Capitolul II.

Organizarea planificarea și raportarea activității de Audit Intern în

cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova
2.1. Organizarea auditului intern în cadrul Ministerului al Justiției
În conformitate cu art. 19 din Legea RM nr. 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public
intern, la nivelul MJ auditul intern este organizat astfel: activitatea de audit intern se desfăşoară de
către Direcţia de audit intern (DAI), instituită în subordinea directă a MJ;
La nivelul instituţiilor aflate în subordine - activitatea de audit intern se desfăşoară prin structurile
proprii de audit, organizate sub formă de direcţii /secţii /servicii . În cazul în care entităţile publice
din subordinea Ministerului Justiției nu dispun de propriile unităţi de audit sau la solicitarea
conducerii MJ, funcţia de audit intern va fi asigurată de drecția fe audit intern. Lista structurilor
aflate în subordinea Ministerului Justiției este prezentată în (Anexa2) la prezenta instrucţiune.
Conform „Cartei de audit” a Direcṭiei control ṣi audit intern din cadrul Ministerului Justiṭiei
(Anexa 3) misiunea direcṭiei este de a realiza o activitate obiectivă ṣi independentă prin acordarea
serviciilor de consultanţă şi asigurare privind evaluarea eficacităṭii sistemului de manangement
financiar ṣi control intern al entităṭii, oferind recomandări pentru îmbunătăṭirea acestuia, astfel
contribuind la obţinerea unui plus de valoare. Rolul Direcṭiei este de a asista managementul în
evaluarea ṣi îmbunătăṭirea proceselor de guvernare, control ṣi management al riscurilor, menite să
asigure atingerea obiectivelor instituṭiei ṣi gestionarea coresponzătoare a riscurilor. În scopul
realizării misiunii Direcṭiei, personalul Direcṭiei are acces la toate activităţile Ministerului, pentru
a evalua dacă sistemul de management financiar şi control este adecvat şi funcţionează într-un
mod care asigură: realizarea obiectivelor Ministerului; identificarea, evaluarea, gestionarea,
monitorizarea şi controlul corespunzător al riscurilor; interacţiunea adecvată între/cu managerii
din cadrul Ministerului; corectitudinea, siguranţa şi oportunitatea informaţiilor; conformitatea
activităţii colaboratorilor cu politicile, procedurile, regulamentele entităţilor şi directivele
conducerii; economicitatea, eficienţa şi siguranţa resurselor; realizarea programelor, planurilor şi
obiectivelor; perfecţionarea sistemului de management financiar şi control al Ministerului;
aplicarea adecvată a cadrului legal. Este present statutul de independeță și atutoritate care prevede
că șeful direcṭiei raportează direct Ministrului din cadrul Ministerului, care cooperează cu ṣeful
Direcṭiei ṣi asigură activitatea eficientă in domeniul auditului intern prin oferirea din partea
Ministerului ṣi a personalului acestuia a informaṭiei, 2 resurselor, explicaṭiilor, cît si în caz de
necesitate, a asistenṭei specialiṣtilor din cadrul, fie din afara Ministerului. Personalul Direcṭiei este
subordonat şi raportează ṣefului Direcṭiei. Activitatea Direcṭiei este organizată atît funcṭional, cît
ṣi organizaṭional independent, nefiind supusă oricăror imixtiuni din partea personalului
Ministerului, cît ṣi a Ministrului din cadrul Ministerului, la determinarea obiectivelor auditate,
stabilirea scopului, în realizarea misiunilor de audit ṣi la comunicarea rezultatelor acesteia. Direcṭia
este în drept să realizeze misiuni de audit intern în cadrul entităţilor aparatului central al
Ministerului, subdiviziunilor acestuia si a întreprinderilor monitorizate de acesta. La fel în carta
de audit intern sunt prezente atribuțiile angajaților din cadrul direcției:
Şeful Direcṭiei are următoarele atribuţii:
 elaborează şi înaintează spre aprobare Ministrului din cadrul Ministerului proiectele Cartei
de audit intern şi, în caz de necesitate, a instrucţiunilor proprii de aplicare a Normelor
metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public, ţinînd cont de
specificul activităţii. Proiectele sînt remise spre avizare Direcţiei de armonizare a
controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor, care se pronunṭă
asupra conformităṭii documentelor cu Standardele Naṭionale de Audit Intern, Codul Etic al
auditorului intern, Carta de audit intern ṣi cadrul normativ relevant;
 elaborează şi înaintează spre aprobare Ministrului din cadrul Ministerului planul strategic
şi planul anual al activităţii de audit intern;
 remite Direcţiei de armonizare a controlului financiar public intern din cadrul Ministerului
Finanţelor copiile planului strategic şi planului anual al activităţii de audit intern;
 organizează activitatea Direcṭiei pentru implimentarea planului anual de audit intern;
 elaborează rapoarte privind rezultatele misiunilor de audit, le prezinta Ministrului din
cadrul Ministerului, precum ṣi ofera recomandări;
 informează trimestrial, anual şi la solicitare Ministrul din cadrul Ministerului privind
rezultatele activităţii de audit;
 elaborează şi prezintă semestrial ṣi anual rapoarte privind rezultatele activităţii de audit
intern Direcţiei de armonizare a controlului financiar public intern din cadrul Ministerului
Finanţelor;
 informează conducerea Ministerului despre cele mai recente tendinţe şi practici în
domeniul auditului intern şi propune măsuri de aliniere la acestea;
 se expune privind încadrarea în activitatea Direcṭiei a personalului, care dispune de
cunoştinţe, aptitudini şi experienţă în domeniu;
 determină atribuţiile de serviciu ale personalului Direcṭiei, stabileşte termenii de realizare
a activităţilor planificate, monitorizează îndeplinirea acestor activităţi;
 stabileşte obiectivele misiunii de audit intern de comun acord cu Ministrul din cadrul
Ministerului şi determină aria de aplicabilitate a acesteia;
 revizuieşte şi aprobă programul de lucru al misiunii de audit intern;
 examinează proiectele rapoartelor de audit intern şi documentele de lucru;
 instituie un mecanism de urmărire a implementării recomandărilor;
  stabileşte reguli privind protejarea şi păstrarea dosarelor misiunilor de audit intern, cît şi
transmiterea acestora către utilizatorii interni ṣi externi;
 informează imediat, printr-o notă informativă, Ministrul din cadrul Ministerului despre
suspiciunile privind fraudele;
 elaborează şi remite Direcţiei de armonizare a controlului financiar public intern din cadrul
Ministerului Finanţelor propuneri de modificare a cadrului normativ în domeniul auditului
intern public.
Personalul Direcṭiei are următoarele atribuţii:
 efectuează misiuni de audit intern pentru evaluarea sistemului de management financiar şi
control al unităţii auditate şi aplică tehnicile necesare pentru a atinge obiectivele misiunii
de audit.
 monitorizează implementarea recomandărilor de către conducătorul unităţii auditate;
 informează imediat, printr-o scrisoare de sesizare, ṣeful Direcṭiei despre suspiciunile
privind fraudele;
 elaborează rapoarte de audit intern şi le prezintă spre examinare ṣefului Direcţiei;
 comunică şi convine cu conducătorul unităţii auditate asupra constatărilor şi
recomandărilor de audit;
 solicită întocmirea de către unităţile auditate a planului de acţiuni privind implementarea
recomandărilor;
 are acces liber la bunuri, persoane, informaţii pe care le consideră importante pentru
atingerea scopului misiunii ṣi in vederea realizării obiectivelor misiunii de audit intern;
 obţine asistenţa necesară din partea personalului entităţi auditate, precum ṣi servicii
specializate din cadrul sau din afara entităţii auditate.
Şefului şi personalului din cadrul Direcţiei le este interzis:
 să realizeze sarcini operaţionale ale entităţii, cum ar fi: avizarea angajamentelor, aprobarea
tranzacţiilor şi a operaţiunilor contabile sau elaborarea procedurilor de control intern etc.;
 sa dirijeze activităţile oricărui angajat al instituţiei publice, cu excepţia cazurilor în care
aceṣtea au fost numiţi în echipele de audit pentru a asista sau consulta auditorii interni;
 să efectueze inspecţii (revizii) financiare;
 să investigheze fraude.
Şeful Direcţiei colaborează cu auditorii externi pentru a se asigura că aceṣtea sînt informaţi adecvat
despre activitatea realizată de către unitatea de audit intern. În acest sens, Direcţia remite Curţii de
Conturi copiile:
1) planului anual al activităţii de audit intern aprobat;
2) raportului anual al activităţii de audit intern;
3) rapoartelor de audit intern, la cererea Curţii de Conturi.
Direcţia va prezenta, la cererea Curţii de Conturi orice altă informaţie necesară realizarii
misiunilor de audit extern.
Un document după care se conduc auditorii interni este și fișa postului (anexa 4) . Fisa de posteste
este documentul de management al resurselor umane care sintetizează elementele caracteristice
ale unui post, pentru a putea fi ințelese și însușite de către ocupantul postului.Spre exemplu în fișa
postului se vorbește despre scopul general al funcției de auditor intern ,că acesta trebuie să ealizeze
activitățile de audit în cadrul misiunilor de audit și să eectueze alte sarcini aferente la indicația
șefului Direcției control și audit intern. Fișa postului este adusa la cunoștință angajatului preferabil
înainte de angajare, și trebuie semnata de către acesta pentru luare la cunoștință, devenind anexa
la contractul individual de munca. Orice modificare sau actualizare a fișei de post trebuie adusa la
cunoștință acestuia, sub o noua semnătura si anexare la contractul de munca. Fișa postului este
extrem de utilă în analiza postului, recrutarea, selecția și integrarea personalului.Fisa postului este
compusa din doua parti: descrierea postului, si specificarea postului. Descrierea funcției de auditor
intern și arată caracteristicile acestuia, în timp ce ceronțele funcției descriu caracteristicile
ocupantului acestuia, pentru a putea realiza cu succes sarcinile atribuite. Ambele pațti ale fișei
sunt fundamentale pentru funcționarea postului, și este necesara o atentă analizaă, evaluare și
actualizare periodică a acestuia pentru a-i intocmi o fișă cît mai apropiată de realitate si de
necesități.

2.2 Planificarea activității de audit intern

Auditarea fiecarei activități din cadrul entității se realizează cel puțin odata la 3 ani. Aceasta
reprezintă o constatare a practicii AI care prevede elaborarea unui plаn strategic multianual în
conformitate cu NMAISP 3 „ Planificarea activității unității de audit”. La planificarea strategica
a AI se determină strategia de auditare a entitatii. Elaborarea strategiei ține de competenta unitatii
sau cоmpartimentului de audit intern . Planul strategic multianual de audit intern se refera la
categoriile de misiun: misiuni de asigurare; misiuni de consiliere; misiuni de evaluare.

Misiunea de asigurare ajuta entitatea la indeplinirea obiectivelor sale, prin intermediul misiunilor
de consiliere, se refera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului
intern, iar misiunile de evaluare au ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor
la eficacitatea managemnetului si controlului intern. Planul strategic contine rezumatul
principalelor decizii de planificare, se reprezintaa in forma succinta, si conform normei
nominalizate intruneste 12 elemente de baza: Obiectivele entității și instrumentele de realizare a
lor; Riscurile majore legate de realizarea cu succes o obiectivelor entității; Modalitatea de
determinare a obiectelor auditate; Factorii care pot influiența negativ activitatea entității în
viitor;Modalitatea evaluării riscurilor; Frecvența auditării sistemelor; Resurse necesare și
disponibile pentru realizarea planului strategic de audit;Impactul insuficienței de resurse pentru
realizarea planului strategic; Proiectul planului anual al activității de audit pentru primul an al
planului strategic; Calitatea și eficacitatea rezultatelor de audit disponibile;Necesitatea instruirii
personalului implicat în desfășurarea auditului intern. Modalitatea de respectare a cadrului
normativ și a cerințelor de raportare stabilite de Ministerul Finanțelor.

Planificare strategică ce presupune planificare pe termen lung are în vedere faptul că toate
activităţile unei entităţi care sunt prestabile la riscuri trebuie auditate pe parcursul mai multor ani
acest lucru fiind determinat de imposibilitatea auditării într-un singur an a întregii activităţi. Scopul
planului strategic este de a identifica necesităţile de audit – sistemele şi activităţile ce vor fi supuse
auditului pentru a oferi conducerii o asigurare rezonabilă privind riscurile şi eficacitatea
controlului intern; resursele necesare şi disponibile pentru a satisface necesităţile de audit.
Ministerul Justiției al Republicii Moldova și anume Direcția de control și audit intern la momentul
dat are palnul strategic în curs de elaborare și nu permite analiza acestuia , autorul abordează la
general semnificația planului strategic. Procesul de planificare strategică este bazat pe
raţionamentul profesional şi abilităţile necesare cu privire la definirea sistemelor auditabile,
strategia pentru minimizarea riscurilor, oferirea asigurărilor şi prestarea serviciilor de audit
prioritatea şi frecvenţa misiunilor de audit, alocarea resurselor pentru realizarea sarcinilor. În
planul strategic se identifică principalele riscuri din cadrul sistemelor şi prin determinarea scorului
riscului, în baza unui şir de factori de risc ponderaţi, se determină scorul riscurilor pentru fiecare
sistem. Scorul riscurilor se utilizează pentru a stabili frecvenţa, cu care fiecare sistem va fi verificat
de către auditorii interni. Utilizînd frecvenţa verificărilor şi timpul estimat pentru evaluarea
fiecărui sistem, auditorii interni determină valoarea medie a necesităţilor anuale de. Planul se
întocmește de către Şeful Direcţiei de audi intern și va fi aprobat de către ministrul justiției. Pe
parcurs e elaboează cuprinsul planului cu scopul să stabilească punctele de reper la atingerea
obiectivelor Direcţiei de Audit intern. Să stabilească viziuni clare de parcurgere în timp în vederea
îndeplinirii aşteptărilor conducerii.. Planul are misiunea de asigurare a unui grad de control asupra
operaţiunilor, o îndrumă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea operaţiunilor şi contribuirea unei plus
valoare acestora, ajutor entităţii în atingerea obiectivelor, evaluând printro abordare sistematică
şi metodică, procesele de management al riscurilor, de control şi de guvernare a instituţiei, cu
propuneri de consolidare a eficacităţii lor. Planul strategic, fiind un document şi pentru conducerea
entităţii, este succint şi evită utilizarea terminologiei de audit, care ar putea induce în eroare
utilizatorii.

Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate activitațile supuse
auditului intern. Fiecărei activități trebuie precizate operațiuni auditabile. În practică se aplica o
metodologie comună de stabilire a activității și operațiilor auditabile care presupune realizarea
urmatoarelor 2 etape: precizarea activitaților și operațiilor auditate și ierarhizarea activităților și
operațiilor auditate . Planul strategic al activităţii de audit internş i planul anual al activităţii de
audit intern sînt de o importanţă majoră pentru organizarea activităţii unității de audit intern.
Resursele de audit intern sînt limitate şi sînt orientate spre evaluarea celor mai importante domenii,
care asigură gestionarea eficientă a întregii entităţi publice.Planul strategic reprezintă un rezumat
al principalelor decizii de planificare a activităţii unității de audit intern întru realizarea misiunii
acesteia, prin alocarea resurselor (inclusiv umane, financiare) pentru realizarea obiectivelor
stabilite. Planul strategic prezintă un beneficiu pentru unitatea de audit intern prin configurarea
unică a resurselor destinate să îndeplinească aşteptările părţilor interesate. Planul anual derivă din
planul strategic sub forma misiunilor, care sînt realizate în următoarele 12 luni. Scopul planului
strategic este de a identifica necesităţile de audit (sisteme şi procese) şi de a aloca resursele
necesare şi disponibile pentru a satisface aceste necesităţi.Etapele principale ale procesului de
planificare strategică sînt: definirea misiunii UAI; înţelegerea obiectivelor operaţionale, sistemelor
şi proceselor din entitatea publică; gruparea sistemelor şi proceselor entităţii publice; obţinerea
aşteptărilor părţilor interesate; evaluarea riscurilor determinarea perioadei planului strategic şi
frecvenţei misiunilor; evaluarea necesarului de resurse; comunicarea şi aprobarea planului
strategic; actualizarea planului strategic. Abordarea planificării strategice în baza riscurilor oferă
următoarele avantaje: ca de exemplu un audit comprehensiv ce presupune metodologia bazată pe
abordarea de sus în jos a sistemelor permite oferirea asigurărilor precum că toate sistemele majore
sînt incluse sau a unui audit eficient ce permite orientarea resurselor spre domeniile, unde resursele
sînt cele mai necesare; poate fi valoarea adăugată a auditului intern care permite conştientizare
sporită a obiectivelor, sistemelor, proceselor şi riscurilor de către managerii operaţionali.

Planul strategic prevede auditarea mai frecventă a sistemelor / proceselor cu riscuri înalte pentru a
oferi asigurare că acestea sînt ţinute sub control. În decursul primei misiuni sînt identificate detaliat
activităţile de control, pe care se pune un accent deosebit. În decursul următoarelor misiuni, aceste
activităţi de control sînt testate în continuare, după confirmarea faptului că obiectivele sistemului
/ procesului şi obiectivele de control au rămas neschimbate.Sistemele / procesele cu riscuri medii
necesită misiuni mai puţin frecvente, fiindcă chiar dacă nu sînt auditate într-un anumit an,
expunerea la riscuri este relativ mică. Ulterior, auditorul intern ţine cont de rezultatele misiunilor
precedente, cu condiţia ca informaţiile şi probele colectate ulterior să confirme că au avut loc
puţine schimbări.În cazul sistemelor / proceselor cu riscuri reduse, misiunile pot fi efectuate mai
rar, fiecare misiune oferind asigurări suplimentare minime. Examinarea periodică a sistemelor /
proceselor cu riscuri reduse oferă asigurări, precum că expunerea la risc nu s-a schimbat între
timp.Scopul planului strategic nu este de a aborda detaliat toate aspectele sistemului MFC anual,
ci de a obţine o acoperire suficientă a principalelor domenii, pentru a permite formarea unei opinii
generale.
Planificarea anuală își capătă aspectul și existența în elaborarea unui plan anual de audit intern
care să cuprindă obiective în baza cărora se vor realiza misiunile ce pot fi efectuate pe parcursul
unui an, misiuni stabilite în concordanţă cu analiza riscurilor, cu solicitările organului ierarhic
superior al structurii de audit, cu solicitările managementului, cu semnalele primite de auditori, cu
numărul existent de auditori din respectiva structură, etc. Planul anual al activităţii de audit intern
include partea planului strategic de audit sub forma misiunilor de audit, care sînt realizate în
următoarele 12 luni. Planul anual al activităţii de audit intern defineşte scopul (titlul) şi durata
fiecărei misiuni de audit, precum şi alocă în mod corespunzător personalul şi celelalte resurse.
Planul oferă o informaţie generală pentru conducătorii entităţii privind titlul şi durata fiecărei
misiuni de audit intern. În procesul de elaborare a planului anual al activităţii de audit intern,
conducătorul unităţii de audit intern pentru a obţine un plan de lucru calitativ şi care, ulterior, să
aducă entităţii valoare adăugată, va ţine cont de următorii factori: estimările din planul strategic
de audit; ultimul plan anual, dacă este cazul, ţinînd cont de principalele constatări ce indică
modificarea gradului de expunere la riscuri. Micşorarea gradului de expunere la riscuri generează
necesitatea de a amîna anumite audite, iar sporirea gradului de expunere la riscuri contribuie la
planificarea misiunilor de audit suplimentare în scopul evaluării domeniilor specifice sau urmăririi
implementării planurilor de acţiuni; restricţiile organizaţionale, cum ar fi modificarea structurii
organizaţionale, implementarea sistemelor informaţionale, perioade cu volume mari de lucru,
perioada concediilor; rezervarea timpului necesar pentru a include activităţi ad-hoc şi a evita
modificarea frecventă a planului anual al activităţii de audit intern.
Elaborarea planului anual al activităţii de audit intern implică următoarele acţiuni:
 alocarea personalului şi altor resurse pentru întreaga perioadă de planificare.
Aceasta include identificarea absenţelor cunoscute, schimbărilor preconizate în
domeniul resurselor umane şi alte angajamente;
 selectarea misiunilor de audit adecvate din planul strategic, în limitele resurselor
disponibile;
 identificarea numărului de zile necesare pentru efectuarea fiecărei misiuni de audit;
  planificarea misiunilor de audit pe săptămîni pe parcursul anului pentru a se asigura
că nu există inconsistenţe, spre exemplu pentru a asigura o cooperare eficientă cu
auditul extern;
 analizarea perioadelor preconizate pentru efectuarea anumitor misiuni de audit;
 compararea performanţelor reale cu cele planificate, precum şi revizuirea planului
anual al activităţii de audit intern, dacă este necesar.
Ulterior conducătorul unităţii de audit intern analizează punctele forte şi cele slabe ale personalului
disponibil şi planifică alocarea mijloacelor financiare pentru dezvoltarea şi instruirea personalului.
Responsabili pentru implementarea Planului anual de acţiuni a Direcţiei de audit intern sunt
auditorii interni din cadrul Direcţiei de Audit Intern
Planul anual include:
a) misiuni de asigurare / consiliere;
b) urmărirea implementării recomandărilor de audit;
c) misiuni ad-hoc;
d) activităţi de gestionare a UAI.
Conducătorul unității de audit intern indică în planul anual personalul şi alte resurse necesare
realizării componentelor acestuia.
Planul anual sau numit și Planul de activitate a Direcției control și audit intern din cadrul
Ministerului Justiției pentru anul 2013 (anexa 5 ) perevede :
- acordarea consultărilor și pregatirea informațiilor , recomandărilor la problemele solicitate de
conducerea Ministerului Justiției, pe parcursul anului;
- întocmirea rapoartelor privind activitatea Direcția control și audit intern, la solicitare.
- realizarea instruirii personalului Direcția control și audit intern în cadrul Ministerului Justiției,
cît și ale altor autorități publice, peparcursul anului;
- examinarea actelor normative și legislative;
- monitorizarea informației din domeniul asigurărilor sociale, economie, contabilitate și audit din
țară și de peste hotare, pe parcursul anului .
- participarea la cursului de perfecționare, la solicitare.
- realizarea activității de audit intern , auditul activității economico –financiare intern în sistemul
entităților subordonate Ministerului Justiției:
 Departamentul instituțiilor penetenciare (trim.II, mai-iunie), auditu legalității și efecienței
mijloacelor financiare și a patrimoniului;
 Oficiul central de probațiune (trim III, august-septembrie), auditu legalității și efecienței
mijloacelor financiare și a patrimoniului;
- efectuarea activității de control economico-financiar intern:
  Centru Național de Expertiză Judiciară (trim.IV,octombrie), verificarea unor aspecte
privind legalitatea și eficiența gestionării mijloacelor publice și a patrimoniului , și
obținerea asigurării rezonabile că operațiunile și tranzacțiile economice verificate s-au
efectuate în conformitate cu prevederile actelor legislative și normative.
 Serviciul Starea Civilă (trim, IV, noiembrie- decembrie), verificarea unor aspecte privind
legalitatea și eficiența gestionării mijloacelor publice și a patrimoniului , și obținerea
asigurării rezonabile că operațiunile și tranzacțiile economice verificate s-au efectuate în
conformitate cu prevederile actelor legislative și normative.
- acordarea asistenței și consultării managementului la solocitare, după necesitate;
- evaluarea performanțelor profesionale ale colaboratorilor direcției prin determinarea nivelului de
îndeplinire a obiectivelor individuale și a sarcinilor stabilite, anual sau trimestrial .
- monitorizarea rezultatelor obținute de colaboratori, permanent
Pentru vizualizarea aspectului fizica a planului anual este prezentă ( Anexa 5 ).
2.3 Raportarea activității de audit intern
Raportarea activității de audit intern în sectorul public are loc conform „Regulamentului privind
raportarea activității de audit intern”.Acest regulament este elaborat întru realizarea prevederilor
art.28 din Legea nr.229 din 23 septembrie 2010 privind controlul financiar public intern,
Standardelor Naţionale de Audit Intern, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.82 din
29.11.2007 şi Ordinul ministrului finanţelor nr.98 din 27.11.2007, Normelor metodologice pentru
implementarea auditului intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
nr.118 din 29.12.2008 şi Cartei de audit intern (Regulament – model de funcţionare a unităţii de
audit intern), aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.139 din 20.10.2010.
Regulamentul stabileşte forma, modul şi termenele de prezentare a Raportului . Obiectivul
regulamentului dat constă în reglementarea modului de întocmire, termenului şi periodicităţii
prezentării de către unităţile de audit intern din sectorul public a Raportului.Domeniul de aplicare
a acestuia se aplică unităţilor de audit intern din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale
şi locale, instituţiilor publice, precum şi autorităţilor/instituţiilor autonome care gestionează
mijloace ale bugetului public naţional.Prevederile Regulamentului nu se aplică unităţilor de audit
intern din cadrul entităţilor publice care se subordonează şi raportează direct Parlamentului
Republicii Moldova.

Structura și prevederile Raportului al Direcției control și audit intern în cadrul Ministerului Justiției
(anexa 6) este următorul:
Compartimentul I. Informaţii generale este destinat pentru prezentarea informaţiilor cu caracter
general cu privire la entitatea publică şi persoana care întocmeşte Raportul,spre exemplu :
Entitatea publică-Ministerul Justiției ; Subdivizinea- Direcția control și audit intern ; Responsabil
de completarea raportului –Gheorghe Murguleț ; Data completării- 18.02.2014.
Compartimentul II. Statutul, structura şi organizarea unităţii de audit intern este destinat pentru
prezentarea informaţiilor privind statutul unităţii de audit intern, structura şi poziţia ierarhică a
unităţii de audit intern, de asemenea, aplicarea cadrului normativ aferent organizării unităţii de
audit intern, spre exemplu : cîte persoane sunt prevăzute conform statutului de personal în unitatea
de audit intern-5 ; cîte persoane activează în unitatea de audit intern (de facto)-5 ; unitatea de audit
intern dispune de un conducător desemnat-Da , și alte prevederi ce pot fi vizualizate în anexa
Compartimentul III. Independenţă şi obiectivitate este destinat pentru prezentarea informaţiilor
privind exercitarea principiilor de independenţă şi obiectivitate în realizarea misiunilor de audit
intern.
Compartimentul IV. Competenţă este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind experienţa
de lucru, cunoştinţele, priceperea şi competenţele necesare exercitării activităţii de audit intern.
Compartimentul V. Asigurarea calităţii este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind
măsurile de monitorizare şi evaluare a eficacităţii generale a activităţii de audit intern.
Compartimentul VI. Planificarea activităţii de audit intern este destinat pentru prezentarea
informaţiilor privind stabilirea priorităţilor pe termen lung şi anual, gradul de realizare a acestora,
precum şi motivele nerealizării.
Compartimentul VII. Natura activităţii este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind modul
în care activitatea de audit intern contribuie la perfecţionarea sistemului de guvernare a entităţii,
cît şi a sistemului de management financiar şi control (inclusiv de management al riscurilor).
Compartimentul VIII. Planificarea misiunii de audit intern este destinat pentru prezentarea
informaţiilor privind aria de aplicabilitate, obiectivele, calendarul şi alocarea resurselor întru
desfăşurarea misiunii de audit intern.
Compartimentul IX. Realizarea misiunii de audit intern este destinat pentru prezentarea
informaţiilor privind programul de testare, informaţiile colectate pe parcursul misiunii de audit
intern, precum şi constatările de audit.
Compartimentul X. Comunicarea rezultatelor misiunii de audit intern este destinat pentru
prezentarea informaţiilor privind finalizarea lucrului în teren, coordonarea constatărilor şi
recomandărilor de audit, precum şi gradul de acceptare şi implementare a recomandărilor de audit.
Compartimentul XI. Monitorizarea este destinat pentru prezentarea informaţiilor privind
mecanismele de urmărire a implementării recomandărilor de audit.
Compartimentul XII. Alte informaţii este destinat pentru prezentarea informaţiilor / concluziilor
cu privire la eficacitatea sistemului de management financiar şi control din cadrul entităţii publice,
propuneri de dezvoltare a funcţiei de audit intern, precum şi alte informaţii.
Raportul este completat de către conducătorul unității de audit intern, sau de către persoana care
îl înlocuiește.Acesta se întocmește pe anul precedent și se prezintă pînă la 1 martie anul current.
Fiecare punct din raport se completează .Raportul se întocmește în limba de stat și se mprimă pe
support de hîrtie,în două exemplare: I-ul exemplar anexat la scrisoarea de însoţire imprimată pe
blanchetă cu antetul entităţii publice, se transmite Ministerului Finanţelor (Direcţiei de
armonizare a sistemului de control financiar public intern), inclusiv, în format electronic . Al
doilea exemplar rămîne la unitatea de audit intern, unde se păstrează într-un dosar separat