PLANIFICAREA ANUALĂ A ORELOR

DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

( CLASA A VI-A, an şcolar 2005 – 2006, - 36 SĂPTĂMÂNI)
(72 ore literatură; 72 ore limbă şi comunicare)
NR.
SEMESTRUL SECVENŢE DE CONŢINUT ORE

LITERATURĂ 31

Cartea - obiect cultural 1

Nicolae Iorga – Cea dintâi învăţătură 1
Ionel Teodoreanu – Basmul toamnei. Personificarea 2
Semne de punctuaţie ( actualizare) 1
Literatura cultă. Opera epică 1
Schiţa: I.L.Caragiale – D-l. Goe 3
Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor 2
Naratorul. Naraţiunea la persoana a III-a 2
Literatura cultă. Opera lirică 1
Mihai Eminescu – Peste vârfuri… 2
Rima. Măsura. Ritmul 2
Literatura cultă. Opera lirică descriptivă 1
Pastelul: Vasile Alecsandri – Iarna 2
Tabloul. Portretul. Descrierea literară şi descrierea ştiinţifică 1
Lectură suplimentară
Imagini ale toamnei în lirica românească (mică antologie poetică) 1
Datini de iarnă 1
Lectură suplimentară
Mihail Sadoveanu - Vestitorii 1
Structura compoziţională a operei epice. Subiectul
Momentele Principale ale subiectului. Moduri de expunere 2
Costache Negruzzi – Sobieski şi românii. 2
I Arhaisme. Regionalisme 1
Nuvela (generalităţi) 1

Evaluare 2

GRAMATICĂ 34

Noţiuni de fonetică (actualizare) 2

Lexicul (actualizare) 2
Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Neologismele 1
Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului : derivarea, compunerea, 3
schimbarea clasei (valorii) gramaticale (conversiunea)
Familia lexicală 1
Clase lexicale 7
Sinonimele
Omonimele
Antonimele
Paronimele
Pleonasmul
Noţiuni de sintaxă
Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă 2
. Coordonarea. Subordonarea Element regent 2
Noţiuni de morfologie
Verbul (actualizarea cunoştinţelor) 2
Moduri personale şi predicative ( indicativ viitor anterior, imperativ) 3
Rolul imperativului în dialog. Propoziţia imperativă 1

1
 MORFOLOGIE

Verbul
Moduri personale: conjunctiv, condiţional-optativ. Propoziţia optativă 3
Moduri nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin 3
Funcţiile sintactice ale verbelor personale şi nepersonale 2

SITUAŢIA DE COMUNICARE 6

Structura textului oral. Comunicarea prin texte nonliterare. Afişul 2

Descrierea orală. Scrierea imaginativă: compunerea cu caracter descriptiv 2
Trecerea din vorbire directă în vorbire indirectă. 1
Texte nonliterare: anunţul, ştirea, reclama 1

Evaluare semestrială sumativă 4

LITERATURA 32

Literatura cultă. Opera lirică

Tudor Arghezi – Creion. Metafora (familiarizare) 3
Literatura populară. Opera lirică
Măi bădiţă, floare dulce 2
Caracteristicile operelor folclorice. Doina 2
Epitetul. Tipuri de epitete 1
Lectură suplimentară: Mihai Eminescu - Doina 1
Literatura folclorică. Opera epică în versuri
Balada: Toma Alimoş 3
Antiteza. Hiperbola 3
Literatura cultă. Opera epică. Naraţiunea la persoana I. Naratorul ca personaj
Ion Creangă – Amintiri din copilărie (fragment) 4
Lectură suplimentară: Mark Twain – Aventurile lui Tom Sawyer (fragment) 1
Hristos a înviat! 1
Literatura cultă . Opera epică în versuri şi în proză
Fabula: Grigore Alexandrescu – Câinele şi căţelul 3
Parabola: Parabola celor doi fii chemaţi a lucra în via tatălui 2
Opera epică. Reportajul. Reportaj literar şi reportaj jurnalistic
Geo Bogza – Cartea Oltului(fragment) 2
Lectură suplimentară: H. Melville – Encantadas sau Insulele fermecate 1

Evaluare 3

GRAMATICĂ 29
II MORFOLOGIE

2
Substantivul 1
Actualizarea cunoştinţelor 1
Substantive simple. Substantive compuse. Ortografia substantivelor compuse 2
Substantive colective . Substantive defective 1
Cazuri şi funcţii sintactice (actualizarea cunoştinţelor)
Valorile stilistice ale substantivului
4
Pronumele
Pronumele personal
Pronumele reflexiv
Pronumele posesiv. Adjectivul pronominal posesiv 1
Pronumele demonstrativ. Adjectivul pronominal demonstrativ
Evaluare formativă: Pronumele şi adjectivul pronominal 1

2
 Numeralul

Adjectivul. Actualizarea cunoştinţelor

Articolul adjectival
Gradele de comparaţie 1

Adverbul 1

Prepoziţia. Regimul cazual al prepoziţiilor 1

Conjuncţia 1

Interjecţia

SINTAXA 1

Sintaxa propoziţiei
1
Predicatul
Predicatul verbal . Predicatul nominal
1
Subiectul 1
Subiectul exprimat. Subiectul neexprimat
Propoziţii fără subiect

Atributul
Atributul adjectival
Atributul substantival
Atributul pronominal (pronominal în dativ)
Atributul verbal. Atributul adverbial
Atributul apoziţional 2

Complementul
Complemente necircumstanţiale: direct şi indirect
Complemente circumstanţiale 4

SITUAŢIA DE COMUNICARE 1
1
Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere 1
Povestirea. Rezumatul. Conspectul
Organizarea unui text în funcţie de destinaţie. Cartea poştală, scrisoarea, telegrama, 1
cererea
Scrierea reflexivă inspirată din experienţa personală. Jurnalul

Evaluare sumativă semestrială

3
 Planificarea semestrială la
Limbă (comunicare) şi literatură română
- Clasa a VI a, an şcolar 2005 - 2006 -
- Semestrul I -
(19 de săptămâni – nr. de ore: 38 ore literatură; 38 ore limbă şi comunicare)

COMPARTI UNITĂŢI DE NR.

OBIECTIVE REFERENŢIALE ŞI SPECIFICE CON ORE SĂPT OBS
ŢINU
T
OL1. Conştientizarea valorii culturale a cărţii,
menţionarea structurii acesteia, precizarea necesităţii ei Cartea – obiect 1
în viaţa umană. cultural
OL2. Familiarizarea cu textul literar propus, definirea Universul cărţii
termenilor necunoscuţi, precizarea importanţei cărţilor Cartea
pentru memorialist. Nicolae Iorga – Cea 1
OL3. Relevarea faptului că a citi înseamnă a călători cu dintâi învăţătură
gândul în ţinuturi neexplorate .
OL4.Prezentarea persoanelor dragi ce l-au ajutat pe
evocator să descopere lumea inedită a cărţilor.
Fonetică Noţiuni de fonetică 2
OG1. Prezentarea sistemului fonetic românesc, definirea (actualizare)
noţiunilor de vocală, semivocală, consoană, silabă, Diftong, triftong, hiat
cuvânt, prezentarea regulilor de despărţire în silabe, Silaba. Despărţirea
capacitatea de a construi enunţuri adecvate cu cuvintelor în silabe.
omografe. Semne de ortografie şi
punctuaţie
OL5. Menţionarea ideilor principale, rezumarea textului,
stabilirea genului, definirea termenilor necunoscuţi.
OL6. Explicitarea titlului operei, argumentând cu Literatură Ionel Teodoreanu – 2
ajutorul elementelor de conţinut, delimitarea Basmul toamnei
secvenţelor de basm, identificarea figurilor de stil şi Personificarea
precizarea semnificaţiei acestora.
OL7. Precizarea utilităţi semnelor de punctuaţie în
comunicarea scrisă, enumerarea acestora, diferenţierea Semne de punctuaţie 1
de semnele de ortografie.

OG2. Definirea lexicului, precizarea sursei de informare,

privitor la sensul unui cuvânt, specificarea rolului Lexic Lexicul 2
dicţionarului în ora de limbă, conştientizarea (actualizarea
permanentei evoluţii a inventarului de cuvinte dintr-o cunoştinţelor)
limbă.

OL8. Încadrarea în genul literar corespunzător aducând

argumente convingătoare, delimitarea textului pe Literatura Opera epică 1
fragmente, realizarea lanului simplu şi a planului cultă I.L. Caragiale 3
dezvoltat de idei, cunoaşterea cuvintelor noi. Opera epică – D-l Goe
OL9. Identificarea unor greşeli de exprimare din text,
precizarea scopului utilizării unor asemenea forme.
OL10. Realizarea caracterizării personajului principal,
apelând la citate din text.
OL11. Selectarea replicilor care aparţin lui Goe,
analizarea acestora, precizarea semnificaţiei lor în Dialogul ca mijloc de 2
creionarea portretului personajului. caracterizare a
OL12. Precizarea faptului că dialogul este o modalitate personajului
de caracterizare indirectă a personajelor , în text fiind
generator de comic de limbaj.
OL13. Prezentarea modului de expunere care construieşte
opera, observarea apariţiei altor moduri de expunere în Naratorul. Naraţiunea 2
4
interiorul naraţiunii, delimitarea naratorului în la persoana a III-a.
naraţiunea la persoana a III-a şi a funcţiei acestuia în Schiţa
operă.
OL14. Specificarea importanţei stabilirii locului şi
timpului în evoluţia acţiunii, clasificarea personajelor
după o serie de criterii .
OL15. Definirea termenului literar schiţă, motivarea
apartenenţei la genul epic şi relevarea structurii
specifice a acestuia.

OG3. Definirea termenilor, stabilirea claselor de cuvinte

existente în compartimentele lexicului. Lexic Vocabularul 1
OG4. Precizarea importanţei împrumutului neologic în fundamental. Masa
unele domenii de activitate sau ştiinţe. vocabularului.
Neologismele

OC1. Menţionarea structurării textului oral în funcţie de

situaţia de comunicare, precizarea instanţelor situaţiei
de comunicare, definirea celor două tipuri de Comunicare c. Comunicarea 1
comunicare – dialogul şi monologul. Structurare dialogată
OC2. Prezentarea formelor specifice de dialog, selectate a textului (actualizare)
în funcţie de contextul comunicării. oral c. Comunicarea
OC3. Specificarea rolului monologului informativ monologată
(relatarea) în cadrul comunicării umane. (actualizare)
c. Organizarea
monologului
informativ
(relatarea unei
OC4. Delimitarea reprezentării nonliterare întâmplări)
(nonlingvistice) a unui act de comunicare, precizarea
semnificaţiei acestuia în cadrul comunicări general- Comunicarea prin texte 1
umane. nonliterare. Textul
OC5. Conştientizarea valorii comerciale a afişului, formă utilitar: afişul
de comunicare nonliterară.

OG5. Precizarea modalităţilor de îmbogăţire a

vocabularului şi a importanţei acestora.
OG6. Exersarea derivării cu prefixe (neologice) şi cu Mijloace interne de 3
sufixe, observarea posibilităţii obţinerii în asemenea Lexic îmbogăţire a
mod a unor cuvinte noi, care pot alcătui familii vocabularului:
lexicale. c. Derivarea
OG7. Exersarea compunerii ca procedeu de îmbogăţire a b. Compunerea
vocabularului, precizarea modalităţilor de compunere, c. Schimbarea
semnalarea identităţii cratimei şi a punctului drept valorii morfologice
semne de ortografie.
OG8. Exersarea conversiunii, observarea obţinerii unor
cuvinte cu o nouă identitate morfologică. Familia lexicală 1

OL16. Stabilirea caracteristicilor operei lirice,

demonstrarea identităţii operei de studiat ca fiind operă
lirică.
OL17.Memorarea versurilor, justificarea apartenenţei la Opera lirică 1
genul liric, studierea structurii şi a compoziţiei textului Literatura
poetic. cultă. Mihai Eminescu – 2
OL18. Definirea cuvintelor necunoscute, delimitarea Opera lirică Peste vârfuri…
figurilor de stil cunoscute.
OL19. Delimitarea elementelor care constituie cadrul
natural, descrierea atmosferei conturate în poezie,
desprinderea imaginilor vizuale şi auditive. Rima, măsura, ritmul 2
OL21. Specificarea sentimentului trezit în sufletul
cititorului în faţa cadrului natural proiectat în creaţie.
OL22. Definirea termenilor literari de studiat, precizarea
semnificaţiei stabilirii măsurii în stabilirea ritmului şi
în realizarea profilului tonic al creaţiei, a tipurilor de
ritm şi de rimă şi a grupării versurilor într-o strofă.

5
OG9. Definirea şi specificarea particularităţilor acestor Clase lexicale: 7
clase de cuvinte, soluţionarea unui set de exerciţii care a. Sinonimele
să asigure dezvoltarea abilităţilor lingvistice specifice Categorii (actualizare)
compartimentului vizat. lexico- b. Omonimele
OG10. Realizarea unor diferenţieri şi asemănări între semantice c. Antonimele
aceste clase de cuvinte. d. Paronimele
OG11. Evitarea formulărilor pleonastice din comunicarea e. Pleonasmul
orală şi scrisă.
OG12. Menţionarea tipurilor de propoziţii existente pe
plan sintactic, specificarea particularităţilor acestora,
definirea frazei, precizarea importanţei propoziţiei Sintaxa Felul propoziţiilor 1
regente sau a elementului regent pentru o propoziţie frazei (actualizare)
subordonată. Fraza
OG13. Prezentarea relaţiilor sintactice din interiorul
frazei, precizarea modalităţilor de realizare prin Propoziţia regentă 1
elemente specifice, stabilirea tipurilor de conjuncţii în
funcţie de relaţia sintactică existentă. Coordonarea. 1
Subordonarea
OL23. Lectura şi memorarea pastelului, precizarea Elementul regent 1
imaginii poetice create, specificarea particularităţilor
tabloului natural, definirea noilor cuvinte şi stabilirea Literatura Opera lirică descriptivă 1
rolului acestora, definirea termenului pastel şi cultă
demonstrarea identităţii de pastel a creaţiei Opera lirică V. Alecsandri – Iarna 2
alecsandriene. descriptivă
OL24. Demonstrarea identităţii poemului de descriere în Pastelul
versuri.
OL25. Extragerea figurilor de stil şi justificarea funcţiei
acestora.
OL26. Menţionarea altor opere literare lirice, populare
sau culte, studiate sau lecturate suplimentar, care
prezintă tablouri din natură şi precizarea dacă sunt sau Descrierea. Descrierea 1
nu pasteluri. ştiinţifică şi descrierea
OL27. Definirea termenului numit descriere, stabilirea literară. Tabloul.
identităţi lui drept mod de expunere, specificarea Portretul
prezenţe sale în planul liricii, expunând un tablou sau
un portret.
OL28. Stabilirea particularităţilor descrierii de natură
ştiinţifică, realizarea unei comparaţii între descrierea
ştiinţifică şi similara literară. Imagini ale toamnei în 1
OL29. Precizarea existenţei acestui mod de expunere în lirica românească
toate genurile literare, prezentarea coordonatelor (lectură suplimentară)
urmărite prin intermediul unei descrieri.
OL30. Lecturarea altor creaţii care conţin elemente
descriptive, delimitarea imaginilor care compun
tabloul, precizarea dacă acestea sunt sau nu pasteluri,
stabilirea anotimpului proiectat şi specificarea imaginii
care se conturează în urma receptării acestora.

OG14. Definirea verbului, stabilirea tipurilor de verbe, Verbul 2

precizarea funcţionalităţii morfologice a acestora, (actualizarea
prezentarea modurilor verbale şi precizarea utilităţii Morfologie cunoştinţelor)
acestora. Verbul Moduri personale şi 2
OG15. Conjugarea verbelor la indicativ viitor anterior şi nepersonale (indicativ
imperativ, stabilirea rolului imperativului în dialog, viitor anterior,
specificarea utilităţi propoziţiei imperative în imperativ)
comunicarea orală. Rolul imperativului în 1
dialog. Propoziţia
OC4. Precizarea etapelor realizării unui tablou descriptiv imperativă
în comunicarea orală sau scrisă.
OC5. Studierea imaginii expuse şi prezentarea Descrierea Descrierea unui tablou 1
elementelor descriptive aflate în prim.plan şi în plan
îndepărtat, realizarea unei scurte compuneri care să fie
similară acelei imagini.
OC6. Lecturarea tabloului propus, precizarea
elementelor constitutive ale tabloului natural, Scrierea imaginativă 1
stabilirea liniei cromatice predominante, delimitarea
6
figurilor de stil şi demonstrarea utilităţii lor, extragerea
părţilor de vorbire şi menţionarea celei mai frecvent
utilizate, semnalarea rolului acesteia.

OC7. Realizarea unei compuneri având ca referent un

tablou de natură specific anotimpului toamna, axându-
se pe dimensiunea cromatică a acestuia.

OL31. Precizarea semnificaţiei datinilor de iarnă în

conştiinţa românilor, enumerarea acestora şi
exprimarea atitudinii faţă de acestea şi faţă de Folclorul Datini de iarnă: 1
obiceiurile care se desfăşoară cu acest prilej. a. Colindul
OL32. Rezumarea povestirii, prezentarea personajelor şi b. Pluguşorul
a evenimentului surprins, specificarea bucuriei aduse c. Semănatul
de vestitorii Naşterii Domnului.

OL33 Lectura textului, compartimentarea pe fragmente,

extragerea ideilor principale, stabilirea personajelor şi a Mihail Sadoveanu 1
tipurilor de personaje, caracterizarea acestora. Vestitorii
OL34. Soluţionarea adecvată a exerciţiilor de vocabular (lectură suplimentară)
propuse de manual.

OL35. Stabilirea structurii operei epice, axată pe

coordonatele de spaţiu şi timp, pe instanţa numită Structura Subiectul
personaj, care duc la constituirea subiectului operei compozi- Momentele principale 2
literare, precizarea modului de expunere caracteristic ţională a ale subiectului
operei epice şi a contribuţiei modurilor de expunere operei epice
auxiliare. Moduri de expunere în 1
OL36. Enumerarea momentelor subiectului, precizarea opera epică (naraţiune,
semnificaţiei lor în structura subiectului operei epice. descriere, dialog)
OL38. Definirea speciei numite nuvelă, motivarea
apartenenţei la genul epic, demonstrarea faptului că Costache Negruzzi – 2
textul studiat întruneşte calitatea de nuvelă. Sobieski şi românii

Nuvela 1
OL37. Definirea regionalismelor şi a arhaismelor,
stabilirea tipurilor acestora, delimitarea unor asemenea Arhaisme. 1
variante în fragmentul operei literare propuse spre Regionalisme
studiu.

Evaluare Evaluare literatură 2

OG14 Definirea părţii de vorbire numită verb, precizarea

tipurilor de verbe existente în morfologia limbii Morfologie Verbul
române. Verbul
OG15Definirea categoriei gramaticale numite mod, Moduri personale şi 3
precizarea specificităţii ei, compartimentarea modurilor nepersonale (indicativ,
în personale şi nepersonale, enumerarea modurilor şi infinitiv, participiu,
conjugarea unor verbe la diferite moduri, raportarea lor supin – actualizarea
la factori timp, condiţionare, prezumţie. cunoştinţelor)

OG16 Specificarea rolului pe ca îl îndeplineşte Moduri personale:

imperativul în cadrul dialogului (formă a comunicării Modurile condiţional- 1
orale). optativ şi conjunctiv.
OG17 Dezvoltarea abilităţilor specifice în ortografierea Propoziţia optativă 1
unor forme verbale speciale (precedate/succedate de Modul imperativ (rolul 1
forme pronominale sau aflate la moduri personale sau imperativului în
nepersonale). dialog).
OG18Precizarea funcţiilor sintactice pe care le realizează
verbele la moduri personale şi nepersonale, construirea
unor enunţuri adecvate care să verifice asimilarea Funcţiile sintactice ale 2
acestora. verbului la moduri
OG19Definirea categoriei gramaticale numite mod, nepersonale
precizarea specificităţii ei, compartimentarea modurilor Moduri nepersonale
7
în personale şi nepersonale, enumerarea modurilor şi Infinitivul perfect
conjugarea unor verbe la diferite moduri, raportarea lor
la factori timp, condiţionare, prezumţie.

OC8. Definirea sintagmelor de vorbire directă şi

indirectă, specificarea particularităţilor acestora şi a Trecerea din vorbire 1
modalităţilor de a se realiza tranziţia de la una la directă în vorbire
cealaltă. indirectă (actualizarea
OC9. Definirea specificului textelor nonliterare, cunoştinţelor)
precizarea importanţei şi a utilităţii acestora în plan
socio-uman.
OC10. Construirea unor texte nonliterare, de tip ştire,
anunţ, reclamă. Texte nonliterare: 1
anunţul, ştirea, reclama

OE1. Demonstrarea capacităţilor de a construi

compuneri şcolare adecvate situaţiei de comunicare. Literatură Evaluare 4
OE2. Demonstrarea abilităţilor de utilizare corectă a Gramatică
limbii române, în conformitate cu regulile promovate Comunicare
de Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie.

8
 Planificarea materiei de limbă şi literatură română
Clasa a VI-a, an şcolar 2005 - 2006
Semestrul al II- lea
(17 de săptămâni - 34 ore literatură; 34 ore limbă şi comunicare)

COMPARTI UNITĂŢI DE
NR.
OBIECTIVE REFERENŢIALE ŞI SPECIFICE CONŢINUT SĂPT. OBS.
ORE

OL38. Lectura creaţiei lirice, memorarea acesteia, Literatura Tudor Arghezi – 2

încadrarea în genul literar corespunzător, cultă. Creion
justificarea încadrării operate. Opera lirică
OL39. Soluţionarea problemelor de vocabular
propuse, observarea inovaţiilor de la nivelul
limbajului poetic. Metafora 1
OL40. Definirea metaforei, recunoaşterea acesteia (familiarizare)
în creaţia poetică studiată, menţionarea rolului ei
în plan liric.

OL41. Recitarea creaţiei, precizarea Opera lirică – doina

caracteristicilor folclorice ale acesteia, încadrarea
în genul corespunzător, analizarea sentimentului Măi bădiţă, floare 2
traversat de eul poetic de natură feminină. dulce
OL42. Precizarea modului verbal predominant şi (caracteristicile 2
specificarea rolului acestuia în planul operelor folclorice)
semnificaţiilor lirice.
OL43. Realizarea studiului prozodic al creaţiei, Epitetul (actualizare) 1
mărturie a caracterului tradiţional al literaturii Tipuri de epitete
populare.
Mihai Eminescu – 1
OL44. Încadrarea poemului în literatura cultă, Doina
perceperea sentimentului patriotic eminescian, (lectură suplimentară)
menţionarea elementelor ce asigură unicitatea în
plan poetic.

OG20 Recunoaşterea substantivului, specificarea Morfologie Substantivul 2

Substantivul Definiţie, tipuri,
tipurilor de substantive studiate anterior,
precizarea importanţei categoriilor gramaticale de categoriile gramaticale
gen, număr, caz, articulare. de gen, număr, caz,
OG21 Recunoaşterea substantivelor compuse, articulare (actualizarea
specificarea modalităţii de compunere, cunoştinţelor)
ortografierea corectă a acestora.
OG22 Recunoaşterea substantivelor compuse, Substantive compuse 1
precizarea specificităţii acestora, utilizarea Ortografiere
adecvată în cadrul comunicării (acord cu verbul-
predicat), delimitarea substantivelor defective de Substantive colective şi 1
număr şi de gen (epicene), utilizarea adecvată a substantive defective
acestora în planul comunicării. Cazurile şi funcţiile 2
OG23 Precizarea cazurilor substantivului, stabilirea sintactice ale
specificităţii lor, relaţionarea cu logica adecvată substantivului
comunicării, stabilirea funcţiilor sintactice (actualizarea
specifice fiecărui caz. cunoştinţelor)
OG24 Menţionarea funcţiilor stilistice ale Valorile stilistice ale 1
substantivelor în cadrul comunicării artistice substantivului
(ponderea acestei părţi de vorbire în registrul
figurilor de stil).
Comunicare Relatarea. 1
OC11. Definirea verbului a relata, specificarea
rolului acestuia n planul comunicării orale şi Argumentarea unui
scrise, conştientizarea caracterului personal al punct de vedere

9
acesteia, specificarea importanţei adaptării Scrierea imaginativă.
acesteia la cauza şi scopul comunicării. Compunerea narativă
OC12. Stabilirea rolului pe care îl ocupă tonul
(trebuie să fie convingător, entuziast, prietenos,
cald, condiţionat) şi limbajul (trebuie să fie clar,
precis, corect, expresiv).
OC13.Precizarea specificităţii compunerii narative:
relatarea la persoana I sau la persoana a III-a.
OC14. Conştientizarea esenţialităţii utilizării
verbelor de mişcare sau a părţilor de vorbire cu
valoare verbală în asigurarea dinamicităţii
relatării.

OL45. Lectura textului poetic, memorarea Literatura Balada: Toma Alimoş 3

fragmentelor esenţiale, stabilirea dimensiunii
epice a acestuia, prezentarea subiectului, Opera epică
soluţionarea problemelor de vocabular. în versuri.
OL46. Studierea universului operei, realizarea
comentariului stilistic, precizarea specificităţii Antiteza. 3
folclorice a acesteia. Hiperbola/ litota –
OL47. Definirea baladei, încadrarea în genul literar figuri stilistice
corespunzător, delimitarea elementelor specifice antitetice
acestui tip de creaţie populară, prezentarea
caracteristicilor specifice.
OL48. Definirea figurilor stilistice de studiat,
delimitarea lor în conţinutul operei, precizarea
importanţei utilizării acestora în creaţiile expuse
în versuri.

OG25 Actualizarea noţiunilor referitoare la Morfologie Pronumele 1

pronumele personal (de politeţe), prezentarea Pronumele Pronumele personal
formelor deictice şi supletive, precizarea Funcţii sintactice
funcţiilor sintactice realizate de pronume, ca (actualizarea
supleant al numelui. cunoştinţelor)
OG26 Precizarea rolului pronumelui reflexiv în Pronumele reflexiv.
realizarea diatezei reflexive, specificarea Funcţii sintactice
importanţei acordului în gen şi număr cu
pronumele personal de conjugare, diferenţierea
de pronumele personale pentru acuzativ şi dativ,
prezentarea formelor accentuate (tonice) şi a
celor neaccentuate (atone), precizarea funcţiilor
sintactice pe care le realizează.
OG27. Prezentarea formelor pronumelui posesiv
(tonice şi atone), precizarea importanţei acordului
în gen, număr, caz cu substantivul determinat
(valoare adjectivală) şi a utilităţii articolului
posesiv-genitival (indicator al genului şi
numărului obiectelor posedate), funcţii sintactice
realizate de pronumele şi adjectivul pronominal
posesiv.
OG22. Indicarea formelor de pronume posesiv, Pronumele posesiv. 1
stabilirea tipurilor de pronume demonstrative, Adjectivul pronominal
specificarea situaţiei în care au valoare posesiv. Funcţii
adjectivală (importanţa acordului în gen, număr, sintactice
caz cu numele determinat),funcţiile sintactice
realizate de pronumele şi adjectivul pronominal Pronumele 2
demonstrativ. demonstrativ.
Adjectivul pronominal
demonstrativ. Funcţii
OG23. Soluţionarea corectă a problemelor propuse sintactice
spre evaluare formativă, demonstrarea abilităţilor
specifice cunoaşterii acestei clase morfologice, Test de evaluare 1
raportarea la nivelul sintactic (recunoaşterea formativă: pronumele
funcţiilor sintactice corespunzătoare fiecărui tip şi adjectivele
de pronume). pronominale

10
OL49. Lecturarea expresivă şi explicativă a Literatura Ion Creangă – Amintiri 3
fragmentului, rezumarea acestuia, încadrarea în cultă. din copilărie
gen şi stabilirea identităţii operei ca specie Opera epică
literară, precizarea importanţei expunerii Naraţiunea la persoana
naraţiunii la persoana I, a rolului îndeplinit de I.
naratorul-personaj în conturarea verosimilităţii
universului operei. Naratorul ca personaj
OL50.. Conştientizarea similitudinii dintre
conţinutul fragmentului unei opere şi cel al Opera integrală.
operei literare, definirea fragmentului,
specificarea importanţei studierii unor opere în Fragmentul de operă
clasele gimnaziale pe fragmente.
OL51. Desprinderea mărcilor stilistice specifice Umorul (categorie 1
operei lui Creangă: oralitate şi umor, prezentarea estetică)
elementelor ce realizează oralitatea şi umorul,
analizarea particularităţilor limbajului operei
marelui povestitor.
Lectură Mark Twain – 1
OL52. Stabilirea unor asemănări/deosebiri între suplimentară Aventurile lui Tom
aventurile lui Nică şi cele ale lui Tom. Sawyer
(lectură suplimentară)

OC15. Definirea acestor tipuri de compoziţie Comunicare Povestirea. Rezumatul. 1

şcolară, specificarea importanţei lor în Conspectul
dezvoltarea unor capacităţi specifice de
exprimare orală şi scrisă, prezentarea etapelor
care trebuie respectate în realizarea acestora.
OC16.Realizarea unei comparaţii între aceste tipuri
de compoziţie, stabilirea
asemănărilor/diferenţelor care intervin între
acestea.
OC17. Conştientizarea esenţialităţii dezvoltării
abilităţilor de alcătuire a conspectelor în procesul
complex al învăţării, presupunându-se
consultarea materialelor didactice auxiliare.

OG28. Actualizarea cunoştinţelor acumulate Morfologie Numeralul 1

anterior referitoare la numeral, precizarea Numeralul
valorilor morfologice ale numeralelor cardinale şi Numeralul cardinal şi
ordinale, prezentarea formelor specifice ordinal . Valori
(algoritmul structural), enumerarea funcţiilor morfologice. Funcţii
sintactice pe care acestea le realizează. sintactice (actualizarea
OG29. Prezentarea numeralelor colective şi cunoştinţelor)
fracţionare, specificarea utilităţii acestora în Numeralul colectiv
comunicare, Prezentarea algoritmelor structurale Numeralul fracţionar
specifice, specificarea valorilor morfologice
deţinute, prezentarea funcţiilor sintactice pe care
acestea le realizează.

OG30. Definirea adjectivului, precizarea Morfologie Adjectivul

specificităţii acestuia la nivel morfologic, Adjectivul
specificarea tipurilor de adjective, precizarea Actualizarea 1
valorilor stilistice ale acestuia. cunoştinţelor
OG31. Prezentarea formelor articolului adjectival, Adjective variabile şi
precizarea utilităţii acestuia ca instrument invariabile
gramatical, sublinierea nerelevanţei sintactice a
acestuia , a relevanţei sale în plan morfologic Articolul adjectival sau 1
(ajută la construirea unor grade de comparaţie). demonstrativ
OG32. Specificarea prezenţei acestei categorii Categoria gramaticală
gramaticale în cazul a două părţi de vorbire grad de comparaţie
(adjectivul şi adverbul), enumerarea gradelor de
11
comparaţie şi precizarea algoritmelor structurale,
sublinierea rolului jucat de adverbele specializate.
OG33. Menţionarea existenţei unei serii de
adjective care nu au grad de comparaţie, datorită
suficienţei semantice a acestora, precizarea Conversiunea 1
posibilităţii de substantivare sau adverbializare a adjectivelor defective
acestora. de grad de comparaţie
OG34. Prezentarea valorilor stilistice realizate de Valorile stilistice ale
adjectiv, specificarea importanţei acestei părţi de adjectivului
vorbire în plan stilistic.

OL33. Specificarea semnificaţiei acestei sărbători Hristos a înviat! 1

spirituale ortodoxe în cultul creşti, prezentare
unor ritualuri specifice acestei perioade a anului
religios.

OL34. Lecturarea expresivă şi explicativă a Literatura Fabula 3

creaţiei, justificarea apartenenţei ei la genul epic, cultă Opera Grigore Alexandrescu
motivarea scrierii în versuri observarea ponderii epică în – Câinele şi căţelul
figurilor stilistice. versuri.
OL35. Memorarea versurilor creaţiei, extragerea
ideilor cu valoare etică, realizarea unei scurte
caracterizări a personajelor alegorice.
OL36. Definirea speciei literare numite fabulă,
precizarea rolului ei în cadrul creaţiilor epice în
versuri, delimitarea tonalităţii specifice,
justificarea moralei existente la finalul acestui tip
de creaţie epică.

OC18. Prezentarea modalităţilor specifice de Comunicare Organizarea unui text 1

constituire a unor compuneri cu destinaţie liberă în funcţie de destinaţie:
sau specială, precizarea importanţei lor în - Cartea poştală
comunicarea scrisă interumană. - Telegrama,
OC19. Redactarea unor compoziţii specifice unor - Cererea,
situaţii de comunicare, demonstrarea abilităţilor - Scrisoarea
aferente constituirii acestora.

OG35. Definirea adverbului, clasificarea în funcţie Morfologie Adverbul 1

de scopul comunicării, ortografierea adecvată a Adverbul
acestora, precizarea funcţiilor sintactice realizate. Clasificarea adverbelor
OG36. Specificarea importanţei prezenţei gradelor (actualizarea
de comparaţie în cazul adverbelor. cunoştinţelor);
ortografierea acestora
Grade de comparaţie
Funcţii sintactice
Utilizarea adecvată a
adverbelor

OG37. Definirea prepoziţiei, precizarea utilităţii Morfologie Regimul cazual al 1

acesteia drept instrument gramatical, clasificarea Prepoziţia prepoziţiei
prepoziţiilor în funcţie de cazul pe care îl cer, Alte cazuri cerute de
specificarea unor prepoziţii provenite din alte prepoziţie
părţi de vorbire. Utilizarea adecvată a
prepoziţiilor

OG38. Definirea conjuncţiei, clasificarea Morfologie Tipuri de conjuncţii 1

conjuncţiilor (coordonatoare şi subordonatoare), Conjuncţia Alte părţi de vorbire cu
clasificarea conjuncţiilor coordonatoare rol conjuncţional
(copulative, adversative, disjunctive, concluzive),
menţionarea funcţionalităţii altor părţi de vorbire
drept conjuncţii (conversiune).

OG39. Definirea interjecţiei (actualizare), Morfologie Definire 1

stabilirea tipurilor de interjecţii, precizarea Interjecţia Tipuri
12
funcţiilor sintactice sau stilistice realizate. Funcţii sintactice

OL37. Lecturarea expresivă şi explicativă a Literatură Parabola biblică 2

textului, precizarea exist4enţei unui tâlc în cazul Cei doi fii chemaţi a
parabolei, definirea termenului de parabolă, lucra în via tatălui
specificarea importanţei parabolei biblice în
cadrul educaţiei individuale şi colective.

OG40. Precizarea importanţei studierii sintaxei Sintaxa Sintaxa propoziţiei 1

propoziţiei, menţionarea unităţilor sintactice la propoziţiei (actualizarea
nivel propoziţional, clasificarea propoziţiilor cunoştinţelor)
după scopul comunicării, după starea afectivă,
după alcătuire, după aspectul predicatului.

OG41. Definirea predicatului, stabilirea tipurilor de Predicatul Predicatul 1

predicat, precizarea semnificaţiei realizării
predicaţiei la nivel infrapropoziţional.

OG42. Definirea subiectului, clasificare, stabilirea Subiectul 1

semnificaţiei prezenţei /lipsei acestuia din cadrul Sintaxa Propoziţii fără subiect
propoziţiei, prezentarea topicii subiectului. propoziţiei
OG43. Specificarea importanţei realizării acordului Subiectul Acordul predicatului 1
între subiect şi predicat, asigurându-se logica (verbal şi nominal) cu
interioară a comunicării. subiectul

OL38. Lecturarea expresivă şi explicativă a Literatura

fragmentului, precizarea modalităţilor de cultă.
creionare literară a Oltului, definirea reportajului Reportajul Geo Bogza – Cartea 2
literar, delimitarea elementelor specifice acestuia, literar. Oltului (fragment)
compararea (asemănarea /diferenţierea) acestuia Reportajul
de reportajul jurnalistic. jurnalistic

Evaluare Evaluare literatură 3

OG44. Definirea atributului, precizarea rolului Sintaxa Atributul 3

acestuia la nivel infrapropoziţional, stabilirea propoziţiei Atributul adjectival
tipurilor de atribute, precizarea modalităţilor de Atributul (actualizarea
recunoaştere a acestora, menţionarea identităţii cunoştinţelor)
de parte secundară de propoziţie. Atributul substantival
OG45. Recunoaşterea atributelor, stabilirea tipului Atributul apoziţional
acestora, capacitatea de a construi enunţuri care Atributul pronominal
să conţină diferite tipuri de atribute. (pronominal în dativ)
Atributul verbal,
adverbial

OL39. Lecturarea expresivă şi explicativă a Lectură H. Melville – 1

fragmentului, extragerea ideilor principale şi suplimentară Encantadas sau
specificarea valorii acestora. Insulele fermecate
(fragment)
(lectură suplimentară)

OG46. Definirea complementului, precizarea Sintaxa Complementul 1

importanţei în sintaxa propoziţiei, clasificarea propoziţiei
complementelor în funcţie de circumstanţă. Comple- Complemente 1
OG47. Recunoaşterea diferitelor tipuri de mente necircumstanţiale
complement din enunţuri, capacitatea de a Complemente
construi enunţuri care să conţină complementele circumstanţiale
studiate.

OC20. Stabilirea elementelor specifice jurnalului, Comunicare Scrierea reflexivă 1

precizarea tipurilor de jurnal, menţionarea inspirată din experienţa
importanţei jurnalului de însemnări zilnice. personală.
OC21. Conştientizarea importanţei jurnalului unui Mircea Eliade – Jurnal
autor de literatură în determinarea specificului
13
operei sale, a individualităţii în plan artistic etc.

OE1. Demonstrarea capacităţilor de a construi Literatură Evaluare sumativă 3

compuneri şcolare adecvate situaţiei de Gramatică semestrială
comunicare. Comunicare
OE2. Demonstrarea abilităţilor de utilizare corectă
a limbii române, în conformitate cu regulile
promovate de Îndreptarul ortografic, ortoepic şi
de punctuaţie

14