This website uses cookies to ensure you get the best experience on our website.

Learn more
Got it!

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica

Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie

Index » educatie » Psihologie

» APLICAREA SCALELOR DE EVALUARE IN GERONTOPSIHIATRIA
BRAILEANA

APLICAREA SCALELOR DE
EVALUARE IN GERONTOPSIHIATRIA
BRAILEANA

APLICAREA SCALELOR DE EVALUARE IN

GERONTOPSIHIATRIA BRAILEANA
Procedura utilizata pentru culegerea si prelucrarea informatiei
Examinarea neuropsihologica este primul domeniu de
investigare in demente pentru ca arata gradul in care sunt afectate
domeniile cognitive.
La nivelul judetului Braila, cu o populatie de 360 000 locuitori,
reteaua psihiatrica cuprinde un spital de psihiatrie cu 401 paturi, din
care 225 paturi pentru afectiuni acute, in care activeaza sase medici
psihiatri. Ambulatorul de specialitate este format din trei medici
psihiatri si trei psihologi clinicieni care deservesc si spitalul.
Laboratorul de sanatate mintala, ca structura ambulatorie,
acorda profilactic si curativ asistenta psihiatrica integrand si
dezvoltand activitatea spitalului si ambulatorului de specialitate,
facilitand legaturile functionale cu spitalul si policlinica, fiind deservit
de medicii spitalului. In conditiile specifice locale, diagnosticul de
dementa se bazeaza pe examinarea clinica si evaluare psihologica cu
MMSE. Tomografia Computerizata ca mijloc de diagnostic nu este
folosita la fiegare caz pentru ca nu exista un computer tomograf
functional permanent la nivelul judetului.

Cercetarea a inceput cu adresabilitatea varstnicilor catre spital.

Aceasta a relevant faptul ca in anul 2007 s-au internat in spitalul de
psihiatrie 17 pacienti varstnici pentru diagnostic si instituirea unui
tratament de specialitate pentru dementa. Cele mai multe cazuri care
au necesitat evaluare pentru diagnostic si instituirea unui tratament
de specialitate pentru dementa sau/si in vederea prezentarii in fata
Comisiei de expertiza si evaluare a capacitatii de munca pentru
persoane cu handicap au beneficiat de serviciile ambulatorii,
policlinica, respectiv LSM.
Comisia de expertiza si evaluare a capacitatii de munca pentru
persoane cu handicap din cadrul Serviciului de evidenta
informatizata si asistenta sociala, de pe langa Directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului judeteana, a evaluat un
numar de 129 de cazuri de demente din care 87 de cazuri, dementa
Alzheimer, din care 50 cazuri noi. Activitatea Comisiei de expertiza si
evaluare a varstnicului se bazeaza pe evaluarea psihiatrica si
psihologica, prin MMSE, si pe evaluarea proprie folosind Indicele de
adaptabilitate care coreleaza bine cu MMSE, si permite incadrarea
varstnicului intr-un grad de handicap, cu beneficiile aferente (pensie
de invaliditate gradul I, II, III, cu sau fara insotitor). Cele mai multe
persoane expertizate beneficiaza de ingrijire in familie si doar o foarte
mica parte sunt asistati in institutiile de asistenta sociala pentru
persoane varstnice de pe raza judetului Braila.
Reteaua de asistenta medico-sociala pentru persoane varstnice
la nivelul judetului este formata din trei camine cu o capacitate de 290
locuri si un camin- spital cu o capacitate de 110 locuri. Admiterea
varstnicilor in aceste institutii de protectie sociala se face in baza legii
17/2000. Evaluarea persoanelor varstnice se realizeaza prin ancheta
sociala si pe baza Grilei nationale de evaluare a nevoilor, care
prevede criteriile de incadrare in grade dependenta, in caz de pierdere
totala sau partiala a autonomiei (de natura medicala, socio-medicala,
psihoafectiva). Principalele obiective ale unui camin sunt sa asigure
persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie si
siguranta, conditii de ingrijire care sa respecte identitatea,
integritatea si demnitatea persoanei varstnice, mentinerea sau
ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale, stimularea paticiparii la
viata sociala, supravegherea si ingrijirea medicala necesara, etc. Grila
nationala de evaluare a nevoilor cuprinde si o sectiune de evaluare a
statusului cognitiv si psihoafectiv a persoanei respective.
Caminul pentru persoane varstnice Lacu Sarat este institutia de
protectie cea mai noua la nivelul judetului Braila cu o capacitate de
140 locuri si conditiile cele mai bune de organizare si asistenta.
Studiul corelatiei dintre MMSE si BCRS l-am inceput prin obtinerea
acordului institutiei si consimtamantul persoanelor cu demente
internate in camin.
Studiul pilot, ca etapa necesara a cercetarii, a fost eliminat datorita
folosirii curente a MMSE in evaluarea psihiatrica si asemanarii BCRS
cu acesta.
Informatiile referitoare la pacientii care au intrat in studiu mi-au
fost furnizate de medicul caminului care cunoaste starea medicala
amanuntita a fiecaruia dintre ei.
Am selectat astfel cazurile de demente care puteau coopera la
realizarea studiului, multe dintre ele fiind sub tratament de 2-3 ani cu
Aricept sau Exelon.
Am folosit formulare speciale pentru fiecare caz in parte. Am
atribuit fiecarui caz un numar la intrarea in trial ca identificator unic in
toate documentele studiului.
Marimea lotului a fost stabilita la 50 persoane. Criteriile de selectie
(includere-excludere) au fost obtinerea consimtamantului (cu cat
sunt mai vulnerabili cu atat coopereaza mai greu, datorita suspiciunii),
problemele majore de sanatate somatica, problemele majore de
comunicare, IQ-ul sub normal, patologia psihiatrica asociata
(folosirea scalelor de evaluare la varstnici ridica probleme speciale,
datorita probabilitatii mari a patologiei mixte, somatice si psihiatrice).
Scalele sunt folosite ca instrumente de screening pentru depistarea
deteriorarii cognitive in mediul clinic si observarea eficientei
tratamentului pentru ca permit aplicarea in mod repetat, pe parcursul
timpului pentru a masura schimbarea. Am plecat de la scorul prag
recomandat, de 23-24 al MMSE in selectia cazurilor pentru studiu
(scorurile MMSE obtinute de catre pacientii respectivi la diagnosticare
si inceperea tratamentului, existente in fisele medicale). Contributia
diagnostica a testelor se limiteaza la faza de debut a bolii si la
aprecierea gradului de severitate al degradarii si estimarea capacitatii
de adaptare; contributia terapeutica se realizeaza prin evaluari
cantitative repetate, cu semnificatie statistica, care arata concordanta
intre rezultatele la probele standardizate si modificarile in
comportamentul cotidian al persoanelor respective. Psihologul
institutiei este cel care efectueaza in mod curent aceste evaluari in
scop terapeutic. Acesta utilizeaza de obicei Chestionarul de evaluare
rapida a facultatilot mintale - SPMSQ cu 10 intrebari:
- ziua, anul, luna curente (1,2)
- locul unde se afla (3,4)
- varsta (5)
- data nasterii (6)
- actualul presedinte (7)
- presedintele anterior (8)
- numele fiicei mai mici a mamei (9)
- numarare inversa din 3 in 3 de la 20 (10)
Rezultatele arata pana la doua erori in situatii normale, 3-4 erori in
deficitul discret, 5-6 erori in deficitul moderat, peste 8 erori in deficitul
sever. Numarul de erori este crescut cu 1 in cazul unui nivel primar de
educatie si poate fi mai mic cu 1 in cazul unui nivel superior de
educatie (toate instrumentele care evalueaza severitatea deteriorarii
cognitive curente pot fi influentate de nivelul instructional si
intelectual premobid). Aceasta testare rapida permite apoi
investigarea amanuntita a celor care obtin scoruri mici, evaluare
medicala si aplicarea tratamentului de specialitate, in colaborare cu
medicul psihiatru din ambulator.
Am cules cat mai multe date posibil despre pacientii inclusi in
studiu, prin MMSE, BCRS, din foile de observatie, de la personalul de
ingrijire, psihologul institutiei. Am cules informatii si despre
problemele non cognitive care au un impact mai mare asupra calitatii
vietii pacientului decat alterarile cognitive. Acestea sunt sursa
principala a distresului apartinatorilor, a institutionalizarii si cresterii
costurilor de ingrijire. Aceste probleme constau in afectarea
comportamentului, dispozitiei, perceptiei si activitatii si pot fi
sintetizate astfel:
a. simptome psihiatrice - delir, halucinatii, modificari ale
dispozitiei, comportamente repetitive;
b. modificari comportamentale - alterari psihomotorii;
c. afectari neurovegetative - perturbari ale somnului, scaderea
apetitului, disfunctii sexuale;
d. modificari ale personalitatii.
Ideile delirante mai frecvent intalnite au fost cele de persecutie si
prejudiciu, gelozie, abandon, inlocuirea persoanelor. Apatia,
dezinteresul sunt comune in boala Alzheimer si in dementele
vasculare; Depresia este comuna tuturor tipurilor de dementa.
Managementul problemelor noncognitive poate contribui semnificativ
la imbunatatirea prognosticului dementei Alzheimer.
2. Instructiuni pentru efectuarea Mini-Mental State
Examination-MMSE
 (Mini test penru examinarea starii
mentale)
Asezati pacientul intr-o pozitie confortabila si stabiliti o buna
comunicare.Puneti intrebarile in ordinea prezentata. Scorul maxim
posibil este 30.
Orientare
1.Intrebati data din ziua respectiva. Apoi cereti in mod specific si
informatiile omise, de ex.: ”Imi puteti spune si in ce anotimp ne
aflam? ”. Notati fiecare raspuns corect cu cate 1 punct.
2.Apoi intrebati : ”Imi puteti spune numele spitalului in care ne
aflam? ”(sau al orasului, tarii, etc.) Notati fiecare raspuns corect cu
cate 1 punct.
Inregistrarea
informatiilor
Intrebati pacientul daca accepta sa ii testati memoria. Rostiti clar si
tare numele a trei obiecte fara legatura intre ele. Apoi cereti-i sa le
repete. Scorul se calculeaza in functie de prima incercare de a le
repeta (0-3), dar daca nu reuseste de prima data, reluati testarea
pana cand pacientul repeta toate cele trei cuvinte; incercati de
maximum 5 ori. Daca cele trei cuvinte nu sunt invatate pana la urma,
capacitatea de reproducere a informatiilor nu va putea fi testata
corespunzator.
Atentie si calcul
Cereti-i pacientului sa numere descrescator incepand de la 100 si
scazand invers cate 7. Opriti-l dupa 5 scaderi. Notati fiecare raspuns
corect cu cate 1 punct.
Daca pacientul nu poate sa faca testul anterior, cereti-i sa rosteasca
cuvantul ”avion ” in sens invers. Punctati in functie de numarul de
litere pe care le aseaza in ordinea corecta. (de ex.: NOIVA = 5; NOIA
= 4; NOVIA, NOA = 3; AV = 2; NIOAV = 1)
Reproducerea
informatiilor
Intrebati pacientul daca isi poate aminti cele trei cuvinte pe care i le-ti
rostit mai devreme. Punctati 0-3.
Limbaj
Denumire: Aratati pacientului un ceas de mana si intrebati-l ce este.
Reluati testul cu un creion. Punctati 0-2.
Repetare: Cereti-i pacientului sa repete o propozitie dupa
dumnevoastra. Este permisa doar o singura incercare. Punctati 0-1.
Intelegerea unei comenzi: Oferiti pacientului o foaie de hartie si rostiti
o comanda. Punctati cate un punct pentru fiecare comanda executata
corect.
Citire: Pe o foaie alba de hartie scrieti cu litere de tipar, cu caractere
suficient de mari pentru a fi vazute de pacient, propozitia: ”Inchide
ochii”. Cereti-i sa citeasca si sa faca ceea ce este scris pe foaie.
Punctati un punct doar daca pacientul inchide ochii.
Scriere: Oferiti pacientului o foaie de hartie si cereti-i sa scrie pe ea o
propozitie. Nu-i dictati propozitia; trebuie scrisa spontan. Ea trebuie
sa contina un subiect, un predicat si sa aiba un inteles. Nu este
necesar sa fie corecta din punct de vedere gramatical si al punctuatiei.
Copiere: Pe o foaie de hartie desenati doua pentagoane care se
intersecteza, fiecare avand laturile de aproximativ 2,5 cm si cereti-i
sa copieze exact asa cum sunt desenate. Pentru a acorda 1 punct este
necesar sa fie desenate toate cele 10 unghiuri si doua dintre ele sa se
intersecteze astfel incat sa formeze un patrulater. Tremurul si rotatia
imaginii sunt ignorate.

Punctaj maxim
Orientare
In ce (an), (anotimp), (zi a saptamanii), (zi din luna), (luna) suntem ?
5
Unde ne aflam-(tara), (judetul), (orasul), (spitalul), (etajul) ?
5
Inregistrarea
informatiilor
Rostiti numele a trei obiecte obisnuite (de ex.”mar”, masa”,
moneda”).
Intre fiecare faceti cate o pauza de cate o secunda.Cereti-i pacientului
sa le repete pe toate 3.Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns
corect. Apoi relatati-le pana le invata pe toate trei.
Evaluati din cate incercari a reusit si notati.Incercari………………….
3
Atentie si calcul
Numarare inversa de la 100 scazand cate 7.Opriti-l dupa 5 raspunsuri
corecte.Test alternativ: rostirea cuvantului ”avion ” in sens invers.
Punctajul este in functie de numarul de litere asezate in ordine corecta.
5
Reproducerea
informatiilor
Intrebati-l cele trei nume de obiecte pe care le-a auzit anterior.
Acordati cate un punct pentru fiecare raspuns corect.
3
Limbaj
Denumirea unui ”creion ” si a unui ”ceas ”.
2
Repetarea propozitiei : ”Capra neagra calca piatra ”.
1
Intelegerea unei comenzi:
”Luati o foaie de hartie, impaturiti-o in doua si asezati-o pe podea”. 3
Citirea si executarea comenzii: ”Inchide ochii”.
1
Scierea une propozitii.
1
Copierea urmatorului desen:
1

Scor total:……….
Scor maxim total:30
Repere recomandate pentru evaluarea severitatii disfunctiei cognitive:
Usoara: MMSE ≥ 21 Moderata: MMSE 10-20 Severa: ≤ 9
Scaderea medie a scorului MMSE la pacientii cu boala Alzheimer
usoara si moderata este de 2-4 puncte pe an.
3.Prezentarea
BCRS
Brief Cognitive Rating Scale este un instrument de utilizat cu
GDS ( Global Deterioration Scale) pentru a stadializa nivelul
deteriorarii persoanei care sufera de demente degenerative.
Scorul Axa I: Concentrarea
1 Lipsa oricarui deficit obiectiv sau subiectiv in
concentrare.
2
Scadere subiectiva in capacitatea de
3 concentrare.

4 Semne obiective minore de concentrare

slaba (scaderea in serie a lui 7 din 100).
5
Clar deficit de concentrare a persoanei
6 (deficit marcat la scaderea in serie a lui 7 din
100 sau a lui 4 din 40 ).
7
Deficit marcat de concentrare (evocarea
lunilor inapoi sau scaderea consecutiva a lui
2 din 20).

Uita cerinta. Frecvent incepe sa numere

inainte cand i se cere sa numere inapoi de
10 la 1.

Dificultate marcata de a numara de la 1 la

10.
Axa II: Memoria recenta, de fixare
1 Lipsa oricarui deficit obiectiv/subiectiv in
memoria recenta.
2
Doar afectare subiectiva(uita nume mai
3 mult decat normal).

4 Deficit in amintirea unor evenimente

continute in intrebare. Nici un fel de deficit
5 in amintirea unor evenimente majore
recente.
6
Nu isi poate aminti evenimente din weekend
7 sau saptamana. Nu poate detalia
evenimente curente, emisiuni TV favorite.

Nu este sigur de starea vremii; poate sa nu

stie cine este presedintele tarii sau propria
adresa.

Ocazional cunoaste unele evenimente; nu

are idee despre vreme sau propria adresa.

Nu are cunostinta de nici un eveniment

recent.
Axa III: Memoria de evocare
1 Lipsa oricarui deficit obiectiv sau subiectiv in
memoria de evocare.
2
Doar afectare subiectiva.Isi poate aminti doi
3 sau mai multi profesori din scoala primara.

4 Unele goluri in memoria de evocare la

detalierea intrebarii. Este capabil sa-si
5 aminteasca pana la urma un profesor sau
prieten din copilarie.
6
Deficit evident. Sotul-sotia isi aminteste mai
7 mult din trecutul pacientului decat acesta.
Nu-si poate aminti prieteni sau profesori din
copilarie dar isi aminteste scolile urmate.
Confunda cronologia evenimentelor din
trecut.

Nu- si aminteste evenimente majore din

 trecut.

Are putine amintiri din trecut (isi poate

aminti ocupatia ).

Nici o amintire din trecut.

Axa IV: Orientarea
1 Nu prezinta nici un deficit in legatura cu
timpul, locul, identificarea sa sau a
2 celorlalti.

3 Doar afectare subiectiva. Recunoaste timpul

cu aproximatie de o ora.
4
Exista unele greseli in aprecierea orei > 2
5 ore; zilele saptamanii > 1 zi ; data > 3 zile.

6 Exista greseli in aprecierea lunii > 10 zile;

anului > 1 luna.
7
Nu este sigur de luna/anul/anotimpul si nici
de locul unde se gaseste.

Nu are idee de data. Isi recunoaste

sotul-sotia dar nu-si aminteste numele
acestuia. Isi cunoaste propriul nume.

Nu-si poate recunoaste sotul-sotia. Poate

fi nesigur in legatura cu propria identitate.
Axa V: Functionare si autoingrijire
1 Nici o dificultate subiectiva sau obiectiva.

2 Se plange ca uita locul obiectelor. Dificultati

subiective in munca.
3
Scaderea functionarii in munca evidenta
4 pentru colegi. Dificultatea de a calatori in
locuri noi.
5
Scaderea capacitatii de a executa sarcini
6 complexe (planificarea unei cine cu
musafiri, manuirea banilor, efectuarea
7 cumparaturilor).

Necesita asistenta in alegerea hainelor

 potrivite.

Necesita asistenta pentru hranire,

efectuarea igienei si/sau mobilizare.

Necesita asistenta constanta pentru

efectuarea tuturor activitatilor zilnice.
Scor total : 5 = ? Stadiul deteriorarii globale (GDS)

In evaluare se iau in considerare nivelul de educatie al subiectului si

fondul cultural al acestuia. Scala defineste nivelul deteriorarii astfel:
1 = Normal, fara deficit cognitiv.
2 = Foarte usor deficit subiectiv comparativ cu performantele de cu 5
– 10 ani inainte.
3 = Usor, minim deficit ce poate fi verificat prin interviu clinic detaliat.
4 = Moderat deficit cognitiv, usor de evidentiat clinic.
5 = Moderat sever deficit cognitiv.
6 = Sever deficit, cateva capacitati reziduale in unele arii ale testarii.
7 = Foarte sever deficit, mici capacitati reziduale evidentiate in
testare
4.Prezentarea
rezultatelor

Tabel identificare cazuri

Nr.caz Initiale Varsta Sex Nr.caz Initiale Varsta S

1 G.A. 76 ani F 26 S.G. 76 ani M

2 A.V. 72 ani F 27 U.C. 75 ani
3 G.S. 74 ani F 28 M.M. 89 ani
4 S.I. 82 ani M 29 V.I. 78 ani
5 B.D. 84 ani M 30 G.A. 79 ani
6 P.P. 83 ani F 31 G.S. 75 ani M
7 B.A. 79 ani F 32 T.M. 73 ani
8 P.A. 76 ani F 33 C.R. 89 ani
9 P.N. 81 ani M 34 S.L. 78 ani
10 S.E. 92 ani F 35 A.M. 75 ani
11 G.G. 81 ani F 36 B.V. 77 ani
 12 C.C. 75 ani F 37 B.P. 88 ani
13 E.P. 76 ani F 38 B.I. 79 ani M
14 S.G. 83 ani F 39 S.V. 78 ani
15 P.D. 67 ani M 40 L.S. 70 ani
16 A.M. 78 ani F 41 V.B. 58 ani M
17 D.E. 79 ani F 42 H.V. 87 ani
18 B.O. 85 ani F 43 P.A. 69 ani M
19 D.M. 77 ani M 44 S.I. 79 ani
20 M.I. 76 ani M 45 A.M. 77 ani
21 G.R. 86 ani F 46 G.E. 79 ani M
22 R.I. 76 ani F 47 C.I. 78 ani
23 A.I. 75 ani F 48 D.I. 76 ani
24 V.M. 76 ani F 49 G.V. 71 ani
25 R.T. 74 ani F 50 D.C. 79 ani

Reprezentarea
diagnosticelor

Nr.caz Diagnosticul Nr.caz Diagnosticul

1 Dementa Alzheimer 26 Dementa Alzheimer

2 Dementa Alzheimer 27 Dementa Alzheimer
3 Dementa Alzheimer 28 Dementa Alzheimer
4 Dementa mixta 29 Dementa Alzheimer
5 Dementa Alzheimer 30 Dementa Alzheimer
6 Dementa Alzheimer 31 Dementa Alzheimer
7 Dementa Alzheimer 32 Dementa Alzheimer
8 Dementa Alzheimer 33 Dementa Alzheimer
9 Dementa Alzheimer 34 Dementa Alzheimer
10 Dementa Alzheimer 35 Dementa Alzheimer
11 Dementa vasculara 36 Dementa Alzheimer
12 Dementa Alzheimer 37 Dementa Alzheimer
13 Dementa Alzheimer 38 Dementa Alzheimer
 14 Dementa vasculara 39 Dementa Alzheimer
15 Dementa Alzheimer 40 Dementa Alzheimer
16 Dementa Alzheimer 41 Dementa vasculara
17

Dementa Alzheimer 42 Dementa Alzheimer

18 Dementa vasculara 43 Dementa Alzheimer
19 Dementa Alzheimer 44 Dementa Alzheimer
20 Dementa Alzheimer 45 Dementa Alzheimer
21 Dementa Alzheimer 46 Dementa vasculara
22 Dementa Alzheimer 47 Dementa Alzheimer
23 Dementa Alzheimer 48 Dementa Alzheimer
24 Dementa Alzheimer 49 Dementa vasculara
25 Dementa Alzheimer 50 Dementa Alzheimer

Reprezentarea pe varste
Varsta Nr.cazuri

50-59 ani 1
60-69 ani 2
70-79 ani 34
8o-89 ani 12
peste 90 ani 1
Total 50
 Reprezentarea pe sexe

Sexul Nr.de cazuri

Masculin 12
Feminin 38
Total 50
 Reprezentarea mediului de trai

Mediul Nr.de cazuri

Rural 6
Urban 44
Total 50
 Scoruri obtinute la MMSE

Nr.caz Scor MMSE Nr.caz Scor MMSE

1 16 26 15
2 16 27 14
3 12 28 11
4 8 29 10
5 11 30 8
6 14 31 12
7 16 32 12
8 12 33 9
9 11 34 6
10 6 35 11
11 14 36 12
12 10 37 9
13 11 38 7
14 13 39 10
15 17 40 16
16 8 41 18
17 12 42 10
18 11 43 12
19 14 44 15
20 15 45 14
21 10 46 11
22 14 47 12
23 14 48 16
24 14 49 17
25 16 50 11
Scoruri obtinute la BCRS

Nr.caz Scor BCRS Nr.caz Scor BCRS

1 3 26 3
2 3 27 3
3 4 28 4
4 5 29 5
5 4 30 6
 6 4 31 4
7 3 32 4
8 3 33 6
9 4 34 6
10 6 35 4
11 3 36 4
12 5 37 5
13 4 38 6
14 4 39 5
15 3 40 3
16 5 41 3
17 4 42 4
18 4 43 3
19 3 44 3
20 3 45 4
21 5 46 4
22 4 47 4
23 4 48 3
24 4 49 3
25 4 50 4
Corelatia MMSE - BCRS

Scor Scor Scor Scor

Nr.caz MMSE BCRS Nr.caz MMSE BCRS

16

1 3 26 15 3
2 16 3 27 14 3
 3 12 4 28 11 4
4 8 5 29 10 5
5 11 4 30 8 6
6 14 4 31 12 4
7 16 3 32 12 4
8 12 3 33 9 6
9 11 4 34 6 6
10 6 6 35 11 4
11 14 3 36 12 4
12 10 5 37 9 5
13 11 4 38 7 6
14 13 4 39 10 5
15 17 3 40 16 3
16 8 5 41 18 3
17 12 4 42 10 4
18 11 4 43 12 3
19 14 3 44 15 3
20 15 3 45 14 4
21 10 5 46 11 4
22 14 4 47 12 4
23 14 4 48 16 3
24 14 4 49 17 3
25 16 4 50 11 4

Cazurile care urmeaza tratament

Scor Scor Scor Scor

Nr.caz MMSE BCRS Tratament Nr.caz MMSE BCRS Tratamen

1 16 3 Aricept 26 15 3 Aricept
2 16 3 Aricept 27 14 3 Aricept
3 12 4 Aricept 28 11 4 -
4 8 5 - 29 10 5 -
5 11 4 - 30 8 6 -
 6 14 4 Aricept 31 12 4 Aricept
7 16 3 Exelon 32 12 4 Aricept
8 12 3 Aricept 33 9 6 -
9 11 4 Aricept 34 6 6 -
10 6 6 - 35 11 4 -
11 14 3 Aricept 36 12 4 -
12 10 5 - 37 9 5 -
13 11 4 - 38 7 6 -
14 13 4 - 39 10 5 -
15 17 3 Aricept 40 16 3 Aricept
16 8 5 - 41 18 3 Exelon
17 12 4 Aricept 42 10 4 -
18 11 4 - 43 12 3 -
19 14 3 Aricept 44 15 3 Aricept
20 15 3 Aricept 45 14 4 Aricept
21 10 5 - 46 11 4 -
22 14 4 - 47 12 4 -
23 14 4 - 48 16 3 Aricept
24 14 4 - 49 17 3 Exelon
25 16 4 Exelon 50 11 4 -
Corelatia scoruri obtinute - nivel educational

Scor Scor Nivel Scor Scor Nivel

Nr.caz MMSE BCRS de Nr.caz MMSE BCRS de
educatie educatie
1 16 3 7 clase 26 15 3 12 clase+2
2 16 3 7 clase 27 14 3 12 clase+4
3 12 4 12 clase 28 11 4 11 clase+3
8

4 5 Nescolarizat 29 10 5 7 clase
5 11 4 7 clase 30 8 6 10 clase
6 14 4 12 cl.+2 31 12 4 12 clase
 7 16 3 7 cl.+ 2 32 12 4 10 clase+3
8 12 3 7 cl.+ 3 33 9 6 6 clase
9 11 4 10 clase 34 6 6 11 clase
10 6 6 4 clase 35 11 4 11 clase+2
11 14 3 7 clase 36 12 4 7 clase
12 10 5 7 clase 37 9 5 Nescolariza
13 11 4 7 clase+ 3 38 7 6 4 clase
14 13 4 4 clase 39 10 5 10 clase
15 17 3 12 clase 40 16 3 10 clase+2
16 8 5 10 clase 41 18 3 8 clase+3
17 12 4 8 clase 42 10 4 6 clase
18 11 4 7 clase 43 12 3 12 clase+3
19 14 3 7 clase+3 44 15 3 11 clase+4
20 15 3 12 clase 45 14 4 8 clase+3
21 10 5 Nescolarizat 46 11 4 7 clase
22 14 4 10 clase 47 12 4 8 clase+3
23 14 4 10 clase 48 16 3 8 clase+2
24 14 4 10 clase 49 17 3 11 clase
25 16 4 12 clase 50 11 4 10 clase

Corelatia MMSE actual-MMSE anterior

Scor Scor MMSE Scor Scor MMSE

Nr.caz MMSE BCRS anterior Nr.caz MMSE BCRS anterior
actual actual
1 16 3 18 26 15 3 15
2 16 3 17 27 14 3 15
3 12 4 13 28 11 4 15
4 8 5 11 29 10 5 13
5 11 4 12 30 8 6 9
6 14 4 14 31 12 4 12
7 16 3 16 32 12 4 14
8 12 3 13 33 9 6 10
9 11 4 12 34 6 6 10
 10 6 6 7 35 11 4 12
11 14 3 15 36 12 4 13
12 10 5 10 37 9 5 10
13 11 4 11 38 7 6 7
14 13 4 14 39 10 5 11
15 17 3 18 40 16 3 16
16 8 5 9 41 18 3 18
17 12 4 12 42 10 4 11
18 11 4 11 43 12 3 15
19 14 3 15 44 15 3 16
20 15 3 16 45 14 4 14
21 10 5 10 46 11 4 12
22 14 4 17 47 12 4 15
23 14 4 17 48 16 3 17
24 14 4 16 49 17 3 18
25 16 4 17 50 11 4 11

5.Sinteza interpretativa a
rezultatelor
MMSE nu este lipsit de probleme. Echipa care l-a elaborat
n-a urmarit niciodata sa faca din el principalul mijloc de diagnosticare
a sindromului Alzheimer sau al altor forme de dementa. A fost
destinat sa fie un test selectiv, rapid si simplu, care sa-i ajute pe
cercetatori sa aleaga subiecti pentru incercarile de tratare a dementei.
Persoanele care punctau intre 10 si 26 erau alese pentru studii.
Examinarea cu ajutorul chestionarului care testeaza in principal prin
intermediul limbajului permite aprecierea abilitatilor numai in situatia
de examinare, care poate fi cu mult diferita de activitatile necesare
desfasurarii vietii cotidiene a pacientului. MMSE este testul cel mai
larg utilizat in evaluarea statusului cognitiv al pacientilor varstnici si
face parte din testele folosite pentru aprecierea rapida a functiilor
cognitive.
Reprezentarea pe varste a participantilor la studiu reflecta datele
din toate statisticile cu privire la prevalenta bolii si arata ca grupa de
varsta cea mai afectata este cea intre 70-79 ani.
Reprezentarea pe sexe arata un raport de 3 la 1 in favoarea sexului
feminin. In unele studii explicatia este legata de longevitatea feminina
fata de cea masculina, in altele de expresia hormonala diferita intre
cele doua sexe.
Mediul de trai – rural – urban coreleaza doar cu nivelul scazut de
educatie ca reprezentare. Majoritatea varstnicilor inclusi in studiu din
mediul rural traisera singuri inaintea diagnosticarii si
institutionalizarea a fost solutia de a-i aduce mai aproape de familie,
dar si sub supraveghere si protectie adecvata.
Scorul MMSE
Urmarindu-i pe parcursul programului zilnic, am putut observa ca
memoria, cognitia, intelegerea, orientarea si coordonarea lor ar fi
corespuns unor scoruri mai inalte. Unele intrebari ale testului MMSE
sunt irelevante pentru numeroase persoane varstnice: acestea
considera ca nu au nevoie sa stie data sau ziua din saptamana, asa ca,
de ce si-ar bate capul cu ele? Cu toate acestea pacientii testati erau
in marea majoritate bine orientati in mediul in care traiau - mediu la
care s-au adaptat in urma cu trei ani, la intrarea in institutie(atunci a
fost infiintata). Stabilitatea mediului, uniformitatea ingrijirilor si
ingrijitorilor, atitudinea binevoitoare, intelegatoare a personalului de
toate categoriile se constituie in elemente de protectie pentru
varstnicul cu dementa. MMSE nu indica precis daca persoana testata
sufera sau nu de dementa, ci doar nivelul deteriorarii si permite
aplicarea repetata pentru a observa declinul sau imbunatatirea starii
pacientului, dar, data fiind heterogenitatea bolii, el permite punerea in
evidenta a sindromului afazo-apraxo-agnozic. Pe masura evolutiei
cascadei fiziopatologice, rezerva cerebrala necesara functionarii
cognitive normale este gradat depasita si simptomele declinului
cognitiv sau functional devin evidente. Aplicarea testului insa a pus in
evidenta dimensiunile afectarii. In ceea ce priveste afazia, aceasta
poate fi de diverse tipuri: pierderea abilitatii de a numi diverse lucruri,
a abilitatii de a forma propozitii, a intelegerii si executarii unui ordin, a
abilitatii de a citi si de a scrie. Pacientii au demonstrat pierderi
selective ale limbajului: puteau citi cu voce tare un ordin
( “inchide ochii”), dar nu intelegeau si nu erau capabili sa execute
instructiunea respectiva; puteau purta o conversatie rezonabila, dar
nu-si aminteau numele sotului. Fiind caracteristici diferite, una poate
fi pierduta inaintea celorlalte, independent de acestea. Pe parcursul
investigarii memoriei de evocare (BCRS) a fost evident discursul putin
informativ sau chiar incoerent la cei cu scoruri mici. In ceea ce
priveste executarea actelor motorii intentionale, apraxia se
manifesta destul de variat: bine intentionat, vrea sa scrie o propozitie,
chiar scrie, dar pe hartie apare o insiruire de semne ininteligibile;
ingrijitorii afirma ca stau cu hainele in mana din ce in ce mai mult timp,
ezitand sa se imbrace, pentru ca nu mai stiu cum (cei cu scorurile cele
mai mici). Apraxia constructiva cu incapacitatea redarii figurilor
geometrice din MMSE a fost prezenta in 46 din cele cincizeci de cazuri
testate.
Cel mai frecvent semn de agnozie constatat la pacientii din studiu era
ignorarea unor detalii deranjante sau persoane din incapere, utilizand
cu dificultate sau deloc informatiile senzoriale (intrarea zgomotoasa a
colegului de camera care nu stia ca sunt “musafiri” sau pornirea
televizorului la atingerea accidentala a telecomenzii). Alta forma de
agnozie frecventa la scorurile mici este agnozia fizionomiilor. Relativ
la capacitatea de achizitionare a informatiilor noi, cu cat scorul a fost
mai mic, pacientii au semnalat dificultatile pe care la intampina in
recunoasterea si manipularea noilor bancnote, fara ajutor (BCRS).
Aplicarea BCRS, cu componenta sa functionala, a revelat aceeasi
deteriorare cognitiva dar, a pus in evidenta si faptul ca intr-un mediu
protejat, cum este caminul de batrani, persoanele respective reusesc
inca sa faca fata solicitarilor. Persoanele cu dementa nu prezinta
deficite uniforme si uneori pierderea abilitatilor poate fi partiala.
Gradul si tipul deficitului determina interventia terapeutica,
dimensiunea handicapului putand fi diminuata iar dependenta totala
amanata prin masuri suportive. Deficitele senzoriale (comune
varstnicilor) accentueaza deteriorarea persoanei cu dementa pentru
ca nu mai are capacitatea de a-si compensa pierderea. Deficitele pot
fi diminuate prin reducerea zgomotelor de fond, imbunatatirea
iluminarii, vorbirea clara. Stresul determina suspiciune, ostilitate si
dezintegrarea ego-ului la pacientul cu dementa. Stresorii pot fi
reprezentati de oboseala, o vizita in familie, descurajarea datorata
incapacitatii indeplinirii unei sarcini simple, s.a. Mentinerea pacientilor
cu dementa pe cat posibil sanatosi din punct de vedere somatic,
ajustarea deficitelor senzoriale si intampinarea nevoilor lor de catre
ingrijitori pot determina imbunatatirea si reducerea problemelor
comportamentale. Mai mult de jumatate dintre cazuri (32) prezentau
idei de prejudiciu, manifestari obsesionale, idei delirante de gelozie si
preocupari sexuale constante. Stadiile 1 si 2 corespund subiectilor
normali; subiectii din stadiul 3 – optsprezece la numar din care
cincisprezece sub tratament – evolueaza spre dementa si corespunde
stadiului de deteriorare cognitiva usoara (MCI). Majoritatea
prezentau deficite de concentrare evidente si anxietate subiectiva si
manifesta. In stadiul 4 au fost incadrati 23 de pacienti, din care sub
tratament sapte pacienti. Starea afectiva a pacientilor din acest stadiu
este caracterizata drept aplatizare afectiva, legata de negarea de
catre pacienti a deficitelor lor. Aceasta constientizare a scaderii
capacitatii intelectuale este prea dureroasa si in consecinta incearca
sa-si ascunda deficitele chiar si de sine insusi; in plus, de teama ca cei
din jur vor descoperi deficitul sau, pacientii se retrag de la participarea
la activitatile sociale, chiar si de la conversatiile cu cei din jur. Restul
de douasprezece cazuri, in stadiul 5-6 au corespuns unui proces
patologic mai avansat. Deficitele de calcul sunt de o asemenea
magnitudine incat persoanelor le este imposibil sa numere inapoi de la
10 la 1. La scorurile mai mici apar dificultati incipiente in efectuarea
activitatilor uzuale zilnice. Pacientii din acest stadiu sunt primii care
nu mai cunosc numele presedintelui statului, spre deosebire de ceilalti,
care , dincolo de simpatii si antipatii, toti il cunosc. La scorurile mai
mari pacientii si-au pierdut capacitatea de a-si efectua toaleta
independent, fara ajutor. In acest stadiu al bolii Alzheimer
simptomatologia comportamentala este mai evidenta si mai
suparatoare. Datorita deficitelor cognitive manifesta frica, frustrare
si rusine insotite de agresivitate verbala cu sau fara comportament
amenintator sau violent. Isi cunosc inca numele dar fac confuzii in ce
priveste identitatea altor persoane, chiar membri apropiati ai
familiei. Unii prezinta episoade de incontinenta urinara care necesita
masuri suplimentare de ingrijire si supraveghere. Cand se
investigheaza memoria de evocare este evidenta saracirea vorbirii.
BCRS este mai bine validat si mai sensibil la schimbare decat MMSE.
In plus este lipsit de influente educationale, culturale sau
ocupationale. Dureaza 5 minute odata ce sunt colectate informatiile
generale si evalueaza severitatea deteriorarii in functie de domeniile
cognitive, functionale si comportamentale.
Corelatia scoruri obtinute – nivel de educatie
Conform tuturor studiilor, MMSE poate arata declinul, deoarece
el este usor de rezolvat pentru orice persoana care a absolvit 11-12
clase. Cercetarea efectuata arata ca din 50 de persoane chestionate
doar 14 au atins acest nivel de scolarizare si acestea sunt cele care au
obtinut , in ciuda bolii, rezultatele cele mai bune, atat la MMSE cat si
la BCRS, iar scorurile cele mai mici au fost obtinute de cei nescolarizati
sau in stadii avansate ale bolii (scoruri mici la MMSE si stadii avansate
la BCRS).
Comparatia intre scorul MMSE initial existent in dosarul
medical al persoanelor respective, la inceputul tratamentului la
unele, la diagnosticare la altele, si scorul MMSE efectuat cu ocazia
cercetarii a aratat scaderea scorului cu 1-2-3 puncte la 38 dintre
participanti si stagnare la 12 dintre ei , dintre acestia fiind sub
tratament 7 persoane. Varsta la debutul bolii a aratat un declin mai
accentuat la MMSE la persoanele cu debut inainte de 70 ani. Pacientii
cu demente vasculare si mixte au inregistrat de asemenea un declin
mai accentuat, neuniform al capacitatilor cognitive. Corelatia dintre
nivelul de educatie si declin, sau dintre sex si nivelul declinului nu au
putut pune in evidenta o legatura directa intre acestea.
Faptul ca majoritatea pacientilor au fost diagnosticati la intrarea in
institutia de protectie nu poate arata legatura care ar putea exista
intre momentul institutionalizarii si viteza declinului ci, mai degraba,
pledeaza pentru un debut anterior institutionalizarii. Cele mai multe
studii releva ca progresia bolii nu este influentata de mediul de
ingrijire cand rezidenta a fost stabilita in stadiile incipiente ale bolii si
capacitatea de adaptare a pacientului avea inca resurse. Mai mult,
fiecare mediu, familial sau institutional, prezinta avantaje si
dezavantaje greu de cuantificat, la care se adauga si atitudinea
premorbida a persoanei respective fata de imbatranire,
institutionalizare. Cei mai multi dintre pacientii fara copii erau
impacati si senini in legatura cu locul in care se aflau putand face si
glume pe aceasta tema; cei cu copii in viata (putini la numar), cel
putin declarativ, erau multumiti de faptul ca nu constituie o povara
pentru acestia si simteau ca primesc mai multe dovezi de atentie de
cand sunt in camin, decat inainte de institutionalizare.
 Administrarea medicamentelor in toate cazurile a demonstrat
o discreta ameliorare a starii pacientilor si deci scaderea timpului
alocat de catre ingrijitori persoanelor respective sau stagnare.
Ameliorarea se refera mai ales la problemele noncognitive ale acestor
pacienti – fapt remarcat de catre personalul de ingrijire pentru fiecare
caz in parte, inainte de inceperea testarii. Cu toate rezultatele
evidente ale tratamentului si a disponibilitatii institutiei si
medicamentelor prin programul G 16, un numar mic de persoane
diagnosticate cu dementa urmeaza tratament pentru ca nu accepta
diagnosticul, nu au constiinta bolii. La intrebarea daca urmeaza vreun
tratament pentru afectarea subiectiva a memoriei, de care se plang,
raspunsul este –“Am citit prospectul. Medicamentele sunt pentru
Alzheimer si eu nu am aceasta boala!”. Unii au inceput sa ia
tratamentul prescris abia dupa ce au auzit cat costa – “Este scump,
deci trebuie sa fie bun de ceva!“. Cei cu scoruri sub 12-10 la MMSE au
primit tratament cu mai multe sau mai putine beneficii, dar in prezent
primesc doar doze mici de antipsihotic (Rispolept 1-2 mg/zi,
Haloperidol 5-10 pic./zi), monitorizand permanent efectele
terapeutice si pe cele adverse, dar cu rezultate bune in ameliorarea
problemelor de somn si a tulburarilor de conduita. Tratamentul
farmacologic este initiat, de regula, cand tulburarile comportamentale
interfera cu socializarea si calitatea vietii pacientului, devin
suparatoare pentru pacient sau persoanele care il au in ingrijire, sau
cand pacientul devine periculos pentru sine sau anturaj. La 6 dintre
pacienti, cu scoruri mici la MMSE, s-au semnalat reactii catastrofice
izolate cu ocazia primei manifestari de incontinenta sau alte incidente,
relativ minore (“ pierderea” unui lucru apoi gasit de catre colegul de
camera sau de catre personalul de ingrijire, incapacitatea intelegerii
unei situatii). Avantajul persoanei institutionalizate consta in corecta
identificare a problemei de catre personalul medical si de ingrijire si
raspunsul adecvat la reactia catastrofica, fara argumentari, explicatii
sau pedepse (asa cum se intampla uneori in familie unde aceste
rabufniri sunt interpretate, cel mai adesea, ca apartinand unei
persoane cu discernamint si controlul vointei). Transformarea,
adaptarea mediului la necesitatile specifice persoanei cu dementa a
fost cea mai buna interventie in astfel de cazuri si a redus considerabil
stresul experimentat de individ.
Depresia coexista deseori cu dementa Alzheimer, dar numai la
pacientii cu scoruri mari la MMSE si scoruri mici la BCRS (deci cu
afectare moderata a functiilor cognitive). Aceasta pare sa agraveze
pierderile de memorie inerente bolii. Depresia poate fi reactiva la
tulburarile cognitive si rasunetul lor simbolic – alterarea echilibrului
psihic, alterarea rolului socio-familial, diminuarea stimei de sine,
reactia anturajului la noua pozitie a pacientului. Este greu de apreciat
daca tulburarile afectivitatii fac parte din modificarile subtile ale
simptomatologiei din primele faze ale bolii, modificari de
comportament si personalitate, sau daca sunt expresia diminuarii
interesului si a cresterii dependentei, datorita constientizarii bolii.
Pentru aceasta am inclus intre scalele folosite in gerontopsihiatrie si o
scala de evaluare a depresiei, usor de aplicat. Motivul cel mai adesea
invocat de catre pacienti ca factor declansator al problemelor
cognitive este socul afectiv suferit cu ocazia decesului partenerului
sau al unui copil. Cei mai multi considera normala dispozitia lor
depresiva si nici nu concep sa urmeze vreun tratament.

Politica de confidentialitate

Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie

Search

Sociologie

Interventia psihologica in tulburarea de

anxietate generalizata

Senzatiile, perceptiile, reprezentarile

Memoria si Imaginatia la adolescenti

PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII

CREATIVITATEA

Etiologia anxietatii

DISFAZIILE (AFAZIILE)

Teoria personalitatii la Gordon Allport

PSIHOLOGIA MEDICAMENTULUI,
COMPLIANTA TERAPEUTICA SI
MODALITATI DE OPTIMIZARE A ACTULUI
MEDICAL PRIN MIJLOACE PSIHOLOGICE

Definitia si clasificarea deficientelor

vizuale
This website uses cookies to ensure you get the best experience on our website. Learn more
Got it!

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica

 Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie

Index » educatie » Psihologie

» Evaluarea tulburarilor cognitive in contextul prezentei patologiei
cardiovasculare si a diabetului zaharat la varstnici - PARTEA SPECIALA

Evaluarea tulburarilor cognitive in contextul

prezentei patologiei cardiovasculare si a
diabetului zaharat la varstnici - PARTEA
SPECIALA

Evaluarea tulburarilor cognitive in contextul prezentei

patologiei cardiovasculare si a diabetului zaharat la
varstnici - PARTEA SPECIALA
4.INTRODUCERE

Tulburarile cognitive sunt din ce in ce mai frecvent intalnite

pe masura inaintarii in varsta. Se estimeaza ca aproximativ 15%
dintre persoanele de peste 65 ani au afectari cognitive de diferite
intensitati. Ele reprezinta o importanta problema de sanatate
deoarece au un impact important asupra existentei independente a
varstnicilor in colectivitate si totodata pun probleme complexe de
ingrijire care creeaza dificultati familiei.

Este esentiala diagnosticarea precoce a tulburarilor cognitive

precum si identificarea factorilor de risc implicati in favorizarea
instalarii lor. Aceasta cu atat mai mult cu cat in ultimele decenii
asistam la o crestere importanta a proportiei varstnicilor in populatia
generala atat la nivel modial, cat mai ales in tarile in curs de
dezvoltare. Romania se inscrie in aceasta tendinta varstnicii
reprezentand circa 15% din populatie in anul 2008 fata de doar 10%
in 1990, deci o crestere cu 50% in decurs de numai 18 ani. Fenomenul
apare in contextul reducerii semnificative a segmentului de populatie
tanara ceea ce face ca piramida varstelor sa devina inversata: baza
devine din ce in ce mai ingusta, iar varful se largeste.
Lucrarea a urmarit evaluarea tulburarilor cognitive in
contextul prezentei patologiei cardiovasculare si a diabetului zaharat
la varstnici. Patologia cardiovasculara este cauza numarul unu de
morbiditate si mortalitate la varstnici, un loc primordial avandu-l
patologia hipertensiva.

5.MATERIAL SI
METODA
Obiectivul studiului este demonstrarea efectului
diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale asupra functiei
cognitive pe masura inaintarii in varsta. Avand in vedere complicatiile
micro- si macro-vasculare ale diabetului zaharat, precum si impactul
hipertensiunii arteriale asupra progresiei aterosclerozei sistemice este
de asteptat ca functia
cognitiva sa fie afectata mai mult la pacientii hipertensivi cu diabet
zaharat de lunga durata.
A fost efectuat un studiu tip cohorta retrospectiva. Au
fost inclusi un numar de 85 de pacienti cu varste cuprinse intre 65 si
84 de ani, selectati aleator dintre pacientii internati in Institutul
National de Gerontologie si Geriatrie „Ana Aslan” in perioada
noiembrie 2008 – aprilie 2009.
Criteriile de includere au fost: pacienti de peste 65 de
ani, diagnosticati cu diabet zaharat si hipertensiune arteriala. Au fost
inregistrate alte afectiuni existente concomitent la fiecare pacient,
atentie acordandu-se prezentei complicatiilor neurologice si vasculare
ale diabetului zaharat, precum si complicatiilor hipertensiunii
arteriale.
Au fost excluse din test persoanele care nu se incadrau
in grupa de varsta 65-84 de ani, precum si cele care aveau toleranta
alterata la glucoza (IGT) sau glicemia bazala modificata (IFG).
A fost ales un lot martor, cu o structura pe grupe de
varste si sex asemanatoare celor luate in lucru. Lotul normal cuprinde
21 de pacienti, din care 14 femei (66,6%) si 7 barbati (33,3%), care
nu prezinta diabet zaharat si hipertensiune arteriala.
In cadrul studiului retrospectiv diabetul zaharat si
hipertensiunea arteriala au fost considerate ca factori de risc la care
au fost supusi anterior pacientii, iar ca variabila independenta au fost
urmarite efectele cognitive ale acestora la pacientii varstnici selectati.
Pentru evaluarea functiei cognitive s-au utilizat:
Mini-Evaluarea Statusului Mental (MMSE descrisa initial de Folstein in
1975), Testul Desenarii Ceasului, Testul celor 5 Cuvinte. Testele
referitoare la functia cognitiva au fost aplicate fiecarui pacient
urmarindu-se prezenta si gradul de afectare cognitiva la acest grup de
subiecti.
1. Testul MMSE este probabil cel mai folosit instrument pe
plan mondial pentru evaluarea functiei cognitive. S-a scris mult
despre MMSE si au fost perfectionate variante ale sale, ca de exemplu
MMSE standardizat (SMMSE) si MMSE modificat (MMMSE sau 3MSE).
Testul s-a dovedit util in diagnosticul precoce al bolii Alzheimer, in
asociere cu un test de fluenta verbala; in acelasi timp au fost stabilite
si limitele sale ca test de screening.
Dupa cum se stie, corespondenta dintre valoarea MMSE si
afectarea cognitiva este urmatoarea:
Scor MMSE Stadiu
Caracteristici
 30 Normal Fara
simptome
24-29 Tulburari cognitive Simptome
initiale mnezice
21-23 Faza usoara Deficite mnezice si
de gandire
conturate
18-20 Faza moderata Deficite gnozice
clare
15-17 Faza marcata Simptome cognitive
si psihiatrice
12-16 Faza severa Necesita asistenta
pentru activitati
zilnice obisnuite
0-11 Faza grava Necesita asistare

institutionalizata

Pornind de la aceste premize, valoarea MMSE obtinuta la

selectionarea pacientilor din grupul examinat a fost cuprinsa intre
20-30.
Mini-Evaluarea Statusului Mental a testat diferite aspecte ale
functiei cognitive precum orientarea, atentia, inregistrarea, amintirea,
posibilitatea de calcul, limbajul si abilitatea constructionala.
2. Testul desenarii ceasului (realizat de Sunderland) reflecta
functiile cortexului frontal si temporo-parietal si este un instrument
diagnostic util si facil de realizat. Examinatorul va cere pacientului sa
deseneze cadranul unui ceas (cu toate orele) si apoi sa indice o ora
precisa (de exmplu : „trei fara un sfert”), desenand limba mare si
limba mica ale ceasului.
Criterii de evaluare a desenelor (pe o scala de la 1-10):
 » 10-6→ Cadranul ceasului (cu toate orele) este desenat in
general corect:
10. Limbile ceasului in pozitie corecta.
9. Erori minime in pozitionarea limbilor.
8. Erori mai mari la plasarea limbilor
corespunzatoare orei si minutelor.
7. Pozitionarea limbilor este total eronata,
fara legatura cu ora ce trebuia indicata.
6. Folosirea inadecvata a limbilor ceasului (de
exmplu, marcarea orei folosind modul digital sau incercuirea cifrelor,
in ciuda instructiunilor repetate).
» 5-1: Aglomerarea numerelor ce indica orele intr-o parte a
cadranului sau scrierea lor in sens invers acelor de ceasornic. Limbile
pot fi figurate in desen.
4. Distorsionarea ordinii corecte a orelor
figurate pe cadran. Integritatea cadranului a disparut (de exemplu:
numerele lipsa sau plasate in afara conturului cadranului).
3. Cadranul si numerele figurate nu au nici o
legatura intre ele. Limbile ceasului lipsesc.
2. Desenul denota ca unele instructiuni au
fosr receptionate de pacient insa ceasul este doar vag reprezentat.
1. Absenta oricarei incercari de a desena, sau
desen complet neinterpretabil.
Interpretarea scorului obtinut la Testul Desenarii
Ceasului:

Scor Interpretare

(puncte)
10 Normal
8-9 Probabil normal; poate exista deficit cognitiv
minor
 6-7 Nedeterminat
5 Probabil dementa
1-4 Dementa
3. Testul celor cinci cuvinte vine ca o completare la
testele mentionate mai sus pentru a evalua mai corect functia
cognitiva la lotul studiat. Pacientul va fi rugat sa citeasca cuvintele
cuprinse in test, sa incerce sa le memoreze, urmand sa fie intrebat
daca si le aminteste, putand fi ajutat sa raspunda oferindu-i sugestii la
fiecare cuvant. Un scor maxim este de 10 puncte care arata
normalitatea, tot ce este sub aceasta valoare poate fi tulburare
cognitiva minora sau dementa.

6. REZULTATE
Cohorta studiata a fost impartita in doua grupe de varste: 65
ani – 74 ani (varstnici „tineri”) si 75 ani – 84 de ani (varstnici
propriu-zisi). Din totalul pacientilor investigati 36% au fost de sex
masculin si 64% de sex feminin. Aceasta reflecta structura generala a
internarilor din Institutul National de Gerontologie si Geriatrie „Ana
Aslan” existand o prevalenta aproape dubla a pacientelor fata de
pacientii de sex masculin.
 Figura Nr.1: Structura pe sexe a
lotului studiat

Figura Nr.2: Structura pe sexe a lotului

martor

Figura Nr.3: Structura pe grupe de varste a

lotului studiat
 Ceea ce se poate remarca este faptul ca grupa de
pacienti a varstnicilor „tineri” (65-74 ani) are o pondere mult mai
mare in lotul studiat comparativ cu cea a varstnicilor propriu-zisi
(75-84 ani), sugerand existenta predispozitiei pentru imbatranirea
cognitiva.

Figura Nr.4: Structura pe grupe de varste si sex a

lotului studiat
Se poate remarca faptul ca la ambele grupe de varsta
femeile sunt mai numeroase decat barbatii. Acest lucru se poate
explica prin cel putin doua fenomene: 1. lotul luat in lucru nu este un
esantion reprezentativ pentru populatie; 2. adresabilitatea diferita, in
perioada respectiva.
 Figura Nr.5: Structura pe sexe a varstnicilor „tineri” (65–
74 ani) din lotul studiat
Figura Nr.6: Structura pe sexe a varstnicilor propriu-zisi (75–84 ani)
din lotul studiat
Figura Nr.7: Structura pe grupe de varste a pacientilor de sex
feminin din lotul studiat

Figura Nr.8: Structura pe grupe de varste a pacientilor de

sex masculin din lotul studiat
Se observa ca grupa varstnicilor „tineri” are in
componenta un numar semnificativ mai mare de femei comparativ
cu cea a varstnicilor propriu-zisi; acelasi rezultat se poate constata
si in randul barbatilor.
Figura Nr.9: Structura lotului general in functie de vechimea
diabetului zaharat
In general, diagnosticul diabetului zaharat se face la
debutul clinic al bolii. Cu toate acestea modificarile patogenice incep
inainte de acest diagnostic si de instituirea terapiei adecvate.
Durata clinica a diabetului este un factor de risc major
pentru dezvoltarea complicatiilor. De asemenea, valoarea si durata
hiperglicemiei sunt elemente predictive ale mortalitatii
cardiovasculare.
Se poate observa ca in lotul subiectilor cu diabet
zaharat, mai mult de jumatate prezinta aceasta afectiune de 0-5 ani,
o pondere semnificativ mai mica avand-o cei cu DZ>10 ani (19%).
Exista o diferenta semnificativ statistic (p<0,001) in ceea ce priveste
prezenta tulburarilor cognitive intre pacientii care au avut DZ vechi
(>10 ani) si cei cu DZ<5 ani.
 Figura Nr.10: Structura varstnicilor „tineri” (65-74 ani) in
functie de vechimea diabetului zaharat

Figura Nr.11: Structura varstnicilor propriu-zisi (75-84 ani) in

functie de vechimea diabetului zaharat
Figura Nr.12: Structura lotului general in functie de vechimea
hipertensiunii arteriale
Exista o diferenta semnificativ statistic (p<0,001) in
ceea ce priveste prezenta tulburarilor cognitive intre pacientii care au
avut HTA veche (>10 ani) si cei cu HTA<5 ani.

Figura Nr.13: Structura varstnicilor „tineri” (65-74 ani) in functie de

vechimea hipertensiunii arteriale
Figura Nr.14: Structura varstnicilor propriu-zisi (75-84 ani) in
functie de vechimea hipertensiunii arteriale

Fig
ura
Nr.
15:
Stru
ctur
a
vars
tnici
lor
cu
neu
rop
atie in functie de sex
65 – 74 ani 75-84 ani TOTAL
Barbati 6 din 20 - 30% 0 din 11 - 0 6 din 31 - 19%
Femei 7 din 31 - 22% 4 din 23 – 17% 11 din 54 – 20%
Total 13 din 51 - 25,5% 4 din 34 – 11,7% 17 din 85 – 20%
 Figura Nr.16: Lotul pacientilor cu Boala Cardiaca
Ischemica in functie de categoriile de varsta si sex

65 – 74 ani 75-84 ani TOTAL

Barbati 12 din 20 - 60% 5 din 11 – 45% 17 din 31 - 55%
Femei 18 din 31 - 58% 17 din 23 – 74% 35 din 54 – 65%
Total 30 din 51 - 58% 22 din 34 – 65% 52 din 85 – 61%
Se constata o incidenta crescuta a bolii cardiace
ischemice in randul femeilor din grupul varstnicilor propriu-zisi.
Figura Nr.17: Distributia pacientilor cu Accident Vascular Cerebral in
functie de categoriile de varsta
65 – 74 ani 75-84 ani TOTAL
Barbati 5 din 20 - 25% 1 din 11 – 9% 6 din 31 - 19%
Femei 2 din 31 – 7% 4 din 23 – 17% 6 din 54 – 11%
Total 7 din 51 - 13,7% 5 din 34 – 14,7% 12 din 85 – 14%
Se contata o crestere a incidentei AVC la barbatii din
grupa varstnicilor „tineri” (65-74 ani) cu o rata de aproape trei ori mai
mare (25%) fata de femeile din aceeasi grupa de varsta (7%). In
contrast cu acestia, la grupa varstnicilor propriu-zisi, AVC a avut o
pondere mai mare in randul femeilor.

Fig
ura
Nr.
18:
Stru
ctur
a
vars
tnici
lor
in
func
tie
de
indicele de masa corporala
Normoponderali Supraponderali Obezi
Barbati 9 din 31 – 10% 14 din 31 – 16% 8 din 31 – 10%
Femei 16 din 54 - 19% 25 din 54 – 29% 13 din 54 – 15%
Total 25 din 85 - 29,41% 39 din 85 – 45,88% 21 din 85 – 24,70%
Se contata ca numarul femeilor din categoria de
varstnici supraponderali (IMC: 25-29,9) este aproape dublu fata de
cel al barbatilor.
Figura Nr.19: Structura varstnicilor pe grupe de varsta in functie
de scorul obtinut la testul MMSE
SCOR MMSE 65 – 74 ani 75-84 ani Total
30 17 din 51 - 20% 3 din 34 – 3% 20 din 85-23,5%
24-29 32 din 51 – 37% 21 din 34 – 25% 53 din 85-62,5%
21-23 - 6 din 34 – 7% 6 din 85-7%
18-20 2 din 51 – 2% 4 din 34 – 5% 6 din 85-7%
S-a obtinut o rata de raspuns semnificativ mai mare la
scorul 24-29 al testului MMSE la grupa varstnicilor „tineri” (65-74 ani)
ceea ce denota ca o mare parte din pacientii din lotul studiat prezinta
doar tulburari cognitive initiale; o data cu inaintarea in varsta se
constata obtinerea unui scor mai mic la acest test.
 Figura Nr.20: Structura varstnicilor pe grupe de varsta
in functie de scorul obtinut la Testul Ceasului

O data cu cresterea in varsta la categoria subiectilor de

75-84 ani s-a constatat ca rata de raspuns corect la Testul Ceasului a
scazut fata de grupa varstnicilor „tineri”, aratand astfel o crestere a
ratei dementei in randul acestor subiecti.
 Figura Nr.21: Structura varstnicilor pe grupe de
afectiuni in functie de scorul obtinut la Testul Ceasului
Se constata ca factorii de risc, diabet zaharat si
hipertensiunea arteriala nu au o rata de influenta semnificativa in
afectarea cognitiva, asa cum se constata la grupele de varsta care
influenteaza rata de raspuns. Exista totusi o crestere a ratei dementei
in lotul pacientilor cu HTA, respectiv DZ.
La lotul martor distributia scorurilor a aratat ca
majoritatea a avut scoruri mai mari la Testul Ceasului, fapt care este
firesc tinand cont ca acest lot de pacienti nu prezentau disfunctie
cognitiva, hipertensiune arteriala sau diabet zaharat.

Figura Nr.22: Structura pacientilor pe grupe de varsta in

functie de scorul obtinut la Testul celor 5 cuvinte
 Testul celor 5 cunvinte vine in completarea evaluarii
functiei cognitive alaturi de testele MMSE si Testul Ceasului, aratand o
majoritate la grupa varstnicilor „tineri” care au prezentat un scor de
5-9 puncte, incadrandu-se astfel la deficitul cognitiv minor (MCI). Se
constata o scadere semnificativa a ratei de raspuns corect in randul
varstnicilor propriu-zisi (75-84 ani), evidentiindu-se astfel deficitul
cognitiv la acesti subiecti.
 Figura Nr.23: Structura pacientilor pe grupe de afectiuni
in functie de scorul obtinut la Testul celor 5 cuvinte.
Se constata o crestere a afectarii cognitive in loturile de
pacienti studiate, cu afectiuni asociate, mai pregnanta fiind la grupa
subiectilor cu diabet zaharat, aratand astfel un nivel ridicat al
deficitului cognitiv minor (MCI), spre sever la aceasta grupa.

Figura Nr.24: Distributia glicemiilor a jeun la pacientii cu diabet

zaharat pe grupe de varsta
Figura Nr.25: Distributia colesterolului la pacientii hipertensivi

Figura Nr.26: Distributia pe sexe a pacientilor cu /fara HTA

 Figura Nr.27: Distributia pe sexe a pacientilor cu /fara DZ

Figura Nr.28: Eficacitatea tratamentului antihipertensiv

7.DISCUTII

8.CONCLUZII
1. Patologia cardiovasculara si factorii de risc asociati
acesteia duc la modificari structurale si functionale cerebrale.
2. Tulburarile cognitive aparute in cadrul fenomenului
de imbatranire general uman, in asociere cu hipertensiunea arteriala
si diabetul zaharat, duc la randul lor la un impact major asupra
morbiditatii si anatomiei varstnicului.
3. In cadrul loturilor de pacienti cu diabet zaharat si
hipertensiune se constata o incidenta crescuta a deficitului cognitiv
minor si intr-o pondere mai mica cu dementa.
4.Varsta in primul rand si factorii de risc studiati,
respectiv diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala influenteaza
semnificativ afectarea cognitiva si se coreleaza negativ cu testele
aplicate subiectilor.
5.
 Politica de confidentialitate

Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie

Search

Sociologie

Imbunatatirea relatiilor

NASTEREA PSIHOLOGIEI CA STIINTA.

ASOCIATIONISMUL SI PSIHOFIZICA

DROGURILE LICITE SAU MINORE

O perspectiva psihologica asupra

schimbarii

MASURAREA EMOTIILOR

Interactiuni sociale si dezvoltari

cognitive

MITURI SI PREJUDECATI CARE

IMPIEDICA PACIENTUL CU DISFUNCTIE
ERECTILE SA SE PREZINTE LA
PSIHIATRU

SANATATE SI BOALA; MODELE

ETIOPATOGENETICE SI DE TRATAMENT
UTILIZATE IN PSIHOLOGIA CLINICA

Strategii de influenta sociala si de

persuasiune: teoria elaborarii
conflictului1

MOTIVATIA si activarea
comportamentului