1el+ &u comportarea
sc(imbăm e mai puţin cuiva
adevărat
noică dacătrebuie,
+nşine dorim +nainte
să
de toate, să ne sc$imbăm Dacă examinăm mai atent
această problemă vom observa că adesea noi +nşine
Cum să
suntem cei ce ne d ăm bătaie de cap+ Jn

proporţie de patruzeci 2i nouă la sută noi
suntem răspunzători pentru continuarea
acelor acţiuni ale oamenilor pe care nu
le aprobăm+ Căci tolerăm cu u2urinţă
comportamente reprobabile+
cauză sunt răspunzători Cei de5n
5n proporţie
cincizeci 2i unu la sută pentru că 5n
ultimă analiză ei sunt cei care au un
comportament inacceptabil+
*otivarea unei atitudini

pasive
După ce am 1ăcut tot posibilul pentru
a?l convin-e cu amabilitate pe celălalt
c6t de lipsit de consideraţie s?a
comportat 2i constatăm că nu am a3uns la
nici un rezultat va 1i mult mai -reu
dec6t ne?am 5nc(ipuit să trecem la
aplicarea re-ulii a treia prin opţiunea
pentru protest 2i -revă+ &imănui nu?i
sur6de perspectiva unor con1runtări
deza-reabile care adeseori
multă vreme+ Con1runtarea potduce
poate dura
la
scene penibile sau c(iar la ruperea
relaţiei+ De aceea pre1er6nd să nu ri2te
oamenii evită con1lictul invoc6nd
numeroase motive pentru a?2i 3usti1ica
atitudinea pasivă+
Prima 2i cea mai 1recventă scuză pe
care o invocă cei ce nu?2i apără propria
demnitate este teama de con1runtări 2i de
voci1erări
exercitării decare urmează
presiuni de sc(imba
pentru a?l obicei
pe celălalt+
&imănui nu?i place să se sc(imbe 2i
cu c6t durează de mai mult timp
5ncercarea de a?l convin-e cu at6t mai
tare va ţipa+ C(iar dacă partenerul nu
este violent 2i nici nu se presupune că va
1i eventualitatea unor voci1erări sau a
unor expresii triviale strecoară teama 5n
su1letele celor mai mulţi ca 2i cum le?ar
#oluţia radicală
115
Sunt de asemenea de acord că nu este exclusă posi?

bilitatea unor consecinţe neplăcute+ Totu2i ceea ce
poate nu 5nţele-i este că dacă nu 5ţi aperi drepturile 5n
situaţia 1ără5nresentimente
momentul care ai sentimentul
nu ai altă
că nu
soluţie+
mai poţi
De aceea
tolera
recomand să se răspundă printr?o comportare ne-ativă la
comportarea ne-ativă a celuilalt 5nvăţ6ndu?l să nu te
mai trateze 5ntr?un mod at6t de mesc(in+ Jn ma3oritatea
cazurilor operaţia se soldează numai cu discuţii ţ61noase+
Jn ultimă analiză aceasta nu te poate leza+ !ric6t de
-rele ar 1i vorbele ele nu pot răni+ In cuv6nt este o
vibraţie pornită din -6tle3ul celuilalt 5i a3un-e pe buze
pune 5n mi2care aerul traversează camera 2i popose2te 5n
urec(ile2itale+
vibraţii Jn nu
dacă orice moment
provin e2tiexplozie
dintr?o asaltat desunt
asemenea
ino1en?
sive+ &u are importanţă 1aptul că cineva roste2te cuvinte
precum K%2ti un nebunK KTe urăscK sau K$ră3itoareK+
Sunt simple sunete ino1ensive receptate de urec(i+ Dacă
nu e2ti de acord cu ele i-noră?le+ Dacă se 5nt6mplă să 1ie
adevărate ţine cont de ele 2i spune?i partenerului că are
dreptate 2i că vei 1ace tot posibilul să te sc(imbi pentru
că nu vrei să 1ii a2a+ Desi-ur 5n ma3oritatea cazurilor nu
ne simţim vinovaţi pentru tot ce ni se repro2ează+ Atunci
de ce să ne
sportive 2i 5nsperie
sălile un
de asemenea z-omotF
cinemato-ra1 auzim#asunete
5ntrecerile
mult
mai stridente dec6t cele auzite 5n bucătărie la o ceartă+
Se poate obiecta c ă nu sunetele lezează ci sensul
transmis de acestea+ Te temi să nu 1ii respins lipsit de
dra-oste 2i părăsit+ !are a2a se 5nt6mplă de obiceiF
C6te certuri nu ai avut 5n decursul anilor 2i totu2i căs?
nicia nu s?a des1ăcut+ Trebuie să recuno2ti că rareori o
căsnicie se strică 5n urma unei sin-ure discuţii c(iar
violente 5n cele mai multe cazuri o relaţie se rupe după
numeroase dispute+ De aceea pentru a pune capăt
di1erendului 5ncetează de a?l mai tolera+
Al doilea motiv pe care 5l invocă oamenii atunci

c6nd nu recur- la re-ula a treia este teama de a nu leza
sentimentele partenerilor+
C6nd am vorbit despre K5ntoarcerea celuilalt obrazK
am stabilit că nu noi +i răscolim pe ceilalţi+ Dacă ace2tia
vor să 1ie tulburaţi de 1ermitatea noastră 4 este treaba
lor Jntruc6t ei par a nu se -6ndi că au un comportament
care nu ne este pe plac de ce ar trebui să ne deran3eze
pe noi 1aptul că procedăm 5ntr?un 1el care lor le
displaceF C(iar dacă partenerul devine deprimat nu noi
suntem cauza depresiei lui+ %l sin-ur 2i?a 1ăcut?o+ De
1apt c6nd 5ncepi să 1ii mai 1erm te poţi a2tepta de
obicei ca partenerul să adopte tactici prin care să
5nrăutăţească 2i mai mult situaţia+ ! 1ace pentru a te
descura3a 2i a te determina să dai 5napoi+
5ncrede?te
&u?ţi 1ie5nteamă+
experienţa
Pre-ăte2te?te
a sute depentru
oamenice?i
care
maiaurău
1ostdar
uimiţi de iuţeala cu care ceilalţi au bătut 5n retra-ere c6nd
4 2i?au dat seama că nici unul din procedeele lor tactice
nu a dat rezultate+
De 1apt dacă lansezi c6teva abile contraatacuri
imediat după primele insulte ale partenerului 5i
demostrezi că te?ai sc(imbat 2i nu mai tolerezi ca
relaţia să continue 5n acelea2i condiţii+
%vident nimic din toate acestea nu este posibil
dacă tot !timpul
celuilalt+ dată ce teai abandonat
preocupă excesiv sentimentele
ideea eronată că poţi
leza emoţional pe cineva vei 1i 5n stare să 5ntreprinzi
acţiuni decisive+ At6t timp 5nsă c6t te socote2ti
răspunzător pentru simţămintele celuilalt nu vei 1ace
niciodată pa2ii necesari+ i dacă nu acţionezi te asi-ur
că nu vei avea zile bune 2i nici nu vei dob6ndi
cooperarea respectul 2i dra-ostea celuilaltN
#oluţia radicală
117
Fapte +n loc de vorbe

Jn orice relaţie c6nd ne dăm seama că am a3uns la
capătul răbdării să ne 5ntrebăm de ce e1orturile pe care
le?am 1ăcut timp
descumpăniţi 5ndelun-at
pentru nu au dat rezultate+
că presupuneam Suntem
că numeroasele
discuţii repro2uri 2i certuri au 1ost e1orturi rezonabile+
Trăiam cu ideea că prin ele 5nsele cuvintele pot tran?
s1orma răul 5n bine+ Din acest motiv stăm 2i discutăm cu
prietenii 2e1ii copii sau partenerii no2tri 5ncerc6nd să?i
convin-em+ Considerăm că dacă purtăm o discuţie mai
lo-ică aplicăm re-ula a treia+ Dar nu este a2a+ $orbele
sunt de domeniul celei de a doua re-uli acţiunile aparţin
re-ulii a treia+ % timpul să 5ncetăm să tot vorbim despre
ceea ce vom 1ace 2i să trecem la trans1ormarea 5n 1apte a
vorbelor+ %ste o di1erenţă enormă 5ntre vorbă 2i 1aptă
c(iar dacă o ceartă poate 5ncin-e spiritele mai mult dec6t
o contrao1ensivă 1rustrantă+
Dacă vorbele 2i ar-umentele au 1ost zadarnice s1atul
meu este să sistezi discuţia 2i să faci ceva pentru a
sc(imba situaţia+ Am constatat că oamenii ascultă mai
bine de ceea ce le spun oc$ii dec6t urec$ile lor+ Jn prac?
tica mea am 5nt6lnit de?a lun-ul timpului bărbaţi 2i
1emei care
scama c6t deaurapid
1ost linespus de surprin2i
s?au sc(imbat c6nd
relaţiile 2i?au sin?
printr?o dat
-ură acţiune KdramaticăK a unuia dintre ei acţiune care
brusc l?a impresionat enorm 2i pe celălalt+
C6nd oamenii devin sătui 2i obosiţi de repetatele lor
pl6n-eri acţionează de re-ulă prin următoarele patru
căi pentru a transmite un mesa3 lipsit de ec(ivoc
partenerului:
!rima cale este aceea de a?2i consulta avocatul> a
doua 4 de a se adresa consilierului matrimonial> a treia
4 de a părăsi
aventură+ Aceste domiciliul>
acţiuni iar a patranu4necesită
(otăr6te de a avea alteo
explicaţii> ele caracterizează c6t se poate de clar situaţia
la care s?a a3uns+
A ac ţiona 5n loc de a vorbi pare ceva di1icil pentru

mulţi oameni+ C(iar dacă 5n cele din urmă ei trec la
acţiune revin mereu la stadiul verbal pentru a explica
de ce au 1ăcut ceea ce au 1ăcut+ Se simt mereu obli-aţi
să e/plice, să se scu&e, sau să averti&e&e Ore2esc
pentru că o acţiune valorează c6t o mie de cuvinte+
Sin-urul lucru care trebuie spus este: KSc(imbă?te
alt1el va 1i 2i mai răuK+
&u ceda o dată ce te?ai an-a3at pe calea protestului+
%2ti 5n -revă+ Ai declarat război rece+ C6nd acţiunile
tale vor atin-e apo-eul vei 2ti dacă cel ce te?a 1rustrat
dă semne de 5ndreptare+ &u vei abandona pro-ramul de
acţiune p6nă nu vei obţine rezultatele dorite+
Sin-urul lucru care te interesează este sc$imbarea
comportamentului Cum 52i rezolvă problemele cei care
probleme
caută scuze
ce ţin4deeste
viaţatreaba
sexualălor+
trebuie
! 1emeie
să 1acă
care
un are
e1ort
serios pentru a le depă2i sau trebuie să se adreseze unui
specialist+ In bărbat care abuzează de alcool 2i dore2te
să se dezbare de acest viciu poate să 1acă un e1ort de
voinţă sau să solicite un a3utor cali1icat pentru a 5nvăţa
cum să procedeze+ Pentru noi nu este important cum
procedează ei ci numai să facă ceea ce le cerem+
Mila 1aţă de celălalt este un obstacol important care
poate slăbi 1ermitatea de care ai nevoie pentru
1inalizarea acţiunii pecăcare
care ai sentimentul ai iniţiat?o+
-re2e2ti Jn momentul
1aţă de 5n
celălalt dai
dovadă de slăbiciune+ Compătimirea altora este punctul
slab datorită căruia părinţii de exemplu permit
copiilor vizionarea pro-ramelor T$ 5nainte de a?2i 1i
terminat lecţiile+ #acrimile discuţiile supărarea sunt
armele obi2nuite ale celor ce doresc să ne c62ti-e
bunăvoinţa+ Dar nu uita niciodată că problema este a
celuilalt 2i că acesta se va comporta mai rău dacă vei
ceda 2i vei 1ace excepţii+ A spune: K'ine copila2 de
data
timpasta te pedepsiK
te voi iert dar data
este oviitoare dacă nu vii acasă la
ameninţare
"olu#ia radicală
119
1 ără sens dacă 5ntr?adevăr te?ai (otăr6t să recur-i la

procedee punitive+ Gaptele 5i convin- pe oameni nu
vorbele+
C6teodată 5ncercările de a protesta prin acţiuni 2i nu
prin vorbe se soldează cu rezultate contrare celor scon?
tate 5n sensul că te pot răni mai mult pe tine dec6t pe
celălalt+ Dacă exerciţi presiuni asupra altora asi-ură?te
că nu te vei auto1rustra 5n acela2i timp+ Dacă cineva se
decide să acţioneze 5nainte de a vorbi cu celălalt 52i va
a-rava cu si-uranţă propria situaţie ceea ce ar 1i o
imprudenţă+
#ă cobor-m, pentru a fi egali

Dacă e2ti o persoană la 1el de sensibilă ca 2i mine 4
2i ca ma3oritatea oamenilor 4 vei considera 1ără 5ndo?
ială că aplicarea celei de a treia re-uli este mai cur6nd
deza-reabilă+ &u ţi se cere numai să acţionezi potrivnic
bunei cuviinţe 2i să nu te preocupe sentimentele
celuilalt dar pentru a?ţi asi-ura succesul trebuie să te
cobori la nivelul lui ceea ce nu e u2or pentru o persoană
matură+ Să nu uităm 5nsă că avem de?a 1ace cu un
individ imatur 2i catulburat
5nvăţat trat6ndu?i pe ni2teemoţional+ După cum am
e-ali comportamentul lor
se 5nrăutăţe2te 2i mai mult+ Din păcate nu ne putem 1ace
5nţele2i vorbind cu ei civilizat+ De aceea se impune să
le vorbim pe limba lor adică să?i tratăm a2a cum ne
tratează ei pe noi+
Persoanele din antura3ul tău s?ar putea să 1ie 2ocate
de sc(imbarea purtării tale a3un-6nd la concluzia că ai
luat?o 2i tu razna+ Datorită acestui 1apt s?ar putea să?ţi
atin-i scopul mai repede+ !ricum va trebui să?ţi calci pe
inimă 2i să?ţi realizezi planul  pentru a redeveni ceea ce
e2ti de 1apt+ 7mportant este să nu consideri situaţia catas?
tro1ală 2i 5n continuare să procedezi 1ără autocompăti?
mire 2i 1ără compătimirea celuilalt+
)*+ Cum să iubeşti pentru a fi iubit
Dacă accepţi re-ula a treia nu 5nseamnă că trebuie să

recur-i mereu la insulte sau să te 5n1urii mani1est6ndu?
te> la r6ndul tău ca o persoană imatură+ $ei acţiona de
o manieră necooperantă numai pentru că e2ti 1orţat spre
binele tău 2i al celuilalt+ $reau să subliniez 5n mod deo?
sebit: niciodată să nu te impui prin ură 2i m6nie+ &icio?
dată nu vom atin-e ceea ce dorim dacă vom da 1r6u
liber emoţiilor 2i a-resivităţii 1izice+ !r noi trebuie să
z6mbim prietenos+ Trebuie să 1ii deta2at 2i să te
preocupe mai puţin 1aptul dacă 5n acest timp celălalt te
iube2te sau nu+
In bun exemplu de cobor6re la nivelul tacticii celui
ce te 1rustrează ar 1i să re1uzi cooperarea 5n plan sexual+
Gii 1erm 5n această privinţă p6nă c6nd vei obţine o
ameliorare semni1icativă+ De 1apt 1iecare ne urmărim
interesul propriu problema este c6nd anume ne
decidem să ne apărăm drepturile+ Cred că devenim cu
toţii intoleranţi la a-resiune c6nd pre3udiciul este
destul de mare+
Dacă se consideră că a?ţi apăra interesul propriu 5n?
seamnă a 1i e-oist să?mi 1ie 5n-ăduit să clari1ic conţi?
nutul acestor termeni+
z $orbim de egoism c6nd o persoană dore2te ceva
dar nu se simte obli-at să?l răsplătească pe celălalt
pentru
sacri1iciulcon
persoane pe care acesta 5l 1ace+ Asemenea
sideră că li se cuvine să tra-ă 1oloase 1ără
reciprocitate+
aa7nteresul propriu este altceva+ $orbim de interes
propriu c6nd cineva are -ri3ă de binele său dar nu
are 5n
vedere o atitudine binevoitoare 1ără intenţia de a o
răs
plăti+ In asemenea om se a2teaptă la serviciile
altora
doar 5n condiţiile unei reciprocităţi corecte 2i
cinstite+ %l
prime2te cu plăcere dar este dispus să 2i dea cu
plăcere+
! 1emeie care lucra opt ore pe zi l?a ru-at pe soţul
ei s?o a3ute la spălatul vaselor+ %l a protestat spun6nd
că asta e treabă de 1emeie 2i a re1uzat+ %a m?a 5ntrebat
dacă a procedat ca o e-oistă> eu i?am spus că nu e vorba
de e-oism ci de 1aptul că are 5n vedere interesele
proprii+ 7?am su-erat să?i spună soţului că dacă nu vrea
?
"olu#ia radicală 121
la vase nici ea nu va mai - ăti+

Drept urmare au luat de mai multe
ori masa 5n ora2 2i 5n numeroase
r6nduri ea ale-ea de pe listă ce era
mai scump+ După mai multe mese
din care nu lipseau (omarii văz6nd
că pun-a se subţiază el a 1ost de
acord să o a3ute+ Au 5nceput să se
5nţelea-ă mult mai bine spre
1ericirea am6ndurora dec6t dacă ea
ar 1i răbdat 5n continuare re1uzul
soţului+
Gire2te aceasta nu 5nseamnă că
trebuie să te porţi mai ur6t dec6t o
cere situaţia 2i dec6t este necesar
pentru u2urel
Jncepi a se obţine
2i cu rezultatele
bl6ndeţe 2idorite+
dacă
nu mer-e 5ntăre2ti treptat rezistenţa
p6nă obţii e1ectul dorit+
C6t de e1icientă poate 1i o
asemenea tacticăF Am admis
totdeauna că nu este in1ailibilă dar
trebuie să adau- că at6t eu c6t 2i
pacienţii mei ne?am mirat c6t de des
reu2e2te+ Dacă ai un motiv rezonabil
să
1ărăteamărăciune
pl6n-i 2i 5ţi impui
dar cuinteresele
1ermitate
menţin6nd starea de război rece un
timp destul de 5ndelun-at vei 1i
surprins c6t de 1avorabilă va 1i
sc(imbarea+ Jn ad6ncul inimii lor
oamenii nu a-reează ideea ruperii
unei căsătorii 5n -eneral trebuie să
existe nemulţumiri pro1unde 2i
5ndelun-ate pentru ca o căsnicie să
a3un-ă 5n 1aza ne5nţele-erii totale+
Cei mai mulţi oameni dau 5napoi
5nainte de a se a3un-e 5ntr?o ast1el de
situaţie+
%vident cei care au anumite
opreli2ti reli-ioase 5n ceea ce
prive2te despărţirea 2i divorţul
5ndură mai multe dec6t ceilalţi+ $a
trebui să 5nvăţăm să avem mai
puţine resentimente 2i mai multă
resemnare cu speranţa că 5n cele
Jnţele- prea bine că 5ţi repu-nă
să ripostezi printr?o comportare
dură la una similară+ Ca persoane
sensibile 2i
)** Cum să iubeşti pentru a fi iubit
iubitoare considerăm că nu este moral să răsplătim răul

cu rău+ Jn acest sens caută să ne convin-ă 2i un vec(i
proverb care spune că două nedreptăţi nu 1ac o
dreptate a2a 5nc6t s?ar părea că recomand6ndu?ţi să
dai la r6ndul tău 5n cel care te?a lovit te 5ndemn să
comiţi o nedreptate e-ală cu aceea care ţi s?a 1ăcut+
!r lucrurile stau cu totul alt1el+ C6nd procedezi 5n
a2a 1el 5nc6t 5l 1aci pe celălalt să se simtă prost pentru
că dore2ti să?i sc(imbi comportamentul trebuie să?ţi
dai seama că numai el te?a silit să recur-i la o metodă
mai dură+ De 1apt ai dorit din toată inima să 1olose2ti
metode mai bl6nde 2i că te?ai decis pentru o metodă
mai dură numai pentru că toate celelalte au dat -re2+ Ai
discutat ai avut răbdare ai 5ntors 2i celălalt obraz 2i ai
5ncercat să te comporţi decent 5n orice situaţie 1ără să
in1initvreun
obţii acest rezultat+
1el de a 1i
Arpasiv
trebui
2i tolerantF
oare să?ţi
Proced6nd
continui 5nla
1elul acesta s?ar putea să?l 5ncura3ezi să se comporte 2i
mai ur6t+
%ste oare moral să combaţi răul 1ăc6ndu?l pe
celălalt să su1ereF Pornim de la 1aptul că ceea ce dore2ti
este sc(imbarea unei comportări inacceptabile iar
pentru a realiza acest lucru trebuie să te abţii de la orice
recompensă+ Acesta este principiul pe care se bazează
5ntrea-a ar-umentaţie+ Dacă vei arăta mereu bunăvoinţă
unei persoane pentru
recompensezi care seatitudinea
poartă ur6tsa+cu&umai
tine 5nseamnă că o
oamenii cu
maturitate 2i un ec(ilibru ie2ite din comun răspund
pozitiv la o atitudine binevoitoare numai ei pot 1i
convin2i cu oarecare răbdare că nu au 1ost rezonabili+
8estul omenirii este pro-ramată să devină din ce 5n ce
mai mesc(ină+
De aceea pentru eradicarea unei comport ări
inacceptabile noi 5n2ine trebuie să aplicăm unele
pedepse+ $a trebui să 1acem ca cel care ne o1ensează să
se simtă at6t%ste
comportare+ de 3enat 5nc6t
sin-urul să 5nceteze
procedeu o ast1el
corect+ de
Orosolănia
se cere sancţionată+ De aceea nu -re2im deloc c6nd
suntem ne5nduplecaţi cu
"olu #ia radicală
123
cel ălalt c(iar dacă el nu apreciază demersul nostru+

Dimpotrivă poate avea sentimentul că ne purtăm lipsiţi
de tact nedrept sau c(iar 3osnic+ Dar dacă intransi-enţa
are ca scop sc(imbarea unei deprinderi rele ea 5i va 1i
5n cele din urmă 2i lui de 1olos+
Dacă re1uzi să aduni ru1ele murdare pe care cei din
1amilie le?au aruncat pe 3os 5n loc să le pună 5n co2 2i 5i
deprinzi să 1ie ordonaţi le?ai lezat sentimentele sau i?ai
a3utatF Dacă 5ţi abandonezi la o petrecere prietena pentru
că a supărat?o remarca ta că 1lirtează 2i bea prea mult ai
a3utat?oF După părerea mea un asemenea demers pe
l6n-ă o persoană cu o comportare ce lasă de dorit nu
di1eră prea mult de cel care 5l obli-ă pe un copil să
c6t 5l ţine
suporte vaccinul
-ura iantipoliomielilic+
se va 1ace vaccinul
C(iar
pentru
dacă că
acesta
părinţii
urlă
săi sunt con2tienţi că prote3area copilului lor 5mpotriva
poliomelitei este o dovadă de dra-oste+ &oi 5i a3utăm pe
cei pe care 5i iubim atunci c6nd contribuim ca ei să scape
de unele deprinderi ne-ative care 5n cele din urmă ne?
ar distru-e relaţiile cu ei+ i c(iar dacă le pricinuim
temporar o stare neplăcută e sin-ura soluţie pe care
trebuie să o aplicăm+ Suntem interesaţi ca prin demersul
nostru să obţinem rezultate cu bătaie lungă %ste evident
că merită
să?ţi osteneală
5ndemni să?ţi
prietena să5nveţi copiii sămai
se comporte 1iedecent
mai ordonaţi
dacă?ţi
dore2te compania 2i să?l convin-i pe copil că o clipă de
durere 5i asi-ură o viaţă 1ără pericolul unei 5mbolnăviri
de poliomielită+ Toate acestea sunt acţiuni care izvorăsc
din iubire+
Dacă prive2ti lucrurile din această perspectivă vei 1i
de acord că a 1i 5n-ăduitor 2i pasiv cu cineva care se
poartă cu tine ur6t este de?a dreptul imoral, pentru că 5l
5ndeamnă la o comportare 2i mai ur6tă+ Susţin 5n plus
că nu esteceluilalt
asemenea nimic imoral
pentruc6nd
că 5ntetimp
-6nde2ti să te porţi
ce acţiunile lui sunt
cauzate de i-noranţă sau de vreo tulburare emoţională
ale tale urm ăresc să?l determine să se poarte 1rumos+

Acţiunea 5n sine poate 1i aceea2i dar intenţia ta se
situează la un nivel net superior+
% timpul ca oamenii să 5nceapă să se obi2nuiască cu
a1irmarea intereselor proprii iar c6nd ea nu dă
rezultate să recur-ă c(iar 2i la a-resivitate+ Deosebirea
dintre
a1irmarecelenudouă abordări
implică 1orţaconstă 5n aceea că
sau violenţa 5n simpla
timp ce
a-resivitatea le implică+
Desi-ur se poate obiecta că trebuie să existe o cale
mai bună pentru a aborda condiţia umană dec6t
utilizarea unei comportări tot mai dure care poate
conduce p6nă 5ntr?acolo 5nc6t 2i violenţa să 1ie
considerată morală+ Mă tem că altă cale nu există+
Aceste obiecţii 5mi amintesc de protestele unor cupluri
pe care le?am consiliat 2i care mi?au spus că ar dori să
1acă altceva dec6t le?am su-erat+ Jmi 5n-ădui de aceea
să prezint 5ncă o dată modalităţile propuse de mine
pentru a 1ace 1aţă unei comportări inacceptabile 2i
totodată dilemele 1iecărei ale-eri+
Am subliniat 5n primul r6nd că un comportament
neplăcut poate 1i suportat prin bunăvoinţă+ Dacă nu poţi
1ace nimic 5ntr?o atare situaţie 5nvaţă să te resemnezi+
Pacienţii mei spun adeseori că au a3uns la un punct
c6nd nu mai pot tolera nimic partenerului+ Acestora le
o1er opţiunea
spune următoare
că 5i deran3ează prea2imult
anume protestul+
să coboare Mi se
la nivelul
celuilalt+ Atunci le arăt că ar putea rezolva situaţia prin
despărţire sau divorţ+ K$ai ar 1i prea extenuant 2i pe
urmă nici reli-ia nu?mi permite+K Atunci le o1er a patra
opţiune adică să tolereze situaţia cu resentimente dar
să se a2tepte la probleme emoţionale consecutive+
Jntruc6t nu le convine nici această soluţie le spun c6t se
poate de serios: KJn acest caz de ce să nu toleraţi
situaţia 1ără resentimenteFK Dacă li se pare că a2a ceva
este
p6năinacceptabil
52i dau seama5ntoarcem
că de2iproblema
nici unapedin
toate
cele1eţele
patru
opţiuni nu sunt a-reabile nu
"olu#ia radicală
125
au o altă soluţie Trebuie 1ăcută o ale-ere c(iar dacă

este deza-reabilă+ De obicei ale-erea cea mai dătătoare
de speranţă 5n ce prive2te sc(imbarea atitudinii
partenerului este opţiunea ;: protestul+ Aceasta este
totodată cea care -enerează
dacă reu2e2te creează cele mai mari
condiţii de 1urtuni dar
convieţuire
corespunzătoare+ Ineori trebuie să 5nvăţăm: cel mai
e1icient este procedeul care doare cel mai tare+
Cei +nt-r&iaţi moral

Să analizăm următorul pasa3 din 'iblie+ %ste din
+nt-ia epistolă către corinteni a apostolului Pavel 2i
spune următoarele: KDra-ostea 5ndelun- rabdă>
dra-ostea este binevoitoare> dra-ostea nu pizmuie2te nu
se laudă nu se tru1e2te+ Dra-ostea nu se poartă cu
necuviinţă nu caută ale sale nu se aprinde de m6nie nu
-6nde2te răul+ &u se bucură de nedreptate ci se bucură
de adevăr+ Toate le su1eră toate le nădă3duie2te toate le
rabdăK I03, 7.95
S?a scris vreodată mai 1rumos despre dra-osteF Puteţi
5nc(ipui cum ar 1i lumea dacă oamenii ar trăi ascult6nd
de aceste
măreţie 5nvăţăturiF
2i de Sunt
speranţă> ar 1i depline
dorit de -enerozitate
să se poată aplicade
5n
orice situaţie+ !amenii rezonabili ec(ilibraţi 2i care nu
se con1runtă cu probleme emoţionale acceptă această
concepţie despre dra-oste ca pe un -(id 5n viaţă+ Cei cu
tulburări serioase sau cu o -6ndire imatură nu se ţin
după 5nvăţăturile apostolului Pavel+ Se pare că acest
mod de dra-oste nu are e1ect nici asupra unei alte
cate-orii de oameni pe care eu 5i numesc K5nt6rziaţi
moralK+
Sunt morală
5nţele-ere 5nt6rziaţi moral
mult cei lacare
sub cel careaune?am
un nivel
a2teptade
ţin6nd seama de v6rsta 2i experienţa lor+ A2a cum pot 1i
apreciate per1ormanţele intelectuale ale oamenilor tot
ast1el pot 1i apreciate 2i per1ormanţele lor morale+ Inii
oameni
12 6 C u m s ă iu b eş ti p e n tr u a f i iu b i t
1ilantropi de exemplu pot 5ntruni aprecieri

superlative 5n privinţa comportării lor morale+ Jn
sc(imb cei care sunt mesc(ini cei care 52i c(inuiesc
semenii care sunt animaţi de ură 2i de răutate sau cei
care -6ndesc corect dar le provoacă altora su1erinţe
inutile obţin un puncta3 moral redus+
In 5nt6rziat moral nu este obli-atoriu cineva cu
tulburări emoţionale sau un 5nt6rziat intelectual+
Adeseori el este destul de inteli-ent educat 2i cu un
control alt1el corespunzător al emoţiilor+ Dar
dezvoltarea sa 5n plan moral este at6t de de1icitară
5nc6t se situează mult sub nivelul oamenilor 5nţelepţi 2i
5nţele-ători+ In ast1el de om nu poate 1i in1luenţat
1olosind re-ula a doua+ Pentru a determina sc(imbarea
lui este nevoie de consecinţele dureroase ale celei de a
treia
Potre-uli+
da numeroase exemple de 5nt6rziere morală
pentru a?mi ilustra punctul de vedere cele mai
impresionante 1iind pre3udiciile cauzate timp de secole
populaţiei de culoare 2i 1emeilor+ &e-rilor 2i 1emeilor li
s?a aplicat un tratament nedrept de către persoane
absolut decente din societăţile albe dominate de
bărbaţi+ Cei care au acceptat sclavia 2i discriminarea
perpetuă precum 2i un mare număr de bărbaţi din zilele
noastre care 5ncă mai cred că 1emeile nu trebuie să aibă
2anse
multe e-ale sunt
privinţe de 1apt normali
cu concepţii ec(ilibraţi
etice sănătoase cu 2i 5n că
toate
sunt nedrepţi cu milioane de oameni+ %i comit un delict
social viol6nd drepturile civile ale unei 3umătăţi a
populaţiei+ De ce se comportă ast1elF Pentru că 5n acest
domeniu sunt pur 2i simplu 5nt6rziaţi moral+ %i nu
sunt con2tienţi de imoralitatea comportării lor+ &u au
1ost deprin2i să se pună 5n locul altuia 2i să?i 5nţelea-ă
su1erinţele+
Mii de ani 1emeile au su1erit abuzuri au 1ost sub3u?
-ate 2i tratateaceste
au perpetuat ca cetăţeni de cate-oria
nedreptăţi a doua+
erau oameni Cei care
respectabili
inteli-enţi educaţi 1ăc6nd parte din cele mai 5nalte 2i
"olu #ia radicală
12
1aimoase institu ţii ale statului+ Dar erau 2i ei 5nt6rziaţi

moral 2i de aceea ar-umentele răbdarea 2i 5ntoarcerea
celuilalt obraz nu au avut nici un e1ect asupra lor+ %ste
scris să nu ne lăsăm insultaţi de nebuni+ %u a2 completa
această sentinţă su-er6nd să nu ne lăsăm vătămaţi nici
de cei K5nt6rziaţi moralK+
Din 1ericire putem modi1ica această condiţie umană
re-retabilă 5nvăţ6ndu?i pe oameni să 1ie superiori 2i nu
5nt6rziaţi 5n plan etic+ Inul din procedee este acela de a
răspunde printr.o comportare supărătoare la o compor.
tare supărătoare De 1apt o asemenea practică a 1ost 5n
vi-oare timp de secole 2i milioane de oameni o aplică 2i
astăzi+ %i 5nsă nu 2tiu că ea are o 1oarte puternică bază
morală+
Să luăm cazul unei 1emei care ani de?a r6ndul a 1ost
brutalizată de tatăl ei alcoolic p6nă a pierdut orice senti?
mente pentru acesta+ %a )?a iertat dar nu mai vrea să
2tie de el+ %ste corectă moralmente (otăr6rea eiF %u
cred că da+ %l a meritat să 1ie respins+ %a nu vrea să 1ie
supărată pe el nici să?l urască+ %l nu este un netrebnic+
%ste pur 2i simplu o 1iinţă umană care a avut ni2te
probleme pe care nimeni nu le?a putut stopa la timp+
Dacă ea nu mai vrea să 2tie de el este -re2eala lui+
Gaptul că easănu?l
1acă plăcere steadetestă nu 5nseamnă că trebuie să?i
cu el sau să 1ie servitoarea lui+
Comparaţi exemplul de mai sus care atestă un 5nalt
simţ al demnităţii cu situaţia unei 1emei
care mi?a spus că bărbatul ei o maltratează
psi(ic 2i 1izic+ %a re1uză să?l pedepsească
5n vreun 1el deoarece: KAsta nu l?ar a3uta>
a avut o copilărie ne1ericităK+ !ric6t de -eneroasă ar
părea la prima vedere re1uz6nd să oprească o
comportare abu? portament
pentru un com? zivă 1emeia pre-ăte2te
2i mai a-resiv+un teren
Prin propice
urmare
1emeia a avut o reacţie de tip nevrotic+ Persoanele care
su1eră multă vreme toler6ndu?le celorlalţi orice
comportare 4 beţie bătăi in1idelităţi 2i cicăleli 4 nu pot 1i
5n 1ond iertă?
toare ci numai ni 2te persoane ce nu se respectă pe

sine 2i care cred că nu merită un tratament mai bun a2a
5nc6t rabdă cele mai incredibile 1rustrări din partea
celor apropiaţi+
!dată un bărbat mi?a povestit că tatăl său 5i inter?
zisese să se apere de copii la 2coală c6nd ace2tia 5l bat?
3ocoreau+ %ra un băiat puternic 2i se putea cu u2urinţă
apăra oric6nd dar respecta cu 1idelitate 5ndemnul ta?
tălui său+ 'ătr6nul domn avea credinţa că: a5 o compor?
tare punitivă pentru orice provocare nu era corectă 2i
că b5 5n cele din urmă oamenii se vor sc(imba+ Jn
consecinţă băiatul a 1ost luat peste picior provocat 2i
tras pe s1oară de cole-ii lui din prima clasă p6nă 5ntr?a
douăsprezecea+ Jntr?o zi era de?acum 5n ultimul an n?a
mai suportat+ #?a bătut zdravăn pe cel mai rău dintre
a-resorii săi 2i l?a 5ncuiat 5ntr?un dulap+ Avea dreptate
să procedeze ast1elF Ar 1i trebuit să i se dea o medalie+
După socoteala tatălui c6ţi ani ar 1i trebuit să a2tepte
p6nă la apariţia unui comportament moral la ceilalţi
copiiF Pre2edintele T(eodore 8oosevelt nu era nici el
departe de ţintă exprim6nd 5n 1elul următor re-ula a
treia: K$orbe2te 1rumos dar să ai la tine 2i un parNK+
<bstacole +n calea utili&ării regulii a treia

Se 5nt6mplă ca la serviciu sau 5n căsnicie să ne
-ăsim 5ntr?o situaţie c6nd sin-ura soluţie rezonabilă
este despărţirea+ C6teodată 5nsă persoane cu căsnicii
dintre cele mai ridicole 52i spun că Knu cred 5n divorţK+
Am cunoscut odat ă un bărbat bolnav de -elozie
care 52i obli-a soţia să ducă o existenţă 5n a2a măsură
con1ormă cu ordinele 2i pretenţiile lui 5nc6t aceasta era
extrem de ne1ericită+ Soţul 2i?a convins pe deplin soţia
că divorţul este imoral 2i total inacceptabil iar ea a 1ost
destul de intimidată ca să?i accepte ar-umentele+ Jn
#olu ţia radicală
021
consecin ţă i?a permis să 1acă tot ce dorea 5n căsnicia

lor+ %l putea să aibă o comportare de?a dreptul
imposibilă 2i lipsită de consideraţie 2tiind că niciodată
nu?2i va pierde nevasta pentru că despărţirea era de
neconceput+ Cum să se sc(imbe ceva c6nd ea nu
dispunea de nici un 1el de armăF De ce s?ar sc(imba elF
7 s?a dat cale verde să aibă o comportare abuzivă 2i
dominantă 1aţă de soţie 1ără să?i pese de o potenţială
reacţie oric6t de slabă din partea ei+
Mulţi nu au cura3ul să utilizeze re-ula a treia 2i să
exercite presiuni asupra partenerilor de teama că 5n
procesul de divorţ vor 1i declaraţi vinovaţi+ %i consideră
că trebuie să se ru2ineze de des1acerea căsătoriei c(iar
&iciodată
2i atunci c6nd
nu trebuie
ea durează
să ne simţim
de treizeci
pă-ubiţi
2i cinci
de undedivorţ
ani+
dacă 5n ceea ce ne prive2te am 1ăcut tot posibilul pentru
reu2ita căsniciei+ 7ndi1erent dacă o căsnicie a mers bine o
săptăm6nă sau cincizeci de ani important este că o
perioadă de timp ea a 1ost reu2ită+ Dacă nu ai putut sau
nu ai dorit să continui pentru că relaţia s?a deteriorat
de1initiv 4 sin-ura soluţie raţională răm6ne despărţirea
%ste timpul să 5nvăţăm să -6ndim cu capul 2i nu cu
inima+ %xistă desi-ur 2i clipe 5n care nu dorim să 1im
excesiv
noastre săde1ie
raţionali
dictate2idec6nd ne?ar plăcea
sentimente+ &ici ca acţiunile cu
o persoană
bun simţ nu ar putea susţine că 5n orice 5mpre3urare
este pre1erabil să -6nde2ti ca un computer+ $iaţa nu ar 1i
prea interesantă dacă nu ar avea un colorit emoţional
mai accentuat+
$rei să 2tii unde se a1lă sediul puterii 5n orice relaţieF
&u este oare 5n partea pentru care relaţia prezintă mai
puţină importanţăF Dacă o relaţie este prea importantă
pentru tine e2ti dispus să investe2ti prea mult 5n ea
pentru
ridicat+ aDacă
o menţine cumpăr6nd?o
nu e2ti prea ata2at de ast1el
cinevala vei
un suporta
preţ prea
mult mai u2or o eventuală pierdere 2i implicit 5ţi vei
a1irma cu
mai multă putere interesele+ Jntr?o căsnicie aceasta 5n?

seamnă că persoana mai puţin ata2ată 52i va impune
mai u2or voinţa+ %a poate spune oric6nd: KDacă nu?ţi
place nu ai dec6t să pleciK+ !ricine ar putea vorbi ast1el
5n le-ătură cu slu3ba sa de exemplu dacă aceasta n?ar
prezenta prea mare importanţă pentru el+ C6nd 5nsă de
acest
1amiliaserviciu depinde
s?ar trezi 5ntrea-a
aruncată 5n tastradă
existenţă
nu 2ivei
1ărădori
el
probabil să te expui dezaprobării 2e1ului+ Oăsesc că
este o situaţia total nedreaptă dar asta e viaţa+
!bservăm de mulţi ani tendinţa de a pune pe seama
unei comunicări insu1iciente cele mai di1icile probleme
care se nasc 5ntre doi parteneri+ Personal nu am 1ost
niciodată de acord cu această explicaţie+ Jn -eneral
partenerii 52i 1ac cunoscute sentimentele 2i 52i descriu
5n amănunt problemele+ Giecare din ei cunoa2te
motivele comportării celuilalt+ Cu toate acestea nu se
pot 5nţele-e+ !are aceasta se datorează 1aptului că nici
unul dintre ei nu 2tie ce vrea celălaltF &icidecum+ %i
2tiu prea bine dar nu acceptă raţionamentul celuilalt+
Genomenul se observă permanent 5ntre cetăţeni 2i
-uverne+ Ceea ce trebuie să 5nţele-em este că uneori se
impune afirmarea de&acordului %ste o naivitate să
credem că dacă ne explicăm de zeci de ori celui ce ne
ascultă acesta ne va 5nţele-e 2i va 1i de acord cu noi+
Să luăm
sacrat de perioadă
5ntrea-a exempluadultă
cazul aluivieţii
Oeor-e+ %l 2i?a
dorinţei de acon?
de?
veni o 1iinţă umană irepro2abilă+ A depus 5n acest
scop e1orturi considerabile cu toată con2tiinciozitatea
deoarece credea că prin muncă 2i perseverenţă va reu2i
să aibă o viaţă de s16nt lucru pe care 5l preţuia mai
mult dec6t orice pe lume+ &imeni nu a 1ost surprins
c6nd el a devenit preot răm6n6nd 1idel idealurilor sale+
Prin 1armecul inteli-enţa 2i corectitudinea lui 2i?a
c62ti-at respectul 2i dra-ostea unui lar- cerc de
credincio2i
mereu plinădin paro(ie 2i din
popularitatea a1ara ei+ 'iserica lui era
sa era
"olu#ia radicală
131
la apo-eu iar actele sale de bine1acere indiscutabile+

i?atunci de ce a dorit să?mi ceară s1atulF
Pentru că i?a dispărut pro-resiv sentimentul de dra?
moment
-oste pentru
dat soţie
-6ndul2i de
5i era
a divorţa
imposibil
a devenit
să?l re5nvie+
at6t de#a
obse?
un
dant 5nc6t a avut un adevărat 2oc+ A 1ost pro1und tulburat
d6ndu?2i scama că ar putea 5ntoarce cu u2urinţă spatele
soţiei sale une cu care convieţuia de peste
cincisprezece ani+ Se simţea vinovat pentru aceste
re1lecţii care a1ectau simţul său moral+ Ji 3urase iubire
Kp6nă c6nd moartea 5i va despărţiK dar de doi ani se
lupta să 5năbu2e crudul adevăr că dra-ostea nu mai
există+
%ra peasupra
divorţul deplincarieriei
con2tient de Dacă
sale+ in1luenţa pe care
această ar avea?o
situaţie nu l?
ar 1i a1ectat prea mult 1ire2te că nu ar 1i avut nevoie de
a3utor+ Avea patru copii la o v6rstă la care divorţul i?ar 1i
tulburat pe toţi deosebit de mult+ Pe l6n-ă toate aceste
considerente era convins că a cere divorţul ar 1i un act
reprobabil 2i inacceptabil 5n plan etic+
Oeor-e dorea să se sc(imbe el 5nsu2i sau soţia lui ba
c(iar am6ndoi+ A 5ncercat 2i era exasperat pentru că nu a
reu2it+ !biceiurile supărătoare ale lui une s?au
accentuat
timp după treptat 5n decursul
ce Oeor-e anilor+ #a ea
1usese (irotonisit 5nceput c6tvasă
a continuat
1ie la 1el de voioasă 2i dră-ăstoasă ca pe vremea c6nd 5i
1ăcea curte+ De 5ndată ce el a trecut la o biserică mai
mare 2i presti-iul său era 5n permanentă cre2tere a
5nceput să?i scadă voio2ia 2i a devenit tot mai ri-idă+
Pentru a?2i compensa incertitudinile de?o viaţă a
5nceput să 1ie obsedată de ideea per1ecţiunii+ &u accepta
nici o imper1ecţiune la copii soţ la ea 5nsă2i sau 5n
propria casă> dacă i se părea că observă a2a ceva o
considera drept o lezare a respectului 1aţă de persoana
ei+ Consecinţa inevitabilă a 1ost că iubirea 2i
convieţuirea lor erau 5ntr?o criză pro1undă+
#a prima noastr ă 2edinţă Oeor-e 2i?a expus proce?
deele prin care a căutat să rezolve problema+
1 32 Cum să iubeşti pentru a fi iubit
K#a 5nceput am căutat să?i i-nor pretenţiile+ Ineori

am reu2it dar destul de 1recvent m?am simţit at6t de
plictisit de insistenţele ei 5nc6t abia mă mai puteam
stăp6ni 2i atunci ne certam+ Jmi ie2eam din 1ire 2i
spuneam lucruri care să o rănească+ După aceea mă
simţeam toată ziua vinovat+ Jmi displace această
modalitate care este 5mpotriva concepţiilor meleK+
#a un moment dat el 2i copiii a3unseseră Ksă mear-ă
5n v6r1ul picioarelorK ca să evite pisălo-eala ei+ Jn 1elul
acesta era de cele mai multe ori lini2te 2i pace+ C(iar
dacă se mai 5nre-istrau mici răzvrătiri 5mpotriva
KtiranieiK sale 5ntr?o zi sau două spiritele se calmau 2i
1amilia continua să urmeze drumul stabilit de ea+
După c6te am putut a1la Oeor-e depă2ise 1aza
protestelor verbale+ 7?a explicat soţiei de zeci 2i sute de
părerile
ori ce anume
despre5l copiii
deran3ează+
care 5nt6rzie
une 5i cuno2tea
să vină acasă
exact sau
despre notele lor mai puţin bune+ %l 5i spusese nu o dată
că 5i plăcea să -lumească cu enoria2ii 2i cu soţiile
acestora+ %a nu era de acord+ Considera că 52i pierde
respectul lor permiţ6ndu?le să?l trateze ca pe un e-al 2i
să i se adreseze 1olosind prenumele+ %ra deci o 1amilie
5n care comunicarea 1uncţiona bine nu era nici o
problemă cu ea+ #ipsa de 5nţele-ere era aceea care
provocase o situaţie at6t de tensionată+
Mi?a
prea devenit
multă vreme1oarte clar 1aptul
la metodele că Oeor-e
bl6nde recursese
2i persuasive ale
re-ulii a doua pentru a sc(imba comportamentul soţiei+
%l se repeta la nes16r2it 5ncerc6nd să?2i 1acă soţia să?i
5nţelea-ă 2i să?i accepte punctul de vedere dar une se
comporta de parcă nici n?ar 1i vrut să se -6ndească la
a2a ceva+
6erapeutul Cum de nu?ţi dai seama că ea pur 2i
simplu se opuneF Cu si-uranţă nu mai poţi spera că
explic6ndu?i 5ncă un an?doi situaţia 5n care vă a1laţi vei
reu2i să o sc(imbi+
"olu #ia radicală
133
!acientul 8mi dau seama că aveţi dreptate+

Dumnezeu mi?e martor că mi?am 1ăcut cunoscute
părerile 5n toate 1elurile 2i nu mai 2tiu cum s?o convin-+
6erapeutul Poate n?ar trebui să 1ii at6t de răbdător 2i
5n loc de o ar-umentare lo-ică ar trebui să treci la ni2te
acte mai e1iciente+
!acientul De exempluF Doar nu?mi su-eraţi să
recur- la a-resare 1izicăF
6erapeutul Gire2te că nu cel puţin nu a2a cum 5ţi
5nc(ipui+ A sosit 5nsă timpul să faci ceva 5n loc să tot
vorbeşti despre ceva+
!acientul Să 1ac ceF
6erapeutul Multe pot 1i 1ăcute+ &u vă cunosc destul
de binearnici
metode pe dumneata
1i mai e1iciente+ 2i nici pe soţie ca să 2tiu ce
!acientul Să 1olosesc metode e1iciente 5mpotriva
nevestei meleF &u vreau să?i 1ac nici un rău+ $reau
numai ca ea să se lini2tească să se dezobi2nuiască de
con2tiinciozitatea ei nebună să nu se le-e tot timpul de
noi 2i să se bucure mai mult de viaţă+
6erapeutul &u te contrazic+ % mult adevăr 5n ceea ce
5mi spui+ Totu2i după ce at6ta amar de vreme ai 5ncercat
să?i explici cum ai dori să se poarte ce rezultate ai
obţinutF
!acientul &ici unul+
6erapeutul Atunci nu este momentul să sc(imbi
strate-ia 2i să 5ncetezi consolidarea comportării saleF
Poate că 5ncet6nd a mai 1i+++
!acientul 7ertaţi?mă că vă 5ntrerup dar ce 5nţele-eţi
prin 5ncetarea consolidării comportamentuluiF Cine
consolidează comportamentul eiF De ani de zile 5ncerc
să o 1ac să se sc(imbe sunt la capătul răbdării+
6erapeutul
5ncura3ezi+ De ceDumneata o recompensezi
crezi că acţionează mereu2ilaprin
1elasta
dupăo
ani de parlamentăriF
13 4 C u m s ă iu b e ş ti p e n t r u a f i i u b i t
!acientul Cu si-uranţă nu pentru că a2 1i 1ost prea

5n-ăduitor+ Trebuie să recunoa2teţi am certat?o at6t de
mult că n?a prea avut zile bune> deci cum a2 1i
5ncura3at?oF
6erapeutul Oeor-e o comportare există pentru că
este recompensată+ Dacă nu este recompensată sau
consolidată
!acientul5n Dar
cele cum
din urmă dispare+
se 1ace astaF &u m?am arătat
niciodată 5nc6ntat de 1aptul că era mereu posacă+ &u
am sărutat?o c6nd a ţipat la copii 2i nu am 5mbrăţi2at?o
c6nd mi?a repro2at atitudinea prietenoasă 1aţă de
enoria2ii mei+
6erapeutul &u mă 5ndoiesc+ Totu2i susţin că dacă
cineva se comportă 5ntr?un anumit 1el cu dumneata se
datorează 1aptului că 5i permiţi acest lucru+ Dacă n?ai
mai tolera acel comportament ori ea s?ar sc(imba ori
te?ai resemna 2i te?ai retra-e ori ai opta pentru
despărţire sau divorţ+ Din moment ce ea continuă să
aibă aceea2i comportare supărătoare 1aţă de toţi cei din
1amilie 5nseamnă că a 1ost 5ncura3ată+
!acientul Dar cumF Cum s?ar 1i putut să o recom?
pensez c6nd cu protestez 1ără 5ncetareF &u pot să
5nţele-+
6erapeutul Cred că ai dat sin-ur răspunsul+ &u ai
1ăcut nimic altceva dec6t să?i vorbe2ti+ $orbele nu au
prea mare
urec(e 2i iesvaloare+ #a cei
pe cealaltă+ mai mulţi
Presupun ele seintră
că une pe o
simţea
3enată c6nd o certai dar nu su1icient pentru a se
sc(imba+
!acientul C(iar dacă eu plecam 1urios de acasă sau
c6nd ea ie2ea pl6n-6nd din camerăF
6erapeutul 8ăspunde sin-ur la această 5ntrebare+
!acientul De ce 5mi cereţi să 1ac astaF
6erapeutul Pentru că răspunsul este evident+
!acientul Presupun că vă -6ndiţi la 1aptul că dacă
nu s?a 5nt6mplat
pl6nsetele nimic că
ei 5nseamnă după
celeie2irile mele5isau
petrecute după
produceau
5ntr?un 1el mai multă plăcere dec6t durere+
6erapeutul %xact+
!acientul Dar de unde 2i cum obţinea plăcereaF
"olu #ia radicală
135
6erapeutul Probabil datorită 1aptului că reu2ea să

obţină de 1iecare dată ceea ce dorea+ 'ănuiesc că ai
voci1erat mult dar p6nă la urmă i?ai cedat pratic
totdeauna
!acientul %ram silit s?o 1ac+ Dacă m?a2 1i opus prea
mult se comporta -roaznic cu mine zile 5ntre-i+ &u ar
mai 1i rămas nici urmă de a1ecţiune 5n casă iar supărarea
ei 1aţă de mine s?ar 1i răs1r6nt 2i asupra copiilor+
6erapeutul Sunt si-ur că nu e o plăcere 2i pot
5nţele-e de ce ai dorit să eviţi să o 1rustrezi+
!acientul $edeţi 2i dumneavoastră spuneţi la 1el+
6erapeutul !ricum eu 5mi menţin părerea+ Dacă i-?
nori o purtare inacceptabilă indi1erent din ce motive
sau să
este minimă
se 5nrăutăţească+
probabilitatea ca ea să răm6nă nesc(imbată
!acientul Trebuie să mă mai -6ndesc la asta+ Jmi
dau seama că ceea ce spuneţi este adevărat dar e -reu
de admis+
Jn aceia2i 2edinţă ca 2i 5n cele următoare am 5ncercat
să?i 1urnizez motivaţia abandonării parlamentarilor 2i a
toleranţei+ Dintre zecile de oameni consiliaţi de mine
Oeor-e constituie exemplul cel mai pre-nant al partene?
rului care trăie2te de mult timp sub pra-ul de satis1acţie
rezonabilă+
6erapeutul Oeor-e nu a2 vrea să eviţi de a 5ntre?
prinde ceva 5n privinţa lui une deoarece dacă o vei
lăsa să mear-ă pe drumul ei 1ără a?ţi o1eri o mulţumire
c6t de c6t rezonabilă 5n cele din urmă vei su1eri
dumneata de asemenea copiii 2i c(iar une+
!acientul Asta nu pot 5nţele-e+ Cum Doamne iar?
tă?mă a2 putea să 1ac să su1ere 5ntrea-a 1amilie dacă o
las pe une să?2i urmeze caleaF
6erapeutul
rezonabilă ceea A3un-6nd
ce provoacăsub nivelul
tulburări de satis1acţie
5n viaţa oricui+
!acientul Credeţi că dacă eu sunt 1rustrat 5n mare
măsură se dere-lează viaţa 5ntre-ii 1amiliiF
03? Cum să iubeşti pentru a fi iubit
6erapeutul &u este vorba de 1rustrări pasa-ere ci

despre cele cronice care continuă luni 2i ani de zile+
C6nd simţi că o relaţie indi1erent de natura ei nu mai
1uncţionează sunt previzibile trei consecinţe+
!acientul Care sunt acesteaF
6erapeutul Mai 5nt6i e2ti nervos tulburat 2i
deprimat> 5ţi rozi un-(iile sau ai co2maruri te apuci de
băutură sau 5ţi vin -6nduri de in1idelitate+
!acientul &u m?am -6ndit slavă Domnului la in1i?
delitate dar restul simptomelor 5mi sunt cunoscute+
Care sunt celelalte două consecinţeF
6erapeutul A doua consecinţă a unei 1rustrări
cronice
este dispariţia treptată dar si-ură a dra-ostei 1aţă de
per
soana care provoacă 1rustrarea+ Jn 1ine a treia
consecinţă
ar 1i pierderea interesului pentru căsnicia 5nsă2i+
!acientul Jnţele-+ S?ar părea că am trecut de3a prin
ele nu?i a2aF
6erapeutul Din punctul meu de vedere da+ Pentru
a preveni 5nrăutăţirea situaţiei ar 1i pre1erabil să 1aci
ceva care să o sc(imbe+
!acientul
mele După
pentru une c6tediminua
se vor 5nţele-2ialt1el sentimentele
mai mult ceea ce
ar putea pune capăt căsniciei+
6erapeutul Gire2te+ Dacă i-nori propriile dorinţe 2i
nevoi une se va simţi iniţial 1oarte bine iar dumneata
4 tot mai ne1ericit+ Mai t6rziu va su1eri 2i ea+ Jţi
su-erez să te -6nde2ti mai puţin la ea 2i să 5ncerci să te
-6nde2ti mai mult la dumneata+
!acientul i dacă ea protesteazăF
6erapeutul Cum dore2teN De 1apt poţi 1i si-ur că o
va 1ace+ De alt1el 5ntrebarea dumitale nu are relevanţă+
&u are importanţă dacă ea va 1i sau nu ne1ericită+
Sin-urul punct asupra căruia a2 dori să?ţi concentrezi
atenţia acum este cel re1eritor la existenţa sau absenţa
propriei dumitale satis1acţii rezonabile+
"olu #ia radicală
13
!acientul Dacă insist ca une să?mi 1acă mai mult

pe plac nu o pun oare 5n situaţia de a 1i mai puţin
mulţumităF
6erapeutul Cu si-uranţă+
!acientul i?atunciF
6erapeutul Atunci puteţi 5ncerca am6ndoi opţiunea )
2i să vă toleraţi 1rustrările reciproce 1ără resentimente+
De exemplu poţi să?ţi spui că trebuie să uiţi purtarea ei
ur6tă+ %a la r6ndul ei ar putea 1ace la 1el 5n privinţa
acuzelor pe care i le aduci+
!acientul &u sunt si-ur că nu am depă2it acest
moment+
6erapeutul 'ănuiesc că da+ Prin urmare după pă?
un război
rerea mearece
ai 1ace
p6nă
maic6nd
binesesăva1aci
purta
-revă
5n a2a
sau 1el
să declari
5nc6t să
se 1acă din nou iubită+
Oeor-e a 5nceput să?mi 5nţelea-ă strate-ia+ Teoretic
era de acord dar aplicarea 5n practică 5l 5n-rozea+ A
avea o atitudine dură 1aţă de propria soţie i se părea
contrar 1irii sale 5n-ăduitoare+
!acientul &u -ăsesc destule cuvinte să vă spun c6t
de o1ensatoare mi se pare recomandarea dumneavoastră
de a?i 1ace mizerii lui une+ C(iar 2i -6ndul de a cobor5
la nivelul
sunt imaturităţilor
prea absurde ei mă
ca să?mi 1acesăsăprocedez
sur6dă su1ăr+ Pretenţiile
ca ea+ ei
6erapeutul Sunt cu totul de acord cu dumneata+
Totu2i ia 5n considerare 2i această modalitate+ Dacă
1ăc6nd?o să simtă -ustul amar al pilulelor pe care ţi le
administrează 2i pun6nd?o 5ntr?o situaţie incomodă o vei
determina să?2i sc(imbe comportarea pierzi ceva 5n
a1ara unui dram de m6ndrieF Aminte2te?ţi că ai 5ncercat
ani de zile să?i vorbe2ti lo-ic rezonabil 2i cu răbdare
iar rezultatul a 1ost că 5n loc să se ridice la nivelul
dumitale
dumneata ais?a1ostcomportat mai rău ca oric6nd iar
tot mai ne1ericit+
!acientul A2a este+ Aveţi dreptate+
13 8 C u m s ă iu b e ş t i pen tr u a fi i u b i t
6erapeutul A2adar ce pierzi dacă ale-i modul ei de

comunicareF $orbe2te?i pe limba ei 2i poate vei reu2i
c(iar din prima 5ncercare+
!acientul Am serioase 5ndoieli că procedeul ar
putea 1i e1icient+
6erapeutul De ceF
!acientul Pentru că o asemenea tactică va st6rni
at6ta indi-nare 5nc6t lupta va deveni 2i mai acerbă+
Căsnicia noastră a rezistat numai datorită 1aptului că eu
mă retră-eam ori de c6te ori 5ncepeau repro2urile 2i
voci1erările+ Dacă nu a2 1i cedat ea s?ar 1i 5n1uriat iar
eu a2 1i 1ost at6t de revoltat 5nc6t i?a2 1i spus cuvinte
o1ensatoare pe care mai t6rziu le?a2 1i re-retat+
6erapeutul Jnţele- de ce eziţi+ Te -6nde2ti că a
opune 1uria dumitale 5nd6r3irii sale este ca 2i cum ai
pune -az peste'ine5nţeles+
!acientul 1oc+
6erapeutul &umai că eu nu a2 vrea nici o clipă să
1ii 1urios 5n timp ce 5ncerci să o 1aci să se simtă
st6n3enită+
Jn continuare am analizat psi(olo-ia 1uriei+ 7?am
demonstrat că: ) omul 1urios 52i provoacă sin-ur 1uria>
; o 1ace consider6nd că el sin-ur trebuie să aibă
dreptate> 0 crede că cei ce?l 1rustrează sunt răi 2i E are
convin-erea -re2ită aspru
devină bun trebuie că pentru a 1ace ca un om rău să
pedepsit+
Am (otăr6t de comun acord că primul pas va 1i să
i-nore izbucnirile nervoase ale soţiei+ tiam am6ndoi că
ea va reacţiona printr?o nervozitate sporită ceea ce va
determina o cre2tere a tensiunii 5n 1amilie+ Dar l?am li?
ni2tit spun6ndu?i că dacă el nu va ceda 2i va re1uza
politicos să i se supună 5n ciuda protestelor ei ea va
5nţele-e că de data aceasta treaba este serioasă+
Jn săptăm6nile următoare l?am 5nvăţat să recur-ă cu
mult calm la 1rustrare pentru a o determina să se
sc(imbe+ De exemplu dacă ea 5l critica 5n timp ce erau
"olu #ia radicală
139
5ntr?o vizită trebuia să o ducă imediat acasă după ce le

ura noapte bună -azdelor+
Dac ă cumpăra ceva la un preţ mai mare dec6t cel
asupra căruia s?au 5nţeles trebuia să tele1oneze la ma?
-azin 2i să returneze mar1a respectivă+ Dacă cecul era
de3a semnat urma să 5n2tiinţeze de 5ndată banca 2i să
oprească plata+ Dacă ea re1uza să petreacă unele Leek?
end?uri 2i sărbători cu părinţii lui el trebuia să re1uze
vizitarea părinţilor ei+
%a avea obiceiul de a?l 1ace să o a2tepte+ Dacă
socotea că a 1ost depă2it un timp de a2teptare rezonabil
trebuia să?i spună 1ără supărare că pleacă 2i că ea poate
veni cu ma2ina ei+ &u trebuia să o certe ci doa r să o
vom 5nt6lni
sărute pe obraz
cur6nd
să?i acoloK
z6mbească după2i să?i
carespună:
trebuiaK7ubito
să plece
ne
sin-ur+
!acientul Asta mi s?a părut cel mai di1icil+ Jmi re?
pu-na o comportare at6t de mesc(ină+ %u un preot să
mă port ca un copil răs1ăţatN Totu2i de c6nd am 5nceput
să o 5n1runt situaţia s?a sc(imbat vizibil+ ! simt 5n
1iecare săptăm6nă+ Mi?aţi spus că ea nu mă respectă+ %i
bine am 5nceput să 1iu din nou respectat 2i 5mi 1ace
plăcere+ Dacă a2 1i 2tiut toate acestea cu ani 5n urmă nu
a2 1i6erapeutul
lăsat niciodată situaţiadesăcedureze
Ai 5nţeles ai 1ostat6t
at6tde
demult+
pasivF
!acientul M?am -6ndit dr+ Hauck 2i cred că din
două motive+ Primul este că nu voiam ca maria3ul meu
să e2ueze+ #a urma urmei sunt preot 2i trebuie să 1iu un
exemplu+ $ă puteţi ima-ina cum ar 1i dacă a2 avea o
căsnicie ne1ericită sau 2i mai rău dacă a2 divorţa+
6erapeutul 7ar celălalt motivF
!acientul %ra vorba mai mult de un principiu+ %u
am crezut totdeauna că dra-ostea 5nvin-e totul+ Dacă nu
suntem
iubim 2i1ericiţi
să?l cu partenerul
acceptăm a2a nostru trebuie
cum este doarsesă?l
p6nă va
sc(imba+
Din aceste 2edinţe am 5nvăţat că dra-ostea necondi?
ţionată poate duce la in1irmitate emoţională pe c6nd
1ermitatea 1a ţă de cei pe care 5i iubim poate 1i o

puternică dovadă de dra-oste+ Dacă ne arătăm 1ermi
1aţă de copiii no2tri de ce nu ar 1i e1icientă 1ermitatea
2i 5n cazul adulţilorF
6erapeutul &?a2 1i putut s?o spun mai bine+
Jn cele din urmă une s?a simţit destul de c(inuită 2i
2i?a exprimat dorinţa de a pune capăt KnebuniilorK prin
tratament+ A2adar mi?a solicitat a3utorul+ Am avut vreo
2ase 2edinţe cu ea apoi c6teva cu ea 2i cu Oeor-e
5mpreună+
8ezultatele au 1ost dintre cele mai spectaculoase+
Oeor-e a devenit mai puţin tolerant 1aţă de comportarea
inacceptabilă a lui une pentru că nu?l mai a1ecta at6t
de mult ideea că ea l?ar putea părăsi+ Aceasta a 1ăcut?o
pe une să se simtă mai bine 5ntruc6t 5i 1ăcea plăcere
(otăr6rea 2i 1ermitatea
părut oarecum surprin2ilui+
de Cu acestdescoperire+
această prile3 am6ndoi au
8elaţia
lor s?a ameliorat pro-resiv+ Mai mult unele din cele
5nvăţate de Oeor-e 5n cadrul relaţiei cu une au 1ost
utilizate 1aţă de copiii 2i c(iar 1aţă de superiorii bisericii
sale+
Satis1acţia pe care i?au dat?o sc(imbările obţinute au
apărut cu 2i mai multă evidenţă 5n c6teva predici 5n
care 52i expunea noile opinii despre cooperare respect
2i dra-oste+
!acientul &u mi?a 1ost u2or să?mi s1ătuiesc
enoria2ii să dea dovadă de iubire prin 1ermitate pentru
că 2tiam că ei consideră această atitudine ca revan2ardă
2i deci inacceptabilă+
6erapeutul Pot 5nţele-e cu u2urinţă modul lor de a
-6ndi+ Trebuie să reanalizăm temeinic concepţiile tradi?
ţionale p6nă să ne dăm seama că d6ndu?le oamenilor
tot ce?2i doresc nu le c62ti-ăm respectul sau dra-ostea+
!acientul i că a nu tolera o -re2eală este cea mai
bună cale de a iubi 2i a 1i iubit+ Totu2i eu mai am
reţineri 5n a acţiona 5n acest 1el+ !are mă voi sc(imba
c6ndvaF
"olu#ia radicală
141
6erapeutul Probabil dar consider că ma3oritatea oa?

menilor de bună credinţă au totdeauna o reţinere c6nd
sunt 5mpin2i spre durităţi+ De 1apt asta mă bucură+ C6nd
ne simţim 5nc6ntaţi că 1acem un rău 5nseamnă că
suntem bolnavi+
!acientul Jntr?adevăr+
=n punct de vedere realist

Cu mare părere de rău am a3uns la concluzia că din
cauza 1irii omene2ti con1lictele -rave dintre noi sunt
inevitabile+ $iolenţa 2i crima ba c(iar războiul sunt de
evitate numai
neevitat+ Se pare
dacă
că 5n
aceste
toatemani1estări
situaţiile am
dure
avea
ar putea
5ncredere
1i
5n primele două re-uli+ Această speranţă mi se pare 5nsă
nerealistă+ %ste 1oarte puţin probabil ca indivizii 2i naţi?
unile să 1ie totdeauna binevoitori 2i să răspundă prin
1apte bune sau să 1ie răbdători 2i 5nţele-ători 1aţă de acu?
zele ce li se aduc+ %ste mai probabil ca 5n orice dispută
să nu ne dăm seama de corectitudinea poziţiei celuilalt 2i
să ne apărăm punctul de vedere p6nă 5n p6nzele albe+
%ste o ironie a soartei c ă o metodă cu o valoare tera?
peutică
abuzeazăat6tdede
ea+mare
Dupăpoate
cumavea consecinţe
am 5ncercat 1atale dacă se
să demonstrez
este absolut corect 2i 3usti1icat 2tiinţi1ic să se recur-ă la
sancţiuni pentru a?i dezvăţa pe oameni de comportări
reprobabile+ Totu2i este di1icil de a păstra ec(ilibrul
5ntre acţiunile menite să?l 1acă pe om să se simtă destul
de incomod ca să se sc(imbe 2i cele care 5i 1ac viaţa at6t
de insuportabilă 5nc6t le inspiră -6nduri asasine+ Toţi
terori2tii din lume vor susţine că au 1ost mar-inalizaţi de
o societate care a rămas surdă la revendicările lor+ %i vor
insista
vreme săce arate că acteleaulordat
alte metode extremiste
-re2 2i căsunt necesare
s?au simţit de
5mpin2i
Cum să
s ă 1olosească metode inumane

deoarece cred că cele bl6nde sunt cu
totul ine1icace+
%ste violen ţa 3usti1icată vreodatăF
Pot 1i morale actele violenteF &umai
dacă putem dovedi
sunt sin-urele că măsurile
e1iciente violente
5mpotriva unui
rău am putea aduce ar-umentul că răul
poate da rezultate bune+ Sin-ura noastră
speranţă 5ntr?o lume sănătoasă este că cei
ce deţin puterea au simţ moral+ Dacă
predomină oamenii de treabă re-ula a
treia trebuie aplicată parcimonios 2i cu
multă -ri3ă+ Dacă la putere nu sunt
oameni de bună credinţă vom avea
teroare război tra-edii+ 8e-ula a treia
nu este -re2ită dar modul ei de aplicare
poate avea urmări tra-ice+ De aceea
pledez pentru aplicarea ei numai ca o
ultimă soluţie+ %a poate contribui la
menţinerea unei relaţii de dra-oste dacă
este aplicată cu dra-oste+
Conclu&ii
#imţeam că această carte trebuia să fie scrisă Cei
care mi s.au adresat solicit-nd spri%in au suferit mult +n
relaţiile lor intime, ceea ce i.a făcut e/trem de nefericiţi
8n viaţa de toate &ilele cele mai multe suferinţe provin
din faptul
sau că nu ne
+n căsnicie Dmsimţim fericiţi
+ncercat la serviciu,
să +nţeleg +n familie
cau&ele acestor
insatisfacţii şi am a%uns, astfel, să formule& teoria
reciprocităţii +n dragoste, precum şi concepţia care
priveşte căsătoria ca o tran&acţie, stabilind cele trei
reguli ale cooperării, respectului şi iubirii
Dm putut vedea cum s.a sc$imbat viaţa unor oameni
c-nd au privit realitatea drept +n faţă şi au utili&at
aceste trei reguli de c-te ori a fost nevoie şi c-t a fost
necesar (tiu că şi tu te poţi confrunta cu frustrări şi
poţi sc$imba
readuce o do&ă comportamentul partenerului
re&onabilă de fericire pentru a
+n viaţa ta
8ncearcă să ţii, totdeauna, minte compătimirea
e/cesivă +i face rău celui pe care +l iubim Ddoptă
formula 6e iubesc suficient pentru a te +mpiedica să
devii genul de persoană pe care nu.l pot suporta 
)u uita o dragoste benefic ă presupune să.i oferi
partenerului tot ceea ce are ne$oie% nu tot ceea ce el şi.
ar dori )oi a$em nevoie de satisfacţie fi&ică şi de un
acoperiş deasupra capului *ai e/istă +nsă şi alt gen de
nevoi : nevoia de a fi ferm faţă de alţii, nevoia de a
+nfrunta provocările, nevoia de a fi testat prin
competiţie, nevoia de asumare a unui risc şi nevoia de a
+nfrunta viaţa cu propriile resurse D da este,
indiscutabil, un act de dragoste D nu da, fără g-nd de
ră&bunare, poate constitui +nsă cel mai important act
doveditor de dragoste
8n decursul vieţii vei deprinde treptat cum să iubeşti
pentru a fi iubit

Cum Sa Iubesti Pentru A Fi Iubit de Paul Hauck PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Sa Iubesti Pentru A Fi Iubit de Paul Hauck PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum să iubeşti pentru a fi

Coperta: Silvia Muntenescu

Traducerea realizată după volumul

Cop,ri-(t . )*/0 T(e "estminster Press

Te(noredactare computerizată: Sanda Stroescu

Toată lumea o dore2te+ ! căutăm o viaţă 5ntrea-ă

Pe m ăsura 5mbo-ăţirii experienţei mele

cei căsătoriţi+ Dimpotrivă marea ma3oritate a cuplurilor

triv ă dintre motivaţiile slabeF $om vedea că

5n asemenea -rad 5nc6t aproape că nici nu ne mai -6n?

existenţei umane este acela că nici

siv ă le?a trecut> pentru păstrarea sănătăţii lor ei trebuie

foloase de pe urma căsătoriei+ Jntr?o

pentru care nu trebuie s ă existe nici un sentiment de

revin la normal+ Cei mai mul ţi dintre

5ntr?o 1amilie unde tatăl după ce venea de la slu3bă 2i se

bile 2i pentru 1emei+ Gemeile pasive

adesea mai e-oi 2ti dar 2i mai desc(i2i 2i 5n -eneral

di1erenţelor subtile dar totu2i pro1unde

partenerului nici nu?l mai vrea ca partener+ Sentimentele

5nvăţa să accepte acest lucru 2i va

că soţul sau soţia este proprietatea lor+ %i nu acceptă

noi trebuie s ă ne spună c6t valorăm+ De ce ar 2ti

Cu alte cuvinte reacţion6nd 5n 1elul acesta la o respin?

bune vor avea parte 2i ei tot de lucruri

tot 1elul de complexe va 1i mai u2or să ne concentrăm

6eoria reciprocităţii +n iubire

al iubirii nimic nu va trebui să mai 1acem 5mpotriva

Dar ce se va 5nt6mpla dacă si-uranţa 1inanciară se va

1ericit pe cineva a1lat la mii de kilometri depărtare+

ne?au satis1 ăcut @5n trecut ne satis1ac

"mplicaţiile teoriei reciprocităţii

altceva> dac ă dra-ostea Kla prima vedereK are vreo bază

Presupun că 1iecare dintre noi cunoa2te cazuri c6nd

Jn virtutea teoriei reciprocităţii 5n dra-oste putem pre?

nu 5n mod direct de că tre cealaltă

dec6t ar putea proba un buc(et de tranda1iri+ A2a

puie ei 2i b5 se supără se amărăsc sau

relaţie devine mai apropiată 2i se bazează pe contacte

toate acestea solu ţia cea mai comodă

surprindere c6t de multe 1emei 52i i-noră dreptul la

rea depinde 5n mare măsură de ceea

punctual să 1acă pauze mai scurte sau să lucreze mai

Din acest motiv de exemplu bărbaţii se

priceperea soţului de a asi-ura cele necesare 1amiliei+ De

materiale pe care i le poate o1eri b

&u?i a2a că devine din ce 5n ce mai clar de ce am

*otive +ntemeiate şi ne+ntemeiate

sunte ţi 5mpreună te simţi 5n lar-ul tău+

< viaţă se/uală +n deplină siguranţă

1aţă de metodele convenţionale de cre2tere a copiilor+

=n mod de viaţă propriu

trecut s ă se căsătorească dec6t cu un om de a1aceri cu

*otive ne+ntemeiate pentru căsătorie

>orinţa de a.şi contraria părinţii

ca un mi3loc de a?ţi asi-ura un viitor lini2tit 2i lipsit de

tale par a 1i nerealiste+ Pune pe (6rtie ceea ce simţi că ar

5ntrebări+ In sin-ur răspuns ne-ativ denotă un -rad de

<biectivul oricărei relaţii sentimentale

depresivă vom 1i cuprin2i de stări de 1urie ni se va

Desi-ur mulţi se simt vinovaţi 2i 5n asemenea

Cel mai indicat este ca de la prima 5nt6lnire să ne con?

de care d ă dovadă> 5n acest 1el ai scăpat ocazia de a?i