Lectia 3 – Valori Si Principii Democratice 2 Octombrie 2013

Valorile unei societati democratice reprezinta idei si credinte considerate importante pentru
membrii unei comunitati, care devin astfel practici concrete prin comportamentul cetatenilor si al
autoritatilor publice
Principiile democratice orienteaza actiunea politica in functie de anumite valori. Pe baza lor sunt
concepute si puse in practica mecanismele democratice.
Intre valorile democratice se numara: LIBERTATEA, EGALITATEA IN FATA LEGII, TRANSPARENTA,
TOLERANTA, EGALITATEA IN DREPTURI, EGALITATEA DE SANSE, COMPETITIA DREAPTA ETC.
Se alatura valorilor democratice mai sus mentionate si pluralismul politic (Art 8 din Constitutia
Romaniei), separatia puterilor in stat (Art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei), domnia legii (Art. 16
alin. 2 din Constitutia Romaniei).
NU UITATI: „Numai legii ii datoreaza oamenii dreptatea si libertatea!” Jean Jacques Rousseau

Constituţia României

 reprezintă legea fundamentală a statului;

 cuprinde principiile generale şi precizările referitoare la drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţenilor,
respectiv la organizarea statului.

Adoptată în anul 1991 şi aprobată prin referendum, Constituţia României cuprindea 7 titluri, 10 capitole
şi 152 de articole. Revizuită în 2003 şi aprobată prin referendum de cetăţeni pentru a permite aderarea
României la alianţa militară N.A.T.O. şi la Uniunea Europeană, Constituţia cuprinde 8 titluri şi 156 de
articole.

Titlul I al Constituţiei cuprinde principiile generale:

 România este stat naţional unitar, suveran şi indivizibil;

 suveranitatea aparţine poporului;
 Sunt cuprinse şi articole referitoare la simbolurile statului (drapelul, stema, ziua naţională, imnul ţării,
capitala).

Titlul II al legii fundamentale a statului român se referă la:

 drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor ţării: dreptul la viaţă, la integritate
fizică şi psihică, dreptul la muncă, dreptul la proprietate, la ocrotirea sănătăţii, dreptul de a alege şi de a
fi ales;
 îndatoririle de a fi fidel faţă de ţară, de a respecta Constituţia şi legile.

Titlul III se referă la:

 autorităţile publice, la modul în care acestea funcţionează şi care le sunt atribuţiile;

 sunt precizate şi raporturile dintre instituţiile publice ale statului român.

Titlul IV se referă la:

 economia şi finanţele publice, stabilind principiile care stau la baza organizării economiei ţării, prin
respectarea principiilor pieţei şi ale proprietăţii;
 o serie de articole se referă la moneda naţională, la bugetul public naţional, la impozite şi taxe etc.

Titlul V cuprinde articolele referitoare la:

 organizarea şi atribuţiile Curţii Constituţionale a României;

 formată din judecători, aceasta are drept atribuţii pronunţarea constituţionalităţii legilor, înainte de
promulgarea lor, vegherea respectării procedurilor cu privire la alegerea preşedintelui ţării, vegherea
respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului etc.

Titlul VI din Constituţia României din 1991 se referea la:

 revizuirea legii fundamentale;

 modul în care poate fi iniţiată şi pusă în aplicare această procedură;
 în urma revizuirii legii fundamentale a statului român în anul 2003, acesta a devenit Titlul VII.

Potrivit revizuirii legii fundamentale din anul 2003, Titlul VI din actualul text al Constituţiei este cel
referitor la integrarea euro-atlantică a ţării. Acesta cuprinde articole referitoare la:

 modalitatea de integrare a României în Uniunea Europeană:

 prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale U.E. şi ale celorlalte reglementări comunitare cu
caracter obligatoriu;
 modalitatea de aderare la alianţa N.A.T.O.

Titlul VII din Constituţia din 1991, devenit Titlul VIII după revizuirea din 2003, se referă la dispoziţiile
finale şi tranzitorii, fiind precizate condiţiile de intrare în vigoare a acesteia.