Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evacuarea resturilor vegetale de la culturile anterioare se execută după fiecare ciclu de cultură
şi are ca scop îndepărtarea acestora din sere, curăţirea perfectă a serei pentru efectuarea
lucrărilor viitoare.
Acestea se pot arde sau composta, în unele ţări se folosesc maşini speciale care toacă vrejurile
pe loc şi se introduc în sol. Aceasta presupune ca plantele să fie sănătoase şi să se aplice
dezinfectia cu aburi.
In ultimul timp în culturile din sere se folosesc hibrizi cu numeroase rezistenţe genetice la
principalii agenţi patogeni, încât, la sfârşitul ciclului, plantele sunt sănătoase, caz în care
resturile vegetale pot fi tocate şi încorporate în sol sau duse în platforme, în afara serei,
pentru compostare, obţinându-se material organic semifermentat sau fermentat, utilizat la
fertilizarea organică
în agricultura ecologică se fertilizează numai organic cu gunoi de grajd sau compost matur,
dezinfectat termic în prealabil dacă este posibil.
Fertilizarea organică este bine să se facă odată pe an, de preferat înaintea ciclului II (vara),
când gunoiul şi solul serei se poate dezinfecta mai uşor cu abur sau prin solarizare, in doze de
100 t/ha, diferenţiat de conţinutul solului în materie organică.
Se aplică doze destul de mari de îngrăşăminte cu fosfor (circa 700 kg/ha şi potasiu 500 kg/ha).
Mobilizarea solului
Este necesară o mobilizare adâncă a solului cu ajutorul subsolierului la 40-50 cm, la 2-3 ani, în
scopul distrugerii stratului tasat, format datorită executării mobilizărilor de bază la aceeaşi
adâncime (28-30 cm) şi drenării excesului de umiditate.
Mobilizarea de bază a solului se realizează la adâncimea de 28-30 cm înaintea fiecărui ciclu cu
rotosapa.
Măruntirea solului se face cu scopul obţinerii unui sol bine afânat, cu freza la adâncimea de
15-17 cm. Mărunţirea are şi rolul de a încorpora în sol materialul organic administrat şi de a-l
aerisi şi a-l nivela.
Lucrările care asigură pregătirea solului au un rol important în menţinerea unui raport optim
între fazele solidă (25%), lichidă (42%) şi gazoasă (33%).
Plantarea se face cu coletul la suprafaţa solului, se poate face mecanizat cu maşini speciale,
după plantare răsadurile se udă.
Lucrari de ingrijire
Asigurarea condiţiilor optime de creştere şi dezvoltare a plantelor impune executarea unui
complex de lucrări de îngrijire care se aplică atât solului, cât şi plantelor luate în cultură.
Afanarea solului urmăreşte menţinerea stratului cât mai afânat în vederea crearii unui regim
aerohidric ontim pentru dezvoltarea unui sistem radicular puternic. Numărul lucrărilor de
afânare depinde de tipul de sol si modul de irigare. Pe solurile uşoare se aplică un număr
redus de lucrări, iar pe cele grele mai mare. Când se udă prin aspersiune se vor aplica mai
puţine lucrări de afânare.
Lucrările de îngrijire aplicate plantelor sunt mult, mai numeroase si mai complexe comparativ
cu cultua în câmp sau adăposturile acoperite cu mase plastice.
Completarea golurilor se face în primele zile după plantare până la maximum 25-30 zile,
folosind răsadul de rezervă, transplantat în ghivece mai mari. Prin această lucrare se asigură
culturi cu densitatea apropiată de 100%, capabile să asigure producţii ridicate.
Susţinerea plantelor se realizează folosind sfori de susţinere câte una la fiecare plantă de
tomate, castraveţi, pepeni, sau 3-4 la ardeiul gras şi pătlăgele vinete care se leagă cu capătul
superior de sârma întinsă în acest scop. Săptămânal plantele se dirijează în jurul sforilor.
Copilitul se practică la tomate, ardei, vinete. La tomate cel mai adesea se face radical prin
îndepărtarea tuturor copililor. Acolo unde apar goluri şi la plantele de la marginea traveelor se
poate lăsa un copil, plantele fiind conduse cu două tulpini.
La ardei şi vinete copilitul se face parţial, planteie fiind conduse cu 2-4 tulpini principale.
Ciupitul se aplică la castraveţi în sere, eventual asupra lăstarilor laterali, dar mai mult la
pepenii galbeni şi fasolea urcătoare. La aceasta din urmă se aplică două ciupiri, pentru a
favoriza lăstărirea, prima dată când plantele au 50-60 cm înălţime şi a doua la 100-120 cm
înălţime.
Carnitul se face la tomate după 10-12 inflorescenţe la ciclul 1 şi după 5-6 inflorescenţe la ciclul
II. Ardeii si vinetele se cârnesc cu 40 de zile înainte de desfiinţarea culturii.
Lucrarea se repetă de câteva ori până la înălţimi difeite (0,6-1 m) ale tulpinii, la tomate chiar la
nivelul ultimei inflorescenţe nerecoltate.
Indepartarea de butoni florali şi fructe se practică la ardei prin înlăturarea primului boboc
floral şi chiar a primului fruct pentru a nu se încetini creşterea vegetativă.
Cizelarea fructelor -constă din îndepărtarea fructelor rămase mici din inflorescenţe.
Dirijarea factorilor de mediu în perioada de vegetaţie se face cu multă atenţie pentru a asigura
creşterea şi fructificarea normală a plantelor.
siguranţa realizării producţiei prin evitarea pericolelor prezentate de grindină, ploi torenţiale,
îngheţuri, brume tâ zii de primăvară şi timpurii de toamnă:
discuirea în vederea afânării solului, pentru a se putea executa o bună nivelare de întreţineri,
lucrarea efectuându-se cu grapa cu discuri
-mobilizarea solului - se execută toamna, fără răsturnarea brazdei, până la 10-15 octombrie, la
adâncimea de 28-30 cm.
la 3-4 ani este necesară mobilizarea straturilor adânci ale solului, lucrare ce se execută la
adâncimea de 40-50 cm, cu 10-15 cm sub talpa arăturii, realizând condiţii adecvate pentru
infiltrarea apei şi activitatea microorganismelor din sol.
In cazul în care cultura se înfiinţează din toamnă, de obicei ca succesiune anterioară (salată,
spanac, ceapă şi usturoi verde), arătura se grăpează şi solul se modelează în straturi inălţate.
- acoperirea solarului, prin montarea foliei de polietilenă cu circa 5-10 zile înainte de
plantare, în vederea încălzirii solului şi aerului. în ultimul timp se folosesc folii, „long life", care
au o durată de utilizare de 3-5 ani. rămânând în tot acest timp peste scheletul solarului.
Utilizarea acestora permite efectuarea de culturi în succesiuni, pe o durată cât mai mare din
timpul anului;
Adâncimea de plantare a răsadurilor este în general cu 2-3 cm mai adânc faţă de nivelul
solului, comparativ cu adâncimea specifică producerii răsadurilor.
După plantare răsadurile se udă la cuib cu 1,5 litri de apă sau prin brazde, cu o normă de 200
m3 apă la-hectar sau udare prin picurare.
Se folosesc atât măsuri preventive, cât şi curative, care trebuie aplicate corespunzător
normelor tehnologice şi ecologice de protecţie a muncii.
Fertilizarea fazială este o lucrare de mare importanţă pentru menţinerea fertilităţii solului şi
pune la dispoziţia plantelor elementele necesare creşterii şi dezvoltării pe faze de vegetaţie.
Irigarea culturilor este de asemenea o lucrare de mare importanţă, fara de care nu se pot
efectua culturi legumicole şi nu se pot obţine producţii ia nivelul potenţialului soiului sau
hibridului.
Materialele sunt umezite, la intervale regulate de timp, cu solutia nutritiva care trebuie sa
contina, in anumite proportii, toate elementele (minerale si oligoelemente) pe care planta, in
mod normal, le extrage din sol: calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier etc.
Aceasta ceata este permanent ventilata, stimuland absorbtia ei de catre planta, care se
dezvolta, in aceste conditii, mult mai repede.
Cei care practica acest tip de culturi hidroponice au elaborat retete de solutii, in functie de
specii (pentru rosii, castraveti, morcovi, ciuperci etc.), de o anumita faza a vegetatiei si in
concordanta cu temperatura si umiditatea mediului ambiant, acestea fiind tinute sub control
automatizat.
O varianta a sistemelor de cultura fara sol este aeroponica, aceasta constand in introducerea
radacinilor plantelor in interiorul unor tuburi din plastic, in care se pulverizeaza solutia
nutritiva.
Se pot creste plante si pe film nutritiv, adica in containere introduse in niste conducte la baza
carora solutia circula sub forma unor pelicule foarte fine. De asemenea, pentru accelerarea
procesului de maturare a legumelor si a fructelor, se foloseste tot mai mult “ultraponia”, un
procedeu bazat pe urmarirea variatiilor ciclice ale unor functii biologice ale plantelor, intr-un
interval de 24 de ore, cu scopul de a le stimula prin diverse procedee.
Asigura cresterea rapida a plantelor (plantele cresc de doua ori mai repede in culturi
hidroponice decat in sol)
Se fac economii substantiale la consumul de apa (cu 90% mai putina apa decat la culturile cu
sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite.
In acest moment nu exista pe piata un fertilizator complet organic pentru hidroponie. Dar
exista pe piata fertilizatori avand formule foarte bune si care nu depoziteaza reziduri toxice
sau metale grele in plante, si nici nu afecteaza in nici un mod negativ fiziologia plantei daca
sunt folosite corect.
In plus, nefolosirea unor sisteme de reciclare a apelor sau cresterea fortata poate duce la
produse fara gust, exemplul cel mai clar fiind rosiile.