CAPITOLUL II: TEHNOLOGIA AMENAJĂRII

MAGAZINULUI
2.1.POLITICA COMERCIALĂ A MAGAZINULUI KAUFLAND

Politica comerciala a magazinului Kaufland, este determinata de dorinta

comerciantului de a-si asigura o anumita marja de profit şi incearca prin orice mijloace
sa se diferentieze de concurentii lor.
Magazinul Kaufland, are o ofertă de mărfuri foarte variată care cuprinde de la
marci proprii, care conţine produse de calitate la preţuri convenabile mici, până la
produse oferite de producătorii regionali şi produse de marcă.
Un punct forte pentru Kaufland, îl reprezintă departamentul de produse
proaspete care cuprinde:
-carne;
-mezeluri;
-brânzeturi şi produse lactate;
-legume;
-fructe.
Oferta de produse cuprinde peste 15.000 de articole, de la marca proprie K-
Classic.
Marca proprie Kaufland este K-Classic, aceasta însă nu este foarte cunoscută
românilor şi are preţuri mai mici, ea se regăseşte de rafturile magazinului şi este
cumpărată de cunoscători, de curioşi sau de cei care doresc să achiziţioneze produse mai
ieftine, acestea având un preţ inferior faţă de restul produselor.
În afară de o gamă largă de produse alimentare, Kaufland comercializează
produse la preţuri scăzute din domeniile:
-menaj;
-sticlărie;
-porţelan;
-textile;
-electrice;
-papetărie;
-jucării;
-articole de sezon.
 Magazinul Kaufland, încercă să se diferenţieze de firmele concurente prin:
-atitudinea faţă de năutăţi;
-formele de comunicare cu clienţii;
-modul de intervenţie pe piaţă;
La baza politicii comerciale a magazinului a stat asortimentul de mărfuri, ce dă
posibilitatea de alegera a produsului dintr-o gamă variată. Prin politica sa, Kaufland
urmăreşte realizarea următoarelor obiective:
-modernizarea tehnologiei;
-deschiderea de noi magazine regionale;
-posibilitatea pătrunderii pe piaţa internaţională;
Kaufland, parte a grupului german Schwarz alături de discounterul Lidl, este
singurul lanţ de hipermarketuri cu preţuri mici din România, fiind astfel o combinaţie
între magazinele de tip discount şi hipermarketuri. Germanii au o politică de discount,
însă au magazine cu suprafeţe de trei-patru ori mai mari decât ale discounterilor clasici,
Lidl şi Penny Market. Magazinele Kaufland au în medie 3.600 de metri pătraţi (suprafa-
ţa variază de la 2.000 de metri în oraşele mici la 5.500 de metri pătraţi în Bucureşti) şi
sunt astfel mai mici decât hipermarketurile clasice ale reţelelor concurente care pot
ajunge la peste 10.000 de metri pătraţi. Pe acest segment nemţii se bat cu Carrefour,
Auchan, Cora şi Real, pe o piaţă de circa 180 de magazine şi afaceri de peste 17-18 mld.
lei anul trecut.
Pentru Kaufland, preţul reprzintă unul dintre principalele avantaje
competiţionale, fiind şi motorul care a generat creşterea spectaculoasă a companiei în
ultimii 3 ani.
Putem vorbi de o mobilitate destul de ridicată a preţurilor, motivată prin multiple
promoţii şi oferte pe care Kaufland le oferă.
Magazinul Kaufland, adoptă o politică de preţuri scăzute şi se foloseşte de
asemenea de ceea ce în literatura de specialitate se numeşte preţuri psihologice ca de
exemplu: 9,99 lei pentru a influienţa consumatorii la alegerea produselor.
Kaufland a adoptat o politică a preţurilor mici sau o politică foarte severă cum o
numesc reprezentanţii PR ai Kaufland România.
Preţurile hipermarketului sunt orientate şi formate în funcţie de concurenţă fiind
la acelaşi nivel cu cele de la Carrefour sau Real.
Marile reţele de retail cu dominanţă alimentară şi analiştii din domeniu spun că
de abia de anul acesta s-ar putea resimţi efectele turbulenţelor financiare în vânzări şi
anticipează schimbări majore în coşul de cumpărături, care vor diminua valoarea
acestuia.

2.2.STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A MAGAZINULUI

Kaufland România SCS, este o socetate în comandită cu sediul în Bucureşti,

şoseaua Colentina, nr.6, sector 2, socetate care se supune dreptului românesc.
Amplasarea intr-o zona cu o afluenta mare de pupulatie, cum este zona de
pozitionare a magazinului, prezinta o importanta deosebita in marimea vanzarilor. Un
rol important il are si soseaua pe care este amplasat, sosea pe care se circula in ambele
sensuri, traficul fiind intens.
Prezenţa staţiei de autobuz, pe trotuarul opus cu cel al magazinului, favorizează
şi ea pozitiv numărul de persoane care văd magazinul.
Strada pe care se află magazinul este o stradă tranzitată de un număr mare de
şoferi şi constituie cea mai importantă rută de tranzit a municipiului Ploieşti.
Suprafaţa comercială a magazinului este divizată în funcţie de mărimea, profilul
magazinului şi modul de realizare a construcţiei astfel:
-sala de vânzare, în cadrul careia are loc procesul de vânzare a mărfurilor
existente;
-sala pentru rezerva de mărfuri, destinată păstrării stocurilor, în vederea
asigurării pregătirii mărfurilor şi continuităţii procesului de vânzare;
-spaţii auxiliare , având în vedere profilul magazinului;
-spaţiu pentru depozitarea temporară a ambalajelor amplasate în apropierea
locului de preluare a acestora;
-spaţiu pentru primirea, dezambalarea şi recepţionarea mărfurilor;
-spaţiu pentru efectuarea operaţiilor de probare a produselor cumpărate;
-spaţiu anex sanitar.
Spaţiul de vânzare are o formă geometrică neregulată formată din suprafaţa unui
dreptunghi şi a unui pătrat în total 337,5 metri pătraţi, şi o înălţime de 5 metri realizată
prin montarea unui tavan fals.
Structura organizatorică a magazinului Kaufland este de tip ierarhic funcţională
atât pentru cea centrală cât şi pentru cea la filială, de aici rezultă că organizarea
departamentelor magazinului diferă.
 Activitatea de control, de revizie internă, de marketing, vînzări, achiziţie,
administraţie este subordonată de Adrian Viman, Directorul general al comaniei
Kaufland.
Fiecare department din cadrul magazinului Kaufland are anumite cerinţe de
îndeplinit. Ca de exemplu, departamentul de revizie internă trebuie să organizeze, să
regleze, să dezvolte, să evalueze şi să efectueze activităţi de revizie în centrală, cu
vederea economică de ansamblu şi în filiale referitor la condiţiile generale eonomice , la
asigurarea capitalului şi reducerea diferenţelor de la inventar.
Un alt exemplu ar fi departamentul personal care se ocupă cu achiziţii şi sisteme
de personal, calcularea salariilor, formare şi perfecţionare.
Organigramele filialelor se deosebesc în funcţie de mărimea filiaei şi de cifra de
afaceri.

2.3.TEHNOLOGIA AMENAJĂRII SUPRAFEŢEI DE VÂNZARE

Privind accesibilitatea şi cadrul ambiental Kaufland pune la dspoziţia clienţiilor

săi o clădire modernă, construită după toate standardele actuale, care oferă condiţii
optime pentru a face cumpărături.
Ambianţa este o componentă majoră a imaginii magazinului şi reprezintă
rezultatul designului său.
Designul magazinului Kaufland este oferit de caracteristicile fizice extrioare ca
de exemplu:
-faţada magazinului care atrage atenţia trecătorilor, sesizând foarte rapid gama
de produse comercializate;
-magazinul Kaufland este iluminat, amplasat deasupra ferestrelor şi de culoare
galbenă care atrage imediat atenţia trecătorilor;
-vitrinele care sunt dispuse de a lungul ferstrelor (partea din faţă a magazinului);
ele expun monstrele reprezentative ale produselor aflate în magazin, precum şi pe cele
promoţionale. Aceste vitrine au rolul de a capta atenţia trecătorilor şi să îi determine să
viziteze magazinul.
-accesul în magazin se realizează pe uşi orientate direct spre stradă, acolo unde
traficul este intens, clienţii putând astfel admira magazinul;
 -iluminarea magazinului: sala de vânzare este iluminată natural prin intermediul
unui singur perete de geamuri, iluminarea naturală fiind completată cu lămpi e imită
lumina naturală, astfel încât magazinul Kaufland să fie pus în valoare la maximum;
-plafonul este confecţionat din material compozit şi în el sunt montate lampile de
iuminare;
-pardoseala este foarte rezistentă, din marmură nealunecoasă, uşor de curăţat şi
uscat;
-specificul mărfurilor comercializate: produsele alimentare sunt proaspete,
magazinul punând foarte mult accent pe acest lucru şi au o gamă largă care se cer
permanent de clienţi. Pe lângă acestea mai există sortimente de băuturi alcolice şi
nealcolice, legume, fructe, sticlărie, papetărie şi jucări.
-volumul mărfurilor ce urmează a fi recepţionate, păstrate şi pregătite pentru
vânzare se stabileşte în funcţie de vânzările din perioada precedentă şi din cererile
clienţilor;
-frecvenţa aprovizionării se realizează de 2 ori pe săptămână;
-forma de vânzare a magazinului Kaufland este achitarea totală a produsului la
casa de marcat;
-sistemul de păstrare al mărfurilor;
Suprafaţa pentru rezerva de mărfuri reprezintă 25% din suprafaţa totală a
magazinului.
În localizarea spaţiului pentru rezerva de mărfuri au fost respectate următoarele
principii:
-amplasarea cât mai aproape de sala de vânzare, în legătură directă cu aceasta;
-amplasarea în vecinătatea spaţiului destinat recepţiei mărfurilor;
Prin respectarea acestor principii în amplasarea spaţiului pentru rezerva de
mărfuri s-a vizat reducerea la minim a distanţei ce trebuie să fie parcursă de marfa de la
loculde recepţie la locul de depozitare şi de aici în sala de vânzare, evitând astfel
interferenţele dintre fluxul mărfurilor şi cel al cumpărătorilor, eliminând apariţia
oricăror posibilităţi de degradare şi sustragere a mărfurilor.
Prin organizarea interioară a magazinului se urmăreşte creearea unei ambianţe
care să promoveze în cel mai înalt grad vânzările, realizarea unei legături optime între
diferitele componente ale sistemului pe care îl formează ansamblul asupra suprafeţei de
vânnzare.
 Fluxul clienţilor în sala de vânzare este condiţionat de mărimea şi localizarea
spaţială a căilor de circulaţie în cadrul sălilor de vânzare.
Punctul de intrare şi ieşire al cluenţilor este unul sigur, orientat direct către
stradă, dimensionat să asigure circuaţia nestânjenită a clienţilor .
În Kaufland este şi muzică, volumul acesteia fiind unulo optim, nederanjand şi
auzindu-se destul de bine.
Luminiozitatea este foarte bună, la un nivel ridicat şi totuşi care să nu deranjeze
foarte mult.
Raioanele sunt făcute astfel încât clienţii să nu aibă probleme în avea acces la
marfurile expuse pe rafturi, acetwea nefiind nici foarte înalte nici foarte adânci.
Ca şi celelalte kipermarketuri, şi Kaufland este structurat pe departamente şi
raioane pentru fiecare dintre aceştia existând câte un şef.
În magazinul Kaufland există 5 departamente:
-food;
-non-food;
-case;
-recepţie marfă şi frische.
La plasarea raioanelor în diferite părţi ale magazinului s-au luat în calcul
următoarele aspecte:cererea clienţilor pentru produse, traseul pe care se presupune că îl
parcurg cel mai des clienţii de la intrare şi până la case şi s-a mers pe ideea că în
principal clienţii vor dori să cumpere mai ales produse food.
Printre serviciile suplimentare oferite de Kaufland se află:
-returnarea banilor în cazul în care un client se răzgândeşte în legătură cu
achiziţionarea unui produs;
-existenţa cântarelor la raionul legume-fructe;
-oferirea recompensei de 1 leu celor care găsesc un produs expirat;
-oferirea recompensei de 1 leu celor care aşteaptă mai mult de 5 min la casă;
-prioritate pentru cei cu handicap la casă;
-în curând Kaufland va introduce un nou tip de garanţie pentru clienţi, în cazul în
care stocul anumitor produse se epuizează.
 2.4.FLUXUL MĂRFURILOR ŞI AL AMBALAJELOR ÎN
INTERIORUL MAGAZINULUI

Elementele tehnologice ale fluxului de mărfuri în interiorul magazinului

Kaufland sunt: primirea, descărcarea, depozitarea, transportul şi vânzarea. Toate aceste
operaţiuni, exceptînd vânzarea, sunt procese secundare la nivelul magazinului Kaufland,
care se desfăşoară în funcţie de: mărimea şi structura sortimentului de mărfuri;
propietăţile naturale şi tehnice ale produselor; frecvenţa de aprovizionare; echipamente
tehnice necesare pentru controlul mărfurilor; sistemul de prelucrare a ambalajelor goale.
Fluxul mărfurilor şi ambalajelor cuprind toate circuitele conduse după anumite
reguli, precum şi staţionările dorite şi nedorite ale mărfurilor şi ambalajelor.
Raţionalizarea acestui flux în interiorul magazinului Kaufland, presupune
respectarea unor condiţii, după cum urmează:
-reducerea numărului de circuite de bază ale fluxurilor de mărfuri şi ambalaje;
-ordonarea logică a diferitelor componente ale fluxului;
-evitarea intersectării fluxului de mărfuri şi ambalaje cu cel al clienţilor în timpul
de funcţionare;
În cazul fructelor, lucrători comerciali din Kaufland, nu depozitează fructele şi
legumele deoarece au termen de valabilitate de scurtă durată, iar în fiecare zi Kaufland
primeşte fructe şi legume proaspete.
Consevele din fructe sunt depozitate pe paleţi respectându-se temperatura de
depozitare a acestora de max 20 de grade.
În depozit, lucrătorii comerciali respectă vecinătăţile admise ale conservelor de
fructe şi verifică periodic termenul de garanţie ale acestora.
Lucrătorii comerciali fac depozitarea conservelor din fructe în ordinea intrării
mărfurilor.
În depozit, lucrătorii comerciali au grijă de starea igienico-sanitară a paleţilor pe
care se pun conservele de fructe care trebuie să fie dezifectaţi şi deratizaţi periodic.
Spaţiul de păstrare al conservelor trebuie să fie curat, întunecos, aerisit şi ferit de îngheţ.
Periodic lucrătorii comerciali verifică starea calitativă a conservelor din fructe.
Nerespectând condiţile de păstrare pot apărea unele modificări calitative asupra
produsului cum ar fi:
-înmuierea ţesuturilor;
 -modificarea culorii;
-apariţia diferitelor forme de alterare;
-bombajul chimic, fizic şi microbiologic.
Variaţiile accentuate de temperaură şi umiditate provoacă euginirea cutiilor din
cauza consendării apei la suprafaţa acestora.