Sunteți pe pagina 1din 2

ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE ÎN DIABETUL ZAHARAT

CURS OPȚIONAL 2 – Pompele de insulina

Dr. SORIN IOACĂRĂ

Pompa de insulina este un dispozitiv medical utilizat pentru administrarea insulinei sub forma unei
infuzii (perfuzii) continue. In interiorul pompei de insulina se afla un singur tip de insulina, de regula
un analog rapid. Acesta este administrat continuu, cu debite reglabile pe fiecare ora. Aceste debite
poarta denumirea de rate bazale.

La fiecare masa se va administra suplimentar o cantitate de analog rapid de insulina sub forma unui
bolus (toata cantitatea odata) proportional cu masa (mai exact cu numarul de hidrati de carbon din
ea). Administrat subcutanat, acest bolus de insulina incepe sa isi exercite efectul hipoglicemiant dupa
5 minute, cu o crestere treptata a acestui efect pana la o ora de la administrare. Urmeaza apoi o
scadere treptata a absorbtiei si implicit a efectului, cu terminarea depozitului facut in spatiul
subcutanat dupa aproximativ 4 ore.

Pompa de insulina este in esenta o seringa automata miniaturizata. Ea are in componenta un motor
actionat electric, ce impinge un piston. Acesta actioneaza asupra unui rezervor in care este incarcata
in prealabil insulina necesara pentru 3 zile. Majoritatea pompelor de insulina folosesc un tub de
teflon pentru transportul insulinei de la pompa la adaptorul aplicat pe piele, responsabil pentru
transferul insulinei in spatiul subcutanat. Acest tub (60-90 cm), impreuna cu adaptorul aflat pe piele
(ca o rozeta) poarta denumirea de cateter. Tubul se poate desface de la adaptorul aflat pe piele,
deconectand astfel complet pompa de insulina de la corpul pacientului. Dupa aplicarea unui mic
capacel etans pe adaptor (in locul tubului) se poate intra fara probleme in apa (de ex. pentru a inota).

Unele pompe sunt rezistente la apa si pot fi purtate si in apa. De asemenea, unele pompe nu mai
folosesc un tub intre pompa si adaptor, ci au adaptorul incorporat in pompa (o canula strapunge
pielea direct din pompa aplicata pe piele cu un adeziv special medical).

Folosirea pompei de insulina se asociaza cu o ameliorare semnificativa a controlului metabolic si o


reducere a riscului de hipoglicemie severa. Hipoglicemia reprezinta scaderea concentratiei glucozei in
plasma venoasa sub pragul de 70 mg/dl. Astfel definita, simptomele nu sunt obligatorii pentru
diagnostic. In absenta lor, se pune diagnosticul de hipoglicemie asimptomatica daca valoarea
glicemiei este ≤ 70 mg/dl. In functie de gravitate, hipoglicemiile pot fi:

a. usoare: persoana afectata poate sa iasa din hipoglicemie prin propriile puteri.
b. severe: persoana afectata nu poate interveni singura, fiind nevoie de ajutorul unei alte
persoane pentru tratarea hipoglicemiei.

1
Cea mai importanta complicatie a tratamentului cu pompa de insulina este intreruperea transferului
eficient de insulina din pompa catre organismul pacientului. Odata cu epuizarea depozitului de
insulina eventual disponibil de la ultimul bolus debitul de insulina se reduce brusc, ceea ce pune
pacientul la risc pentru hiperglicemie severa si chiar aparitia cetoacidozei diabetice. O ocluzie pe
tubulatura poate fi detectata de senzorii de presiune ai pompei, dar multe alte surse de eroare nu
pot fi sesizate. Din acest motiv se recomanda verificarea de 6-10 ori pe zi a glicemiei sau purtarea
unui senzor de monitorizare continua a glicemiei. Studiile recente utilizand pompe moderne au
aratat totusi un risc de cetoacidoza diabetica semnificativ mai mic la cei care poarta o pompa de
insulina comparativ cu cei care utilizeaza injectiile multiple de insulina (cu penul sau siringa de
insulina).

Folosirea pompei de insulina are indicatia cea mai mare la varste mici (<7 ani) si in special sub 3 ani.
Precizia administrarii insulinei este suficienta pentru a modifica ratele bazale la nivel de sutimi de
unitate de insulina si a bolusurilor la nivel de zecime de unitate. Aceasta precizie nu poate fi obtinuta
folosind injectiile cu penul sau seringa de insulina. Aceasta nevoie suplimentara de precizie in
administrare este esentiala atunci cand numarul total de unitati de insulina folosite pe zi este < 10U.

Momentan, pacientii care utilizeaza o pompa de insulina au in general diabet zaharat de tip 1. Exista
discutii in vederea extinderii indicatiei la pacientii cu diabet zaharat de tip 2 si necesar de tratament
cu injectii multiple de insulina. Este foarte probabil ca in viitor o parte din acestia sa inceapa sa
foloseasca aceasta optiune de administrare a insulinei.

S-ar putea să vă placă și