LP 2 - MVP

04.03.2019

COLORATIA CAPSULEI
Coloratiile special evidentiaza componente bacteriene greu vizibile in coloratiile
uzuale.
Capsula – este o dublura a peretelui cellular care nu se coloreaza in acelasi timp
cu bacteria, necesitand o coloratie speciala. Capsula este un factor de virulenta,
faorizeaza multiplicarea bacteriana pentru ca impiedica fagocitoza bacteriana .
Capsula apare numai la coloniile bacteriene de tip S sau M, niciodata la coloniile
de tip R. Din cauza structurii sale chimice, capsula nu se coloreaza in coloratii
uzuale , aparand microscopic ca o zona luminoasa, refringenta, in jurul corpului
bacterian. In coloratia capsule se fol 2 coloranti: fuxina bazica si o picatura de tus
china. In aceasta coloratie, capsula e colorata in negru, pe fond rosu.
Coloratia sporilor:
Sporii se formeaza doar inafara organismului, pe medii de cultura, sau in conditii
natural. Unii dintre ei necesita anaerobioza: sporii de Clostridium botulimum si
Clostridium Tetani. Altii necesita aerobioza: Sporii bacillus Anthracis.
In coloratiile uzuale, sporii apar necolorati, stralucitori, atasati corpului bacterian.
Datorita continutului f dens si a afinitatii scazute pentru coloranti, ei se pot colora
numai cu coloranti puternici si la temp f ridicate. Se folosesc 2 coloranti: fuxina
bazica si verde malahit.Sporii vor fi col in verde, iar corpul bacterian in rosu.

SCHEMA DIAGNOSTICULUI DE LABORATOR BACTERIOLOGIC

Scopul –diagn de laborator sau causal al infectiilor.
Doua tipuri de diagn bacteriologic:
- Direct – macroscopic sau microscopic
- Indirect/serologic- evidentiaza modificarile sistemului imun umorale sau
celulare, prin reactii serologice
Etapele diagn direct:
1. Recoltarea produsului pathologic
1
LP 2 - MVP

2. Transportul la laborator
3. Examenul direct – microscopic, se face pe un frotiu realizat din produs
pathologic, care evidentiaza caratere morfologice ale bacteriilor: forma,
dimensiunea, gruparea, prezenta capsule sau a sporilor, raportul bacteriilor
cu celulele organismului uman
4. Izolarea bacteriilor din produsul pathologic: se poate face prin cultivarea
bacteriilor, cultivare care la randul ei se face prin insamantare prin medii de
cultura. La sfarsitul acestei etape de izolare vom obtine o cultura
bacteriana, care e ste formata din entitati mai mici – colonii bacteriene
5. Verificarea Puritatii culturii obtinute- prin examinarea microscopica a unui
frotiu colorat gram din cultura obtinuta. Daca pe acest frotiu se observa un
singur tip de bacterie vorbim despre o cultura pura/monobacteriana
6. Identificarea bacteriilor – pe baza mai multor caractere . Caractere de
cultura: exigente de cultivare : bacterii nepretentioase si bacterii
pretentioase ( necesita mai multe subst pentru o dezv mai rapida). Bacterii
strict aerobe si bacterii anaerobe. Temperatura obtima de cultivare ( cele
mai multe bacterii se dezv la 37 C). Intervalul necesar dezvoltarii culturii:
bacterii cu crestere rapida, care form coloniile in cateva ore: 24-48h)
micobacteriile atipice: form colonii f rapid si colonii cu miscare lenta: form
colonii in cateva zile, saptamani ( Bacilul Koch – dupa 6-8 saptamani).
Caractere morfotincotoriale, legate de structura si colorabilitatea
germenilor din cultura pura. Caracterele biochimice si de metabolism.
Carcatere de patogenitate: in vivo si in vitro.
7. Antibograma: metoda prin care se determina sensibilitatea bacteriei, fata
de antibiotic

DIAGNOSTICUL INDIRECT/SEROLOGIC
Folosim diverse reactii serologice, unele care exploreaza imunitatea
umorala: reactii de tip Ag-Ac: aglutinare, precipitare, neutralizare, r de
fixare a complementului, imunofluorescenta
Pot explora imunitatea celulare: IDR – intradermoreactii, c m folosit: la
tuberculina

EXAMINAREA UNUI FROTIU

1. Ce este un frotiu? = preparatul microscopic colorat
2
LP 2 - MVP

2. La ce ne ajuta examinarea lui? Evidentierea caracterelor morfologice

3. Prin ce este realizat frotiul: dintr-un produs pathologic sau o cultura
bacteriana, daca exista celularitate pe frotiu le desosebim.

Caractere morfologice ale bacteriilor:

- Dimensiunile: varabile in functie de specia abcteriana, conditiile de
dezvoltare si varsta culturii ( stafilococul auriu: 0.8 si 1 micron; bacilul
piocianic: 1,5 si 3 microni)
- Forma: in functie de specia bacteriana; principalele forme: coci ( sferici,
rotunzi – stafilococul auriu, ovalari = streptococii piogeni, lanciolati –
pneumococul, reniformi – naisseriile meningococul si gonococul) bacilli (
cilindrica, bastonase: drepte sau usor incurbate, cu capetele ascutite: taiate
drept, fie cu capete maciucate: bacilul difteric) cocobacili ( forme
intermediare intre coci si bacilli: Bordetella pertussis – tusea convulsive),
vibrionii ( cilindrici, scurti si curbati, forma de virgule : vibrionul holeric),
bacterii spiralate ( in spirala, rigid sau flezibil: treponema, borrelia,
leptospira)
- Gruparea bacteriilor: cate doua – diplo mai frecvent la naiserii si
pleumococi; apare pt ca din diviziunea celulara se face din doua planuri, sub
forma de lanturi: streptococci : div celulei bacteriene se face intr-un singur
plan, dispunerea in grupuri: sub forma de litere ale alfabetului: L, M, N, liete
cuneiforme: chinezeste, pt bacilul difteric. Asezarea acte 4: tetrade la
micrococci, dat faptului ca dim celulei bacteriene este in 2 planuri
perpendicular. Sub forma de ciorchine: stafilococlul auriu, diviziunea
celulara se face in 3 sau mai multe plnauri, orientate diferit
- Prezenta sau absenta capsule bacteriene: bacteriile virulente: patogene
sunt incapsulate: pneumococci, unii stafilococi, unii streptococci. Capsula
apare microscopic, ca o zona refringenta incol in vol simple sau colorata in
coloratia speciale.
- Prezenta sau absenta sporilor: majoritatea sporilor sunt nesporulate,cu
exceptia Clostridium si Bacillussunt spori deformanti, localizati fie central,
subterminal sau terminal: spori localizati fie central si deformeaza corpul
bacterial sau loc in apropierea unui extremitati: subterminal
- Tinctorialitatea: se evidentiaza prin coloratia Gram a frotiurilor si permite
clasificarea bacteriilor in bact gram positive, in rosu.
3
LP 2 - MVP

CULTIVAREA BACTERIILOR PE MEDII DE CULTURA

Se face in 2 scopuri: stabilirea diagnosticului etiologic al unei infectii si
obtinerea si prepaprarea de vaccinuri
In vitro se pot cultiva bacterii, fungi, iar dintre paraziti unele protozoare.
Multiplicarea si izolarea agentilor infectiosi se poate face prin 2 metode:
 insamantare pe medii de cultura acelulare
Inoculare in sisteme biologice
Mediile de cultura = substraturi nutritive ce asigura in vitro substantele plastic
sie nergetice necesare cresterii si multiplicarii bacteriilor dintr-un produs
pathologic insamantat pe ele. Insamantare – introducerea unei cantitati de
germeni intr-un system biologic cu cellule vii. Inoculul – o anumita cantitate
dintr-o suspensie celulara bacteriana, care este introdusa intr-un mediu de
cultura artificial sau intr-un system biologic. Cultura bacteriana – totalitatea
bacteriilor crescute fie in interiorul unui mediu de cultura lichid, fie pe
suprafata unuia solid. Colonia bacteriana – totalitatea germenilor preveniti din
multiplicarea unei singure cellule bacteriene. Intr-o colonie, germenii sunt
indentici din punct de vedere genetic cu cel al celulei de proveniente, deci
aceasta colonie este form de niste clone bacteriene. Cultura este pura daca e
formata dintr-un singur din de bacterii.. Dispersia inoculului – diseminarea
produsului de insamantat pe mediu de cultura in strat cat mai subtire sip e o
suprafata cat mai mare. Se face cu ansa bacterilogica prin miscari de zig zag
pentru a obtine colonii isolate, care sunt supuse testelor de identificare si in
final antibiograme
Mediile de cultura acelulare:
- Sun ieftine
- Unor de obtinut
- Permit cresterea multor bacterii patogene
- Produsul pathologic recultat de la bolnav se insamanteaza pe medii de
cultura cu scopul cultivarii bacteriilor patogene si apoi al izolarilor pentru o
cultura pura - lipsita de flora de asociatie a produsului care nu este
implicate in infectia propriu zisa. Pe aceasta cultura pura se studiaza
caracterele morfologice, biochimice, antigenice, prin diverse tehnici de
4
LP 2 - MVP

laborator, in vederea identificarii, iar in final se testeaza sensibilitatea la

antibiotic.
Carcatere generale ale unui mediu de cultura:
- Nutritiv: sa ofere bacteriilor sursa de carbon, sursa de azot, saruri minerale
si factori de crestere
- Compozitie chimica stabila
- Sa aiba un anumit ph corespunzator speciei: 7.2-7.6
- Potential de oxido-reducere, care sa fie pozitiv pentru bacteriile aerobe,
care pot folosi oxigenul moleucar ca acceptor final de H, respective acest
pot e negative pentru bacteriile anaerobe lipsite de aceasta capacitate, care
folosesc doar oxigenul din compusii organici din comp mediului; o anumita
cantitate de apa care sa le asigure umiditatea
- Sa fie steril
PAstrarea mediilor de cultura:
Se pastreaza cat mai proaspete, in recipient inchise etans, fie la temp de 4 C, cele
pentru bacterii aerobe, fie la temp camerei, pentru bacteriile anaerobe si la
intuneric.
Clasificarea mediilor de cultura:
In functie de starea de agregare:
medii lichide: -bulionul de carne
- Macerat de crane de vita, cu adaos de peptona 1% si clorura de sodiu 0,5%
- Apa peptonata – apa distilata, peptone, clorura de sodiu
Medii solide – geloza 2%, cu consistenta solida, geloza sau acarac, subst
gelatinoasa extrasa din niste alge marine, este de culoare galbuie, transparenta si
solidifica mediul
- Aceste medii solide, datorita vascozitatii lor vor fixa bacteriile in punctul de
inoculare, formandu-se astfel colonii bacteriene
Medii semi-solide: - doar 0.5% geloza, care confera consistenta: gelatin, pentru
studiul mobilitatii si a unor caractere biochimice bacteriene
Dupa natura incredinetelor:
5
LP 2 - MVP

Medii naturale:
- Lapte, saruri biliare
MEdii artificiale:
- Geloza simpla
Medii mixte:
- Geloza-sange, bullion sange
Dupa provenineta ingredientelor:
- Pe baza de protein animale: bulionul
- Pe baza de proteine vegetale: cartofi, mazare
Dupa complexitatea compozitiei lor:
- Simple : bulionul de carne, geloza
- Complexe: pentru bacteriile care cresc sclab in primele medii, necesitand
adaos de substante organice: geloza sange, bullion sange, geloza ser,
bullion ser
Scopul utilizarii lor:
- Mediile de izolare: permit izolarea bacteriei in prod pathologic:
Elective/de elective: medii complexe, cu adaos de subst organice, ce permit
dezv anumitor bacterii patogene, care se multiplica mai rapid decat cele din
flora de asociatie a produsului pathologic: Loffler – ptr bacilul lifteric
Selective – ele contin anumite substante microbiene cu actiune selective:
inhiba cresterea bacteriilor in flora de asociatie, permitand dezv celor 4
gene, neinfluentate de acestea – fac selectia unei bacterii din produsul
pathologic: Chapman - stafilococi, pike - streptococi, Wilson- blair:
salmonella; ?? Emb = Levine ( eozinmetilen blue). ADCL, MAC CONKEY –
sunt medii lactozate, deci sunt si medii de identificare a bacteriilor
Medii de imbogatire – combina cele 2 actiuni: bullion selenit, acid de sodiu
– salmonella, apa peptonata alcalina – ptr fibrionul coleric – ptr
streptococci, mediul hiperclorurat lichid – pentru stafilococi, mediul OCST –
contine ou, cistina, ser si telurit de k – pentru bacilul difteric)