Citirea corecta sau incorecta a informatiilor afecteaza memoria

Oamenii pot acumula atat adevarata cat si falsa cultura generala despre lume din povesti de
fictiune. Prezentul studiu a explorat daca beneficiile si costurile invatarii despre lume din povesti de
fictiune se pot extinde asupra memoriei prin intermediul unor bucati de informatii stabilite in mod
direct. De interes a fost idea conform careia cititorii ar utiliza corect sau incorect referintele povestii
pentru a face deductii in ceea ce priveste informatiile povestii, ca mai apoi sa integreze acele inferente
in bazele culturii lor generale. Participantii au citit povesti care contineau referinte corecte, neutre dar
derutante despre lucruri din lume; fiecare referinta a putut fi combinata cu o alta referinta care a aparut
intr-o fraza ulterioara pentru a face o deductie. Mai tarziu ei au raspuns unor intrebari de cultura
generala , care testau tocmai aceste inferente deductive. Rezultatele au dovedit ca participantii au
generat deductiile in ceea ce priveste inferentele care au fost consistente sau inconsistente culturii
generale; referintele au fost plasate consecutive in text sau au fost separate de multe alte fraze. Cititorii
invata mult mai mult decat este direct stabilit in poveste; ei utilizeaza inferentele lumii reale pentru a
face deopotriva corecte sau incorecte deductii care sunt integrate in bazele cunostintelor lor generale.

Povestile de fictiune au loc in lumi fantastice si sunt complet diferite de realitate, dar de cele mai
multe ori ele include informatii despre oameni adevarati, locuri si evenimente. Spre exemplu, cel mai
bine vandut roman de Dan Brown si anume “Codul lui DaVinci” face referire la orase europene, istorie,
arta si arhitectura. Atunci cand povestile de fictiune au o baza in realitate, ele reprezinta o sursa din care
oamenii pot invata informatii despre lume . Povestile de fictiune sunt deseori incorporate in curriculum-
ul scolar ca studii sociale, pentru ca ele ajuta studentii sa invete si astfel sa le creasca interesul. Cu toate
ca de cele mai multe ori aceste povesti contin atat reprezentari ale lumii reale, cat si interpretari false
deoarece autorii cateodata mai fac si greseli tocmai pentru a relata o poveste cat mai interesanta. Spre
exemplu in “Codul lui DaVinci” este mentionat faptul ca Imparatul Constantin a fost botezat impotriva
vointei lui, istoria relatand contrariul, sau intr-o alta carte este prezentat singurul descendent al lui Iisus
si al Mariei, lucru care din punct de vedere genetic este imposibil. Tocmai din acest motiv oamenii pot sa
acumuleze cunostinte atat adevarate cat si false despre lume. Acest studiu a demonstrat ca citind o
poveste de fictiune care contine referinte despre lume poate imbunatati abilitatea oamenilor de a
raspunde unor intrebari despre cele citite in baza unui test de cultura generala. Pe de alta parte daca
povestea contine referinte false, oamenii pot asimila chiar acele informatii gresite ca mai apoi sa le
reproduca in test.
 In prezentul studiu conceptualizam procesul prin intermediul caruia sunt generate si retinute
inferentele deductive in baza a doi pasi. In primul rand cand un cititor intalneste a propozitie noua care
are legatura cu ce a citit mai devreme sau cu aspecte de cultura generala , aceste elemente sunt
preluate din memorie si astfel sunt create inferentele deductive. In al doilea rand, cititorul integreaza
inferentele in reprezentarea mental a textului si posibil in memoria de lunga durata. Scopul nostru este
de a examina daca aceste inferente pot fi integrate in cultura generala a oamenilor , rezultatul final fiind
dat de aspectul potrivit caruia oamenii pot acumula atat adevarata cat si falsa cultura generala despre
lume fara ca toate acestea sa fie stabilite direct in poveste.

Prezentul studiu

In cele doua experimente am investigat daca oamenii utilizeaza corect sau incorect informatiile
pentru a face inferente deductive despre acele informatii ca mai apoi sa utilizeze inferentele pentru a
raspunde unor intrebari de cultura generala. Ambele experimente au utilizat aceeasi metodologie. In
primul rand participantii au citit trei povesti de fictiune care contineau atat informatii corecte cat si
incorecte. Fiecare bucata de corecta sau incorecta informatie a fost prezentata intr-o propozitie critica
care era urmata de propozitie care continea informatii asemanatoare. Fraza critica prezenta trei tipuri
de informatii : corecte, incorecte si generale. Dup ace citeau povestile si isi indeplineau sarcinile,
participantii luau un test de cultura generala care contineau intrebari la care se putea raspunde pe baza
informatiilor citite in poveste. Astfel cititorii isi imbogateau cultura generala generala datorita
inferentelor formate in urma a ceea ce au citit, ei trebuiau ca stfel sa raspunda unor intrebari de cultura
generala tocmai prin intermediul acestor inferente.

Experimentul 1

Principalul scop al experimentului 1 a fost sa constate daca oamenii fac infrentele care au fost
sugerate de fraza si apoi reproduc inferentele in testul de cultura generala. In povesti fraza cu pricina era
intotdeauna imediat urmata de fraza critica. Testul de cultura generala includea intrebari care testau
informatiile care fusesera direct stabilite in fraza critica.

Metoda

Participantii : 48 de student de la Universitatea Duke

Designul experimental: Experimetul a utilizat trei tipuri de propoztii cadru : corecte, incorecte,
neintelese a cate doua tipuri de inferente (fara inferente, aproapre de inferente). Variabila dependenta
a fost data de proportia raspunsurilor correct sau incorecte la testul de cultura generala.

Materiale: materialele au constat in trei povesti de fictiune si un set de intrebari de cultura generala.

Procedura: Intregul experiment a fost efectuat pe calculator. In primul rand participantii au citit cele
trei povesti de fictiune. Au au fost indemnati sa citeasca cat de repde pot dar totodat asa se asigure ca
au inteles continutul povestii. Fiecare poveste a fost prezentata pe ecran propozitie cu propozitie si o
data ce participantii avansau la urmatoarea propoztie ei trebuia sa apese tasta spacebar. Dup ace au citit
povestile ai au fost prinsi intr-o sarcina de sapte minute (rezolvand un puzzle visual spatial). In final
participantii au luat un test de cultura general ace continea cate 100 de intrebari. Au fost indrumati sa
raspunda la cat mai multe intrebari dar nu sa le ghiceasca. Daca nu stiau sa rspunda au fost rugati sa
apese butonul “nu stiu”. Participantii si-au scrsi raspunsurile utilizand tastatura.

Experimetul 1 a dovedit acestui studiu ca participantii au acumulat atat corecta cat si incorecta
informatie care a fost direct stabilit in povesti . Rezultatele au demonstrate ca paticipantii au facut
inferente deductive utilizand atat corecte cat si incorecte informatii ca mai apoi ca produca acele
inferente pe testul de cultura generala.

Experimetul 2 : principalul scop al celui de-al doilea experiment a fost sa imbunatateasca ceea ce déjà a
demonstrate experimental 1. Apropierea dintre frazele critice si celelalte tinand seama de conditia
inferentelor au ajutat participantii sa faca inferentele deductive tocmai pentru ca amandoua bucatile de
informatie erau in memoria de lucru. Foarte multe studii au aratat ca oamenii reactiveaza informatii
anterior citite atunci cand ai intalnesc a propozitie noua cu informatii asemanatoare chiar si dupa ce au
citit multe alte fraze neinrudite.

Participanti : 32 de student de la Universitatea Duke

Designul experimental: experimental a utilizat trei tipuri de propozitii cadru( corecte, neutre,
neintelese) si cate doua tipuri de inferente(apropiate si indepartate).

Materialele: materialele au fost aceleasi cu exceptia faptului ca au fost facute modificari in cadrul
povestilor pentru ca aprticipantii sa nu faca aceleasi greseli ca si in xeperimetul 1.
Procedura : procedura este similara celei din experimental 1 cu modificarile de rigoare pentru a fi
evitate ulterioare erori. Modalitatea de scorare a fost la fel ca cea din experimental 1.

Concluzii: Participantii cu inferente apropiate au facut inferente deductive utilizand atat corecte cat si
incorecte informatii pe care mai apoi le-au produs in testul de cultura generala.

Discutii generale: prezentul studiu arata ca benedficiile si costurile invatatului despre lume din
povesti de fictiune se poate extinde asupra memoriei prin bucati de informatii direct stabilite. Cititorii
au utilizat relatia tranzitiva dinte frazele critice si cele inrudite pentru a face inferente deductive.
Prezentul studio de asemenea se poat extinde si aupra procesului de invatare din surse de fictiune.
Povestile de fictiune contin un mix de aspecte cu acuratete sau fara acuratete despre lume. Oamenii pot
acumula atat falsa cat si adevarata cultura generala despre lume din povesti de fictiune. Rezultatul celor
doua experimete sugereaza ca efectele cititului correct sau incorect al informatiilor prezenatte in
povesti de fictiune sunt mult mai extinse dcat s-a crezut anterior. Cu toate ca specificul informatiei si
anume corecta sau incorecta are un effect direct asupra a ceea ce este invatat, poate de asemenea sa
afecteze memoria pentru alte informatii similar sau chiar sa produca beneficii si alte costuri pentru
cititor.