Identificarea copiilor înzestraţi şi talentaţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Identificarea copiilor supradotaţi şi talentaţi este o problemă la care se lucrează de multă vreme.
Există în acest moment mai multe direcţii de lucru în această problemă.

Cuprins
[ascunde]
 1 Fundamentele procesului de identificare
 2 Identificarea ca proces al luării de decizii
 3 Modele de identificare. Stiluri de învăţare
 4 Politici educative
 5 Identificarea în practică. Studiul unor exemple de cercetare. Tipuri de elevi gifted
 6 Vezi şi
 7 Bibliografie

 8 Legături externe

[modifică] Fundamentele procesului de identificare

Una dintre direcţii este cea a psihometriei unde caracteristicile identificabile sunt măsurabile. În
direcţia psihometriei există curente pro şi contra, deoarece nu toate caracteristicile psihicului
uman pot fi măsurate pe un sistem de scalare multiliniar. Astfel există oameni de ştiinţă
remarcabili, inclusiv premianţi Nobel, care nu au un IQ care să-i clasifice drept supradotaţi. În
cazul acestora sunt alte caracteristici care i-au facut performanţi şi care nu se regăsesc în testele
IQ. Howard Gardner, creatorul teoriei inteligenţelor multiple, este unul dintre adversarii testării
prin mijloace psihometrice care evident nu acoperă toate direcţiile de supradotare ale creierelor
umane, ci prezintă reducţionist doar anumite caracteristici psihologice ce nu sunt relevante pe
toate direcţiile de manifestare a evoluţiei personalităţii umane.

Pe de altă parte, testele psihometrice sunt mijloace bine definite şi relativ uşor de administrat,
ceea ce le face extrem de utile în sistemele mari de educaţie unde trebuie testaţi numeroşi copii.
În educaţia copiilor supradotaţi se folosesc prin tradiţie două teste psihometrice ce şi-au dovedit
utilitatea şi concordanţa cu evoluţia ulterioară a copiilor. Acestea sunt Stanford-Binet 5 în cea
mai modernă versiune şi testul Wecsler (Wisc). Sistemele de scalare a celor două teste nu sunt
însă identice, astfel un scor pe Wisc este totdeauna mai mic decât un scor pe Stanford Binet
pentru aceeaşi persoană. În general testele psihometrice au limite superioare de scor ce nu pot fi
depăşite printr-un număr de răspunsuri exacte. În cazul în care se întâmplă acest lucru se iau în
consideraţie parametri suplimentari ca viteza de răspuns ce permite scalarea în continuare peste
limita testului.

Se consideră "înzestrată" o persoană ce are un coeficient de inteligenţă (IQ) de peste 120 pe

WISC sau de peste 130 pe Stanford Binet. Aceste persoane reprezintă între 2 si 6% din populaţia
statistică. IQ foarte mare este de peste 180 pe Stanford Binet, existând diferenţe până la 280
cunoscute în lume.
Între diferitele valori ale IQ şi pachetul comportamental al supradotaţilor există corelaţii ce pot fi
evidenţiate. Astfel se constată statistic un IQ de aproximativ 150 plus sau minus 10 unităţi la
lideri. Cei cu IQ peste această limită nu mai sunt agreaţi ca lideri de către populaţie.

Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard.

[[wiki]] Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în august 2007

O scalare a pachetelor comportamentale se poate găsi în următorul material.

Inteligenţa şi geniul

1. Inteligenţa există (în sens Platon)

1.01 Pentru teoria coeficienţilor de inteligenţă, inteligenţa este observabilă (în sens
Heisenberg)
1.1 Coeficientul de inteligenţă măsoară inteligenţa în următoarele direcţii: matematică,
ştiinţe, filozofie şi literatură
1.2 Termenul inteligenţă este identificat cele din 1.1 printr-o metodă de izomorfism (în
sensul lui Sidis)
1.3 Există o clasificare normată a inteligenţei; aceasta corespunde cu scala coeficientului
de inteligenţă
1.31 Această clasificare normată măsoară nu numai viteza de rezolvare ci şi capacitatea
de a raţiona.
1.4 Pe scala coeficienţilor de inteligenţă, există faze critice ce corespund cu aspecte
calitative.
2. Valorile fundamentale ale fazelor critice sunt egale cu: 1/1000, 1/1000000,
1/1000000000 (in sensul raritatii), corespunzind cu 150, 176, 196 in sensul coeficientului
intelectual.
2.01 Aspectele calitative ale acestor valori fundamentale corespund (intr-o maniera
suficienta, dar nu neaparat necesara) respectiv cu gifted, geniu si geniu universal.
2.1 Gifted (supradotat) este o singularitate pe harta cognitivă a omenirii.
2.2 Geniul este o singularitate generică pe harta cognitivă a omenirii.
2.21 Geniul este un supradotat creativ.
2.211 Actul creativ, via gândire, este condiţia sine qua non a existenţei sale.
2.22 Pentru cognitivul dinamic, geniul este un punct de atracţie.
2.3 Geniul universal este singularitate esenţială pe harta cognitivă a omenirii.
2.31 Geniul universal este un geniu a cărui existenţă, prin munca sa, transformă
umanitatea.
2.32 Pentru cognitivul dinamic, geniul universal este un punct superatractiv.
2.33 Geniul universal este în mod necesar altruist.
3. Arhetipuri de supradotaţi, genii şi genii universale: Ahile, Ulise şi Prometeu.
3.1 Modele de genii: Jean-François Champollion, Noam Chomsky, Descartes, Feynman,
Hawking, Newton, Nietzsche, Ramanujan, Voltaire and Wittgenstein.
3.2 Modele de genii universale: Arhimede, Aristotel, Dostoievski, Einstein, Galileo,
Goethe, Leibniz, Pascal, Socrate şi Da Vinci.
4. Există corelaţii între conceptul de inteligenţa şi cel de cultură, gândire şi
descoperire, când acestea sunt extreme.
4.1 Dacă coeficientul de inteligenţă este mai mare de 150, se poate vedea o corelaţie între
inteligenţă şi cultură. De la aceasta valoare individul foloseste un substrat cultural
îmbogaţit.
4.1.1 Testele verbale fără limită de timp, sunt eficiente în măsurarea acestei corelaţii.
4.1.2 Aceste teste dând acces cunoştinţelor enciclopedice, aspectelor culturale sau
proiectiilor mentale a creatorilor lor nu pot fi în orice caz negative.
4.2 Dacă coeficientul intelectual este mai mare de 160, se observă o corelare între
inteligenţă şi gândire. Ca punct de plecare se pot considera viteza de înţelegere şi puterea
de gândire.
4.2.1 Testele spaţiale şi numerice, nelimitate în timp, sunt eficiente în măsurarea acestei
corelaţii.
4.2.2 Inteligenţa şi gândirea sunt diferite. Prima este fluidă şi moştenită, cealaltă este
câştigată şi cristalizată.
4.2.3 Putem învăţa cum să gândim, nu cum să fim inteligenţi.
4.2.4 Testele rapide măsoara inteligenţa simplă, în timp ce testele nelimitate în timp
măsoara gândirea complexă.
4.2.5 Inteligenţa este materialul pe care se structurează gândirea.
4.2.6 Gândirea este limbajul inteligenţei
4.3 Dacă coeficientul de inteligenţă este mai mare decât 176, vom nota o corelare între
inteligenţa şi capacitatea de a descoperi. Plecând de la această valoare individul testat
trebuie să îşi folosească capacitatea de descoperire.
4.3.1 Numai testele extreme au capacitatea de a măsura aceasta corelaţie.
4.3.2 Spiritul de sinteză generează nevoia de creaţie.
Descoperirea este finalitatea inteligenţei.
Concepte caracteristice inteligenţelor foarte înalte
5. Grupul este superior sumei părţilor
5.1 Atenţionarea asupra caracteristicilor singularităţilor cognitive implică nevoia de
structură.
5.1.1 O structură de grup apare din însumarea elementelor grupului (în sens Galois)
5.2 Topologia grupului este neuronală şi interconectată (în sens Changeux)
5.3 Fiecare element iluminează celelalte elemente (în sens Grothendiech)
5.3.1 Combinaţia de algoritmi abstracţi sunt transformaţi în grup într-o abstractizare
globală
5.3.2 Sinergia grupului duce la o influenţă globală unificatoare (pentru grup)
5.3.3 Această influenţă generează o euristică.
5.3.4 Această euristică este o paradigmă a non-uniformităţii (creative, în sensul lui
Hofstadter)
5.4 Grupul este locul furtunilor de idei
5.5 Dacă grupul atinge o masa critică, atunci el devine un loc de creativitate şi
descoperire.
5.6 Dintr-un punct de vedere ontologic, memoria grupului este auto-similară (în sensul lui
Mandelbrot)
5.7 Dacă grupul este prometeic, atunci el devine un model pentru umanitate.
5.8 Ideea de grup este identificată cu aceea de societate.
5.9 Societatea este un sistem mental.
6. Societatea este o structură deschisă în sens Eco)
6.1 Societatea este multidisciplinară în acord cu 1.1
6.2 Societatea urmează principiile teleologice
6.3 Societatea este concepută ca un centru de problematici ale căror scopuri principale
sunt:
6.4 Studiul inteligenţei (în sens Jensen).
6.4.1 Studiul complexităţii.
6.4.2 Studiul fundamentelor cunoaşterii.
6.4.3 Studiul proceselor ireversibile (în sensul lui Prigogine)
6.4.4 Recunoaşterea paternelor prin moduri de percepţie globală.
 6.4.5 Întrebări asupra izomorfismelor conceptelor, legilor şi a proprietăţilor emergente (în
sensul lui Bertalanffy)
6.4.6 Întrebări asupra conceptelor invariante.
6.4.7 Crearea de modele generice cognitive prin matematică.
6.4.8 Crearea de paradigme prin formalizare lingvistică (în sensul lui Kuhn)
6.5 Societatea urmează principiile globalismului.
6.5.1 Această abordare este holistică
6.6 Munca creează existenţa

În general pachetele comportamentale şi nivelul inteligenţei permit pentru psihologii cu multă

practică caracterizarea supradotării prin tehnicile de tip interviu. Nivelul de preocupări şi
orizontul de interes al copiilor le caracterizează la fel de bine supradotarea ca şi testele
psihometrice - pe direcţii unde testele psihometrice nu actionează interviul poate da rezultate
excepţionale. Deşi interviul poate fi considerat superior în identificarea supradotării există totuşi
probleme în administrarea pe o populaţie numeroasă cum este masa de copii din sistemele
educative, de aceea se foloseşte mai des sistemul testelor psihometrice.

[modifică] Identificarea ca proces al luării de decizii

Pentru detalii, vezi articolul Inteligenţăvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele

[[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Tipuri de inteligenţă şi caracteristicile supradotării:

Inteligenţa instinctuală este o formă de inteligenţă particulară fiecărei specii, imprimată genetic
şi cu care toţi ne naştem. O observăm în obiceiuri care uneori ne contrariază propria logică, dar
pe care nu le putem evita să apară, ca de exemplu reacţia adversă faţă de şerpi sau păianjeni a
multor oameni.

Inteligenţa intuitivă este abilitatea de a învaţa lucruri complexe şi de a rezolva probleme

complexe la nivel subconstient. Acest tip de inteligenţă asigură adaptarea la un mediu nou şi
necunoscut, învăţarea din mers a unei limbi sau abilitatea de a supravieţui în împrejurări confuze
şi haotice. Acest gen de inteligenţă este deseori mai bun în rezolvarea problemelor complexe
decât inteligenţa logică senzorială.

Inteligenţa senzorială este sbilitatea de a conecta logic diferite cunoştinţe sau fapte ne dă şi
posibilitatea de a a descoperi noi reguli şi de a gândi metodic. Apare cu precădere la etape mai
mature în creşterea copiilor. Această categorie este în general definită ca inteligenţă, deoarece se
datorează gândirii conştiente, în timp ce celelalte tipuri de inteligenţă scapă deseori analizei
psihologice. Inteligenţa senzorială este frecvent folosită pentru depistarea relaţiilor şi a detaliilor
de gândire lineară şi este folosită pentru a lista caracteristicile de gândire şi personalitate a
copilului supradotat.

Aceste tipuri de inteligenţă permit crearea de teste psihometrice care dau direcţii relativ bine
definite de caracterizare. În cadrul acestor direcţii se fac estimările privind supradotarea prin
pachete comportamentale specifice categoriei "înzestrare". Identificarea nivelului de dotare
intelectuală este un proces extrem de complex şi nici o taxonomie nu acoperă integral
caracteristice ce trebuie identificate. Din acest motiv există diferite abordări ce consideră diferite
aspecte ale supradotării, însă nici o teorie actuală nu integrează toate cunoştinţele în acest
domeniu.
În general se face o identificare cu specificitate pe nevoile momentane ale societăţii. Aceste
nevoi pot fi dependente de factori dinamici ce au o valabilitate pe dimensiunea importantei pe o
perioada de timp. De exemplu daca in Grecia antică exista idealul omului echilibrat fizic psihic
si intelectual ca un standard de identificare a celui înzestrat, in timpurile moderne definitia
dotarii tine de atingerea unor performante deosebite pe campuri limitate de activitate, ceea ce
este extrem de departe de viziunea greacă antică.

Supradotarea unui copil ce trăieşte în junglă va ţine de performanţele de confruntare cu

dificultăţile traiului în junglă. Acel copil va fi înzestrat în raport cu mediul înconjurător, neavând
în mod necesar alte direcţii de supradotare.

Decizia identificării se face pe nevoile realităţii inconjurătoare sau a programelor ce trebuie

rulate. Astfel dacă este nevoie să se facă o identificare a abilităţilor pentru un program de
conducere, se selectează un număr de trăsături care definesc direcţia abilităţilor cerute de piaţă,
apoi se vor face studii statistice asupra pachetelor comportamentale asociate acestor trăsături iar
în final se va evalua performanţa pe aceste direcţii.

Un exemplu în această direcţie va fi dat în continuare. Pe acest exemplu se pot vedea direcţiile
de analiză şi modalităţile de cuantificare a valorii abilităţilor prin pachete comportamentale tip.
Acest gen de abordare ţine atât de actul de decizie al selecţiei cât de controlul progresului pentru
cei selectaţi în programe concrete.

Atenţie alertă 123 456 789

Frecvent neatent, Atenţie moderată, Complet absorbit de
Atenţie, vigilenţă, distrat, preocupat şi activ la fazele muncă, da atenţie
sensibilitate în clasă şi în indiferent, pasiv, se interesante, ocazional nedivizate, pune
afara clasei, percepe şi angajează în programe atenţia lipseşte întrebări pertinente, dă
reacţionează la ceea ce foarte puţin, absent şi complet, ocazional răspunsuri inteligente şi
percepe visător, întreabă lucruri întreabă, de obicei iuţi, perceptiv la orice
prosteşti răspunde la întrebări problemă
Ambiţie 123 456 789
Hotărâre moderată
Ambiţios, decis, dornic
Dorinţă de cunoaştere, Dorinţa redusă de pentru premii,
de evoluţie personală
recunoaştere, avansare cunoaştere, scopuri avansare în
pozitivă, gata să se
superioară, hotărâre de a vagi, nerealiste sau cunoaştere, acumulări
sacrifice pentru a atinge
acumula cunoştinţe, inexistente, atitudinea personale, scopuri
ţelul propus, realist şi cu
scopuri realist înalte ‘lasă-mă să te las’ moderate cu sacrificii
scopuri înalte
moderate
Abilităţi de adaptare la
123 456 789
stress
Se implică în dispute pe În general implicat
Abilitatea de a se lupta locul de joacă sau de comportamental în joc
Creează o impresie
cu frustrările date de muncă, este sau munca cu
foarte favorabilă,
viaţa scolară, de locurile argumentativ, comportamente
manierat şi respectuos
de joacă şi de cerinţele protestează cu uşurinţa acceptabile, cu
cu colegii şi profesorii
şcolii după eşecuri sau maniere şi respect faţă
incidente de reguli
Creativitate-
123 456 789
originalitate

Capacitate şi dorinţă
pentru acţiuni şi soluţii
constructive, raţionale, Incapabil să se detaşeze
neortodoxe, de tradiţii şi să genereze
independente.Este idei noi, soluţii şi
inteligent şi inventiv, dezvoltări, evidenţa
ingenios şi productiv, lipsă de idei noi
imaginativ şi inovator în
gânduri şi acţiuni
Curiozitate şi interes 1 2 3
Nereflexiv, neinteresat,
Participativ, dedicat şi indiferent şi îngust la
doritor să ştie ”ce, cum, minte. Este nesimţitor
de ce, unde, când” prin la problemele
studii intensive, focusat intelectuale, este
şi exploratoriu cu dezinteresat sau cu
investigaţii minuţioase interes redus în
intrebări clare
Harnicie 123
Lipsa clara de efort, de
persistenta, de
perseverenta sau
aplecare pe un
Perseverenta, rabdare, domeniu. Usor de
persistenta, capacitate de distras de descurajat,
a dori sa atinga o tinta cere continuu sa fie
pana la capat impins de la spate. Este
indiferent la pierderea
timpului si rareori
izbandeste atingerea
unor tinte
Judecata 123
Foloseste mijloace
neglijente si neadecvate Considera mai mult
Abilitate de a rationa, de
pentru a se apropia de faptele si variabilele,
a face rationamente pana
rezolvarea unei in mod usual vede
la deciziisi concluzii
probleme, neglijeaza relatii. Decizii in
logice, de a anticipa si a
sau interpreteaza gresit general bazate pe
evalua rezultatele si
faptele, formuleaza gandire logica,
actiunile alternative, de a
ilogic, nepracxtic si ocazional ajunge la
gandi orientat spre viitor
inexact decizii si concluzii
concluzii
Incredere in sine 123
De obicei acceptă
Ingenios, inventiv,
constructii originale şi
productiv, iute în
neortodoxe,
abordarea problemelor
ingenioase şi
şi în dezvoltarea de
constructiviste, are
mijloace de testare. Este
abilităţi de
plin de viaţă, fertil în
îmbunătăţire în arii
idei practice, în
particulare, este de
imaginaţie, original în
obicei dependent de
idei noi
anumite direcţii
456 789
Gânditor analitic,
curios, intelectual,
Moderat interesat în energic, interesat în
subiecte şcolare şi în mare măsură de nou. Ce
fenomene naturale, este nefamiliar îi
întreabă pe diferite trezeşte curiozitatea,
teme, este ocazional pune intrebari
interesat în activităţi penetrante, este inspirat
exploratorii de investigatii, este
independent, manifesta
sete clara de cunoastere
456 789
Forta deosebita,
Rabdare medie,
perseverenta, rabdare,
perseverenta si
efort, persistenta si
aplecare pe tintele
concentrare pe tintele
propuse. De obicei isi
propuse. Este
indeplineste sarcinile,
constiincios, neobosit,
uneori trebuie stimulat
energic si intreprinzator
456 789
Foloseste mijloace
exacte si responsabile
de a se apropia de o
problema. Este
sistematic si
discriminatoriu in
analizarea si luarea de
deciziilor, are claritate
in gandire si consistenta
logica, este practic so
accepta deciziile
456 789
 Incredere in sine,
Isi supraestimeaza De obicei are o
echilibru, incredere in
Este increzator in abilitatile, increderea in rezonabila incredere in
propriile abilitati si in
propriile abilitati, opinii, sine, sau este ezitant, sine, ocazional este
propriile actiuni si
actiuni si obiective nesigur si cu tendinta decontractat sau are
optiuni, este calm si fara
de retragere nevoie de incurajari
frici
Poti depinde de ei? 123 456 789
Relativ independent, In mod obisnuit
neincrezator, In general de constiincios, de
neadaptabil, incredere, adaptabil, incredere, adaptabil,
Increzator, adaptabil,
iresponsabil in punctual in executie, responsabil, punctual in
responsabil, predictibil,
executarea sarcinilor si destul de responsabil indeplinirea obligatiilor,
promisiuni si obligatii
obligatiilor sau in promisiuni si promisiunilor sau
indeplinite, punctual in
promosiunilor. Intarzie obligatii, ocazional are sarcinilor de lucru, Are
indeplinirea sarcinilor
cu sarcinile de lucru, nevoie de un inalt simt al datoriei,
are nevoie permanenta supraveghere rareori necesita
de supraveghere supraveghere
Leadership 123 456 789
Moderat ca eficienta
in conducerea altora, Un lider eficient,
Un supus lipsit de
Abilitate si initiativa in management, in capabil sa inspire
initiative. Este incapabil
catre organizarea, influentarea altora in incredere, influenteaza,
de a initia si de a
stimularea si influentarea situatii obisnuite. In stimuleaza, organizeaza
organiza pe ceilalti
actiunilor de grup mod obisnuit nu face eforturile catre scopurile
catre scopurile grupului
fata la situatii dificile grupului
de grup

Daca punem acest tabel in corelatie cu tipurile de inteligenta instinctuala, intuitiva, senzoriala,
putem trage anumite concluzii despre utilizarea acestor forme de inteligenta si pachetele de
comportamente pe care le induc. Sa nu uitam ca inteligenta multipla permite unei persoane sa
aiba performante deosebite pe o directie si nici un fel de performante pe alte directii. Cazurile
extreme sunt idiotii savanti care au capacitati uimitoare pe directii singulare si incapacitate
profunda in orice alta directie.

In general insa copilul gifted are capacitatile distribuite la nivel inalt pe toate directiile si prezinta
abilitati in multe directii. La copii talentati se pot descoperi abilitati in anumite directii si
probleme serioase in alte directii. Nu se poate face insa o corelare totala in aceasta directie
deoarece exista zone abandonate de interes si la copilul gifted datorate dezvoltarii asincrone a
acestuia ce a permis depasirea domeniului de interes cu oarecare timp inainte. In general dupa
cunoasterea caracteristicilor unei scoli de gifted education fiecare scoala isi face propriul sistem
de selectare pe abilitati specifice, avand insa si instrumentarul psihometric pentru testarea
abilitatilor generale. Astfel de scoli pot fi foarte specializate pe un camp de activitate, ceea ce
cere abilitati specifice.

Corelarea instrumentelor de identificare specifice diferitelor oferte educationale si specializari a

unitatilor scolare se face in general prin schimburi de experienta cu unitati similare ce lucreaza in
acelasi program de gifted education, eventual in alte parti ale lumii. Tipurile de inteligenta sunt
inegal reprezentate la copii gifted pe diferite arii de dezvoltare. In general inteligenta senzoriala
se coreleaza pozitiv cu inteligenta emotionala ce poate fi testata. Pe baza inteligentei emotionale-
senzoriale se dezvolta in cadrul inteligentei senzoriale si etajele inteligentei analitice, critice,
 laterale, spirituale, etc. Acest fapt este foarte relevant in dezvoltarea de metodologii didactice in
care capacitatea de absorbtie a informatiei rafinate este antrenata in paralel cu capacitatea de
procesare logica a acestei informatii si cu dezvoltarea de abilitati. Deciziile pe care le ia o scoala
in directia dezvoltarii de programe specifice de gifted education tin in mod direct de strategiile
selectate si antrenate pentru dezvoltarea acestor forme de inteligenta si a abilitatilor, precum si
pentru selectarea copiilor care pot fi cel mai bine serviti de catre politica scolara si curricula
specifica scolii.

[modifică] Modele de identificare. Stiluri de învăţare

Procedura de identificare trebuie făcută cu grijă implicând: părinţi, elevi, profesori şi
profesionişti în evaluare.

Identificarea trebuie să fie:

 pe întreaga perioadă a şcolarităţii

 să folosească criterii multiple
 să fie incluzivă
 să fie dinamică şi continuă
 să fie corectă din punct de vedere cultural
 să se asigure că toate directiile de supradotare şi ariile de talent sunt identificate
 să recunoasca gradele de supradotare şi talent
 să fie organizată şi legată de diferenţierea traseelor de educaţie
 să fie deschisă pentru identificare precese şi să identifice toate stagiile de supradotare
 să primească informaţii de la toţi cei implicaţi

Trăsăturile caracteristice apar de la vârste fragede. Nu toate trăsăturile sunt exclusive dar copii
supradotaţi le posedă în cel mai înalt grad (Silverman 1993)

Caracteristici Caracteristici de
intelectuale personalitate
Excepţionala abilitate în
Reflexiv
raţionare
Curiozitate intelectuală Nevoia de a întelege
Nevoia de stimulare
Viteza mare de învăţare
mentală
Uşurinţa în abstractizare Perfectionism
Nevoia de precizie şi
Gândire complexă
logică
Excelent simţ al
Imaginaţie vie
umorului
Preocupări morale precoce Sensibilitate, empatie
Pasiune pentru învăţare Intensitate
Putere de concentrare Perseverenţa
Gândire analitică Acută auto-stimulare
Gândire
Non conformism
divergentă/creativitate
Puternic simţ al dreptăţii Contestarea autorităţii
Tendinţa de
Capacitate de reflexie
introvertire

Nu toate caracteristicile supradotaţilor sunt pozitive ci există şi trăsături negative dintre care
enumerăm:

 încăpăţânarea
 neparticiparea în activităţile clasei
 lipsa de cooperare
 cinism
 neglijenţă şi dezorganizare
 tendinţa de contestare a autorităţii
 frustrări emoţionale
 sunt distraţi
 slab interes pentru detalii

(Davis şi Rimm 1998)

Următorul material este transferat din experienţa de mai multe decenii australiană în
gifted education: Columbus Group 1991

Aproximativ 5% din populaţie are IQ mai mare decat 126. Asta înseamnă cam 50000 la fiecare
milion de oameni. Supradotarea este identificată la oameni luând în considerare două deviaţii
standard plecând de la media statistică dată de testele IQ. Aceasta corespunde cu aproximativ 3%
din populaţia statistică umană. Există mai multe categorii de supradotare care sunt:

[modifică] Politici educative

[modifică] Identificarea în practică. Studiul unor exemple de
cercetare. Tipuri de elevi gifted
[modifică] Vezi şi
 Educaţia copiilor supradotaţi

[modifică] Bibliografie
 Howard Gardner, Inteligenţe multiple (Noi orizonturi), Editura Sigma, 2006
 Nicolae Mitrofan, Laurenţiu Mitrofan, Testarea psihologică. Inteligenţa şi aptitudinile,
Editura Polirom, 2005
 DEARY J Ian, Inteligenţa - foarte scurtă introducere, Editura All, ISBN 973571549X
 Horst H. Siewert, IQ - cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă, Editura Gemma
Print, 2