Cei trei corbi (baladă anonimă) - Anonim

Cei trei corbi

(baladă anonimă)

Erau trei corbi ce stăteau pe un copac,

Jos la Dow ne, fânu -n jos, fânu-n josu

Erau trei corbi ce stăteau pe un copac,

Cu josu

Erau trei corbi ce stăteau pe un copac,

Atât de negri cât puteau fi.

Cu o plută-n jos, plută, plută, josu, josu.

Unul din ei îi spuse tovarăşului său,

„Unde ne vom lua fruştiucul?”

„Jos-n cela câmpu verde,

Zace un cavaler ucis sub scutu -i.

„Dulăii îi şed la picioare

Aşa să -şi păstreze stăpânul.

„Şoimii îi zboară aşa aprig

Nu-i hoară să îndrăznească să s -apropie.”

Jos vine o palidă moartă,

Plină de tinereţe cât pate fi.

Ea-i ridică fruntea -nsângerată

Şi sărută rănile ce erau aşa de roşii.

Şi îl ridică în spate

Şi l-a purtat până la mlaştină.

 L-a îngropat înainte de tinereţe,

Şi ea fu moartă înainte chiar de vremea cântului.

Dumnezeu să trimită oricărui gentilom

Aşa şoimi, aşa dulăi şi -aşa drăguţă