Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI


D.F.P. / CREDIS

PORTOFOLIU
DIDACTICA
EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE

PROF. NICOLETA STĂNICĂ


STUDENT:
NIŢĂ ALEXANDRA-LIVIA

ANUL III
2017-2018
Necesitatea unei noi abordări a procesului de învăţare în cadrul disciplinei
Arte vizuale şi abilităţi practice

Schimbările care se petrec în societate se resimt şi în domeniul educaţiei. Astfel,


disciplina Lucru manual, care era încadrată în sfera educaţiei artistice, este redenumită “Abilităţi
practice”, aceasta făcând parte din aria curriculară Tehnologii. Aceasta schimbare a determinat
alocarea unui număr mai mare pentru această disciplină.
Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice este situată la intersecţia ariilor curriculare
Arte şi Tehnologii. Din domeniul Artelor viziuale programa vizează expresia artistică prin
pictură, desen, modelaj, sculptură, arte decorative textile, fotografie. Realizarea pe cale manuală
a unor produse reprezintă partea practică a acestei discipline.
În cadrul disciplinelor studiate în învăţământul primar, disciplina Arte vizuale şi abilităţi
practice are un caracter de noutate, aceasta fiind o disciplină întegrată, situându-se la intersecţia
ariilor curriculare Arte şi Tehnologii.
În învăţământul primar acestei discipline îi sunt alocate 2 ore pe săptămână pentru clasa
pregătitoare, clasa I, a II-a şi 1 oră pe săptămână pentru clasa a IV-a.
Studiul acestei discipline urmăreşte dezvoltarea progresivă a competenţelor specifice,
prin valorificarea experienţelor de învăţare a elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii. Obiectul acestei discipline îl reprezintă
formarea aptitudinilor şi deprinderilor creativ-aplicative şi estetice, dezvoltarea abilităţilor
practice, a deprinderilor de muncă atât de necesare tuturor oamenilor. Această disciplină
urmăreşte formarea elevilor în sensul de a trece de la cunoaşterea diverselor tehnici şi materiale
de lucru la utilizarea acestora în vederea formării şi exersării abilităţilor practice.
Competenţele generale pe care trebuie să şi le formeze elevii în cadrul acestei discipline
se referă la explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de context
familiar şi realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind material şi tehnici elementare
diverse.
Prin intermediul orelor de AVAP, elevii învaţă să-şi coordoneze mişcările, capătă
pricepere şi îndemânare, îşi formează unele deprinderi practice de a opera cu diverse materiale şi
instrumente. Orele de AVAP completează celelate discipline din învăţământul primar, cadrele
didactice având posibilitatea de a preda această disciplină în mod integrat.
Artele vizuale şi abilităţile practice fac parte din rândul disciplinelor prin care se
formează la elevi anumite competenţe cheie. Această disciplină poate ajuta copilul în
achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin
exerciţiile de caligrafie. De asemenea, poate să sprijine şi Matematica, formând copiilor
deprinderea de sesizare a formelor şi volumului diverselor obiecte. Această disciplină poate fi
folosită şi în cadrul disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea de către copii a exprimării în
contexte variate, prin sensibilizarea frumosului şi a obiectelor de valoare artistică, prin exersarea
cunoaşterii de sine şi a celorlalţi.
Pentru ca elevii să observe că nu se poate lucra oricum şi oriunde, ci numai după anumite
reguli, orele de AVAP încep cu organizarea locului de muncă şi se termină prin curăţenia la locul
de muncă. Astfel, li se antrenează copiilor gândirea, atenţia, imaginaţia, voinţa de a reuşi,
sentimentul lucrului bine făcut, preocuparea de a munci creativ, cu dragoste, cu spirit
gospodăresc.
Prin studierea acestei discipline, elevul va învăţa lucruri necesare pentru dezvoltarea sa
armonioasă, lucruri ce îl vor ajuta să facă faţă cu success cerinţelor şcolare.
Actualul curriculum răspunde nevoii de diferenţiere şi individualizare a activităţii de
predare-învăţare. Acesta urmăreşte să-i dezvolte şcolarului mic atitudini şi capacităţi de tip
creative, reflexive, cognitive, de interacţiune socială şi de comunicare, încurajează cooperarea şi
elimină competiţia. Elevii pot învăţa şi exersa tehnici de lucru variate şi pot prelucra cu răbdare
şi imaginaţie diverse materiale prin diferite tehnici de lucru – conturare, decupare, îndoire,
asamblare, lipire, decorare. În cadrul acestei discipline, cadrul didactic are rolul de a orienta
elevului spre obţinerea produsului dorit.
În realizarea acestei discipline, cadrul didactic trebuie să folosească anumite strategii
didactice prin care să încurajeze la elevi iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj artistic.
La această vârstă, accentul trebuie pus pe ludic şi trebuie să li se cultive copiilor spontaneitatea
constructivă şi creatoare. Pentru acest lucru este nevoie de un mediu educaţional adecvat, care să
le permit celor mici să exploreze activ şi să interacţioneze cu diverse materiale, dar şi cu ceilalţi
copii şi cu adulţii.
I se recomandă cadrului didactic să realizeze secvenţe didactice în care copiii să-şi poată
manifesta libertatea de a-şi alege atât instrumentele pe care le vor folosi, cât şi subiectele pe care
le vor realiza. Este necesară amenajarea, în interiorul sălii de clasă, a unui Colţ de Artă, unde
copiii să aibă la îndemână materialele şi instrumentele de lucru.
Pentru a realiza o schimbare trebui să se pună accent pe un demers didactic personalizat.
Astfel activitatea trebuie proiectată pe unităţi de învăţare pentru a creea un mediu de învăţare
coerent, care implică elevii şi dă perspectivă lecţiilor. Aceste unităţi de învăţare trebuie să
cuprindă teme plastice care vor fi rezolvate prin aplicaţii practice, prin intermediul unor subiecte
ale lucrărilor copiilor. O unitate de învăţare se poate derula pe mai multe ore de studiu. Astfel, în
unele zile cadrul didactic va organiza jocuri, în altele cercetări ştiinţifice, va pune la încercare
deprinderea de meşteşuguri şi probe de măiestrie.
Cadrul didactic trebuie să cunoască foarte bine unitatea de învăţare, specificul şi
caracteristicile ei, tehnicile de lucru şi materialele ce vor fi folosite. Disciplina AVAP trebuie să
fie folosită ca o verigă în sistemul lecţiilor din unitatea de învăţare.
Consider că această disciplină este foarte importantă pentru elevi pentru că îi
deconectează pe aceştia de materiile mai grele din şcoală. Am observat că elevii participă cu
interes la realizarea diferitelor lucrări practice, folosindu-şi imaginaţia, aducând elemente noi,
trezindu-şi sensibilitatea şi gustul estetic.
O nouă abordare a procesului de învăţare în cadrul disciplinei AVAP este important
deoarece trebuie să se aibă în vedere valorificarea impulsurilor şi instinctelor naturale ale
elevilor.
COPACUL ÎNFLORIT – COLAJ
Clasa I
Tema: Decupare, asamblare şi lipire
Subiectul: Copacul – colaj
Materiale necesare: coală albă pe care se va lucra colajul, coli colorate, hârtie creponată, şablon
frunze, şablon pentru trunchiul de copac, de pom, crenguţe creioane colorate
Instrumente de lucru: foarfecă, lipici, pistol de lipit cu silicon
Tehnici: decupare după contur, rupere, mototolire, lipire
Etape:
1. Prezentare şi intuirea modelului – Prezint copiilor lucrarea model – „Copacul înflorit”
(colaj)
2. Explicarea şi demonstrarea tehnicii de lucru
Cu lucrarea model în faţă identificăm împreună materialele din care este alcătuit
colajul, precum şi principalele tehnici de lucru.
Le cer copiilor să identifice materialele de pe bancă.
Le explic copiilor şi le demonstrez modul de execuţie al lucrărilor.
Pe tablă am afişat planul de lucru pentru realizarea colajului. Cer unui elev să
repete etapele de lucru.
3. Încălzirea muşchilor mici ai mâinii printr-o poezie:
Ploaia cade neîncetat
Vârful degetelor bat.
Degetele-mi sunt petale,
Le deschid ca pe o floare.
Şi apoi le răsfirăm,
Şi la pian noi cântăm.
Frecăm palmele de zor
Să avem la lucru spor.
4. Realizarea lucrării:
Solicit elevilor să realizeze colajul ajutându-se de planul de lucru, folosind corect
tehnicile de lucru.
Cu ajutorul planşei model le demonstrez copiilor modul de obţinere al colajului:
a) Desenarea cu ajutorul conturului şi decuparea după contur a
trunchiului de copac.
b) Lipirea trunchiului de copac pe coala albă.
c) Lipirea crenguţelor de pom.
d) Desenarea cu ajutorul sablonului şi decuparea după contur a frunzelor.
e) Lipirea frunzelor.
f) Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate.
g) Lipirea hârtiei creponate mototolită.
h) Finalizarea lucrării (umplerea fondului alb cu elemente desenate, la
alegerea copiilor).
5. Fixarea tehnicilor de lucru - Numesc 2-3 elevi care să respecte etapele de lucru ce
trebuiesc urmate pentru finalizarea lucrării.
6. Executarea lucrării – Urmăresc modul de realizare a colajului de către elevi: îndrum,
încurajez, corectez.
Criterii de evaluare: acurateţea, respectarea etapelor de lucru, finalizarea lucrării
a) Pe o coală maro, cu ajutorul şablonului, copiii vor desena
trunchiul de copac (tulpina).
După ce vor desena, aceştia vor decupa trunchiul de copac cu
foarfeca.

b) Copiii vor lipi trunchiul de copac pe o foaie albă.

c) Copiii vor lipi crenguţele de pom, astfel încât vor obţine un


pom cu crenguţe goale.

d) Pe o coală verde, cu ajutorul şablonului, copiii vor desena


frunzele cu ajutorul şablonului, apoi le vor decupa pe fiecare în
parte.

e) Copiii vor lipi frunzele pe crenguţele de pom lipite anterior.

f) Copiii vor rupe fâşiile de hârtie creponată albă şi vor forma


prin mototolire, ghemotoace de hârtie albe.

g) Copiii vor lipi ghemotoacele de hârtie creponată pe crenguţele


de pom, alături de frunzele lipite anterior.

h) După ce copiii au obţinut un pom cu flori, aceştia se pot ajuta


de culori pentru a da o nuanţă mai colorată floricelelor din
pom. De asemenea, aceştia pot umple fondul alb cu floricele,
soare, nori, fluturi sau pur şi simplu îl pot colora.