CONŢINUTUL CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE

CAPITOLUL A: Piese scrise

(1) Date generale:

1.denumirea obiectivului de investiţii;

2.amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
3.titularul investiţiei;
4.beneficiarul investiţiei;
5.elaboratorul studiului.

(2) Informaţii generale privind proiectul

1.situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Proiectul popus se referă la pregătirea documentaţiei necesare ( studiu de fezabilitate) în vederea execuţiei
investiţiei „ Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă,
inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari unităţi administrativ-
teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult ” pentru Manastirea Piatra Craiului – Sfantul Ioan Iacob
Hozevitul. În această documentaţie se vor regăsii studiile , analizele şi interpretările necesare
dezvoltării. Se va efectua o analiză de oportunitate ce va demonstra necesitatea acestui proiect de
investiţie şi estimarea costurilor pentru această lucrare, a posibilităţilor de finanţare şi identificare a
posibilelor resurse.În funcţie de rezultatele acestei acţiuni după prezentarea soluţiilor găsite
beneficiarului şi de comun acord cu acesta se va trece la analiza economică financiară a proiectului,
pentru demonstrarea viabilităţii acestuia şi identificarea resurselor necesare şi a surselor de finanţare.

1
Aceste documentaţii vor fi întocmite cu respectarea normelor legale în vigoare, (HG 28/2008 privind
conţinutul studiilor de fezabilitate).
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este pentru Manastirea Piatra Craiului –
Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, care este beneficiarul obiectivului si administratorul imobilului (teren si
constructii).
Amplasamentul studiat pentru obiectiv este situat in intravilanul localitatii ..............................
si este situat in afara perimetrului de protectie a valorilor istorice si arhitectural-urbanistice.

Necesitatea şi oportunitatea investiţiei.

În prealabil nu a fost intocmit studiu de prefezabilitate sau plan detaliat de investitii pe termen
lung, privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei.
Tema de proiectare propusă de către beneficiar , pentru studiul de fezabilitate este asigurarea
încălzirii şi apei calde menajere pentru Manastirea Piatra Craiului – Sfantul Ioan Iacob Hozevitul prin
intermediul unui sistem de incălzire bazat pe utilizarea de resurse regenerabile geotermale. La final,
manastirea va avea un sistem de încălzire şi preparare a apei calde menajere mult mai eficient decat cel
existent pe combustibil solid - lemn si nepoluant. De asemenea pentru implementarea acestui proiect se
ţine seama de îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a prin menţinerea parametrilor cu automatizarea
ce va fi montata.
În concordanţă cu politicile de dezvoltare regională este necesară şi oportună investiţia de
reabilitare a acestei manastiri , pentru conformarea la cerinţele actuale de performanţă si de reducere a
emisiilor de CO2 prin implementarea de sisteme nepoluante .
Clădirea se află în intravilanul localitatii ……………………… şi are o suprafaţă totală utilă de
…………………….. mp după cum reiese din documentele puse la dispoziţie de catre beneficiari. Această
cladire este structurată dupa cum urmează: biserica, staretia, casa de oaspeti, cantina , sala de conferinte ,
grupuri sanitare, holurile de acces, garaj , centrala termica.
În prezent manastirea deţine un sistem de încălzire bazat pe utilizarea agentului termic si a apei
calde menajere furnizate de centrala termica proprie pe combustibil lemnos, folosindu-se un sistem
învechit cu o eficienţă scăzută şi care implică în permanenţă supraveghere, întreţinere, si costuri ridicate
ale facturilor. Ea este racordată la reţeaua de energie electrică.
Se impune înlocuirea centralei termice existente pe combustibil lemnos cu pompe de caldura geotermale ,
refacerea instalaţiilor interioare la standarde , inlocuirea reţelei de alimentare şi distribuţie executata din
teava de otel cu o izolatie precara cu teava preizolata cu pierderi minime pe distributie.
Propuneri de proiect
Sistemul va cuprinde:
• Sursa de căldură
• Reteaua de distributie a căldurii
• Reţeaua de distribuţie apă caldă menajeră
• Instalaţii electrice aferente obiectului
Implementarea proiectului de valorificare a energiei regenerabile , de către Manastirea Piatra
Craiului se înscrie perfect în strategia dezvoltării energetice a României pe termen mediu si lung. Obiectivul
strategic este ca aportul surselor regenerabile de energie în ţările membre a UE, să fie de 12% în consumul
total de resurse primare. HG 443/2003 (modificată prin HG 958/2005) stabileşte pentru Romania că
ponderea energiei electrice din SRE în consumul naţional brut de energie electrică urmează să ajungă la
33%.
Cartea Alba a ISES din 2003 prognozează procentele fiecărui tip de sursă de energie regenerabilă în
producerea de energie în lume (situaţie dată pentru anul 2003) astfel:

2
 - Bioenergie: aproape 11% din energia folosită în prezent pe plan mondial este obţinută din
bioenergie; se estimează pentru potenţialul bioenergiei în 2050 o medie de 450EJ (ceea ce este mult mai
mult decât cererea totală actuală de energie în plan mondial).
- Energie geotermală: energia geotermală poate fi o sursă de energie regenerabilă majoră pentru
un numar mare de tari (cel puţin 58 de ţări: 39 pot fi alimentate 100% din energie geotermală, 4 cu mai
mult de 50%, 5 cu mai mult de 20% şi 8 cu mai mult de 10 %).
- Energia eoliană: capacitatea globală a energiei eoliene va ajunge la peste 32000MW, iar procentul
de creştere este de 32% / an. Ţinta de 12% din cererea mondială de electricitate produsă din energie
eoliană până în 2020 pare a fi deja atinsă.
- Energie solară: energia solară a avut o rată de creştere din 1971 până în 2000 de cca. 32.6 %.
Necesitatea implementării acestui proiect rezulta atât din protejarea resurselor energetice tradiţionale,
resurse care se estimează a fi consumate în urmatorul secol ,la ritmul de dezvoltare a economiei mondiale ,
cât şi din reducerea poluării mediului , având în vedere că producerea de energie din aceste surse este
prietenoasă cu acesta.
Din punct de vedere economic trecerea la acest sistem de asigurare a energiei termice pentru cladirea
institutiei beneficiară duce la importante economii ( având în vedere ritmul de creştere a preţurilor la
combustibilul lemnos de 20% pe an) amortizarea investiţiei făcîndu-se în maxim 10 ani.
O oportunitate existentă în acest moment pentru implementarea proiectului de investiţie este
finanţarea parţial din resurse proprii , parţial prin finanţarea de la Fondul pentru Mediu a Programului
privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau
completarea sistemelor clasice de încalzire – beneficiari unităţi administrative – teritoriale, instituţii
publice şi unităţi de cult.
Scopul Programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului
de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei
termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării
sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante.
Acest proiect de investiţie se încadrează perfect între cele ce vor fi finanţate prin Programul privind
instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea
sistemelor clasice de încalzire – beneficiari unităţi administrative – teritoriale, instituţii publice şi unităţi
de cult.

2.descrierea investiţiei:
a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în
cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării
investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;
b)scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul
în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat
de investiţii pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum două);
- scenariul recomandat de către elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
2. Descrierea investiţiei
a) Conluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung
Nu s-a elaborat un studiu de prefezabilitate.

b) Scenariile tehnico – economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

3
 Pentru rezolvarea problemelor puse de tema de proiect şi atingerea obiectivelor studiului de
fezabilitate , sunt propuse 2 scenarii de dezvoltare a proiectului de investiţie.
 S1 – primul scenariu ar fi cel în care se fac investiţii în tehnologii de producere a energiei
nepoluante bazate pe energie extrasa din aer, pe baza pompelor de caldura tip aer-apa cu folosirea
unor stocatoare cu montaj in interiorul cladirii.
 S2 - al doilea scenariu ar fi achiziţionarea de pompe de caldura geotermale pentru producerea
energiei termice, care utilizeaza energia extrasa din sol , de la adancimi de 100-200 m prin
intermediul sondelor geotermale.

O analiză comparată a celor doua scenarii este prezentată în analiza SWOT ce urmează:

I. S1 - Pentru primul scenariu se presupune că se fac investiţii în tehnologii de producere a

energiei nepoluante prin intermediul a doua pompe de caldura aer-apa de 50 kW de
producere a agentului termic.

Pompele de caldura AER – APA

 folosesc energia aerului si sunt construite cu compresoare si ventilatoare silentioase asa ca pot fi
instalate interior sau exterior fara a crea disconfort;unctioneaza la temperaturi

 exterioare scazute pana la -25 grade Celsius;

 permit conectarea in sistem bivalent cu alte surse de energie (cazane cu functionare pe gaz,
motorina, combustibil solid);

 au COP de 3-3,5.

Analiza SWOT a acestui scenariu arată astfel :

Realizare tehnică
Dotări tehnologice uşor de utilizat
Echipamente de ultimă generaţie , cu durată lungă de viaţă
Introducerea unei tehnologii noi
Utilizarea de energie regenerabilă ( extragerea caldurii din aer )
Mentenanţă facilaă a echipamentelor montate
Sistemele funcţionează independent , automat şi pot fi interconectate cu
Puncte tari sistemele clasice .
Echipamentele nu ocupă un spaţiu mare şi sunt uşor de amplasat în spaţiile
deja existente.
Adaptabilitatea la orice tip de preparare a energiei termice şi apei calde
menajere
Durată de viaţă a sistemului îndelungată ( 25 ani )
Nu implică schimbări de structură la nivelul arhitectural al clădirii.

4
 Necesitatea unor lucrari de amenajare interioare pe toată suprafaţa utilă a
sediului pentru instalarea unui nou sistem de încălzire
Puncte slabe
Necesitatea utilizării unor încăperi separate pentru grupurile de
echipamente din interior
Introducerea de tehnologii de producere a energiei de ultimă generaţie
Oportunităţi Crearea unui model alimentare energetică independent de furnizorii
tradiţionali de energie.
Riscuri Legare greşită a echipamentelor.
Economie
Se reduc costurile cu energia termică cu incălzirea si prepararea apei calde
Puncte tari menajere ale clădirii
Recuperarea investiţiei în maxim 15 ani.
Echipamentele de producere a energiei termice sunt relativ scumpe
Puncte slabe Costuri ridicate cu instalarea şi implementarea sistemului în structura
existentă a clădirii
Posibilitatea scăderii costurilor cu intretinerea
Oportunităţi Atragerea de fonduri guvernamentale şi europene nerambursabile pentru
finanţarea investiţiei
Costuri suplimentare datorate necesităţii schimbării unor echipamente
Riscuri
defectate.
Mediu
Utilizarea de tehnologii de producere a energiei termice din surse
Puncte tari regenerabile nepoluante
Reducerea emisiilor de CO2
Puncte slabe Necesitatea racordarii ca si consumator electric.
Respectarea programelor de reducere consumului de materii prime
neregenerabile
Oportunităţi Respectarea angajamentelor României cu privire la procentul de energie
produs din surse regenerabile
Respectarea conformării cu legislaţia europeană privind protecţia mediului
Riscuri Nu sunt
Social
Puncte tari Nu presupune eforturi din partea personalului instituţiei
Condiţii de lucru îmbunătăţite pentru personal
Puncte slabe Presupune echipe de instalare cu grad înalt de calificare
Oportunităţi Crearea unui model de eficientizare energetică pentru populaţia din zonă
Creşterea confortului utilizatorilor
Riscuri Nu sunt

II. Cel de-al doilea scenariu ar presupune achiziţionarea unei pompe de caldura geotermale de
100 kW pentru producerea energiei termice si prepararii apei calde menajere.

Pompa de caldura geotermala SOL – APA

 foloseste energia solului care are o temperatura constanta de la adancimea de 15 m;

 e construita cu compresoare silentioase – poate fi instalata in cladiri fara a crea disconfort;

5
 permite conectarea in sistem bivalent cu alte surse de energie (pe gaz, motorina, combustibil
solid);

 poati face racire pasiva in perioada calda: recircula prin instalatia de climatizare interioara agentul
racit din sondele geotermale fara a folosi energia electrica a compresorului;

 are COP pana la 6,5.

Analiza SWOT a acestui scenariu arată astfel :

Realizare tehnică
Dotări tehnologice uşor de utilizat
Echipamente electrice de ultimă generaţie , cu durată lungă de viaţă – 25-
30 ani;
Utilizarea de energie regenerabilă - extragerea caldurii din sol cu ajutorul
sondelor geotermale ( la adancime de peste 15 m solul are o temperatura
constanta pe toata perioada anului )
Puncte tari Nu necesită mentenanţă a echipamentelor montate
Sistemele funcţionează independent , automat şi pot fi interconectate cu
sistemele clasice .
Echipamentele nu ocupă un spaţiu mare şi sunt uşor de amplasat în spaţiile
deja existente
Nu implică schimbări de structură la nivelul arhitectural al clădirii.
Instalarea echipamentelor presupune amenajări speciale
Puncte slabe Nu sunt
Introducerea de tehnologii de producere a energiei de ultimă generaţie
Oportunităţi Crearea unui model alimentare energetică independent de furnizorii
tradiţionali de energie.
Riscuri Nu sunt
Economie
Se reduc semnificativ costurile cu energia termică pt incălzirea si
Puncte tari prepararea apei calde menajere ale clădirilor
Recuperarea investiţiei în maxim 10 ani
Echipamentele de producere a energiei termice sunt relativ scumpe
Puncte slabe Costuri ridicate cu instalarea şi implementarea sistemului în structura
existentă a clădirii
Scăderea costurilor cu intretinerea
Oportunităţi Atragerea de fonduri guvernamentale şi europene nerambursabile pentru
finanţarea investiţiei
Riscuri Nu sunt
Mediu
Puncte tari Utilizarea de tehnologii de producere a energiei termice nepoluante
Utilizarea de tehnologii de producere a energiei termice din surse
regenerabile
Scăderea cantităţilor de materii prime tradiţionale folosite la producerea

6
 energiei termice necesare încălzirii
Reducerea efectului de sera
Puncte slabe Necesitatea racordarii ca si consumator electric.
Respectarea programelor de reducere consumului de materii prime
neregenerabile
Oportunităţi Respectarea angajamentelor României cu privire la procentul de energie
produs din surse regenerabile
Respectarea conformării cu legislaţia europeană privind protecţia mediului
Riscuri Nu sunt

Social
Puncte tari Nu presupune eforturi din partea populaţiei sau personalului instituţiei
Apariţia unor noi locuri de muncă (calificare superioară)pentru populaţia
din zonă
Reducerea presiunii şomajului în zonă
Condiţii de lucru îmbunătăţite pentru personal
Puncte slabe Presupune echipe de instalare cu grad înalt de calificare
Oportunităţi Crearea de noi locuri de muncă cu specializări diferite
Crearea unui model de eficientizare energetică pentru populaţia din zonă
Creşterea confortului populaţiei deservite şi personalului
Riscuri Lipsa de înţelegere a factorilor de decizie pentru implementarea noilor
tehnologii (necunoaşterea procesului tehnologic)
Imposibilitatea obţinerii acordului pentru amplasarea pompei de caldură

c) Descriere constructiva si fun -

ctionala a pompelor de cal-
dura circuitulde incalzire :

Poz.1 Compresorul aduce agentul de racire care circula intr-un circuit inchis la un nivel mare
de presiune. Astfel temperatura agentului de racire sub forma de gaz creste.
Poz.2 Un schimbator de caldura in gazul cald al circuitului rece face posibila pastrarea unei
temperaturi mari la nivelul consumatorului individual de caldura.
Poz.3 Pregatirea centrala a apei calde in functionarea pe incalzire cu temperaturi mari de
circulatie.
Poz.4 Pastrarea suplimentului de caldura prin boilere si/sau schimbator de caldura- piscina.

7
Poz.5 Valva cu patru cai conduce mijlocul de racire inca cald la cedarea caldurii sistemului de
incalzire
Poz.6 In schimbatorul de caldura se preia caldura din apa calda. Mijlocul de racire se raceste
si se lichefiaza.
Poz.7 Ventilo-convectorul este strabatut de apa de incalzire si cedeaza caldura aerului din
incapere. Ventilatoare integrate asigura o circulatie a aerului pe mai multe trepte
reglabile.
Poz.8 O suprafata de incalzire (de ex. Incalzirea pardoselii) este strabatuta de apa de incalzire
si ofera o caldura uniforma camerei.
Poz.9 In valva de expansiune mijlocul de racire se destinde (scadere de presiune) si astfel se
raceste mai departe.
Poz.10 Un ventilator aspira aer din exterior prin vaporizatorul rece.
Poz.11 Prin intermediul unui vaporizator (schimbator de caldura) caldura mediului
inconjurator acumulata in aerul din exterior este cedata mijlocului de racire, acesta se
incalzeste si se evapora.

Functionarea pompei de caldura este similara cu cea a unui frigider. Este aceeasi tehnologie fiabila
dovedita, dar cu aplicabilitate inversa. In timp ce la frigider se extrage caldura din alimente, pompa de
caldura o extrage din mediul inconjurator. Cu alte cuvinte pompeaza caldura de la sursa rece spre sursa
calda.
Elementul esential in procesul de captare si cedare a energiei este agentul frigorific din circuitul
interior al pompei de caldura. Acesta are proprietatea de a trece din stare lichida in stare de vapori reci la
temperaturi scazute.

• Agentul frigorific lichid intra in vaporizator unde se produce transferul de caldura de la sursa de energie
la agentul frigorific. La iesirea din vaporizator agentul frigorific este in stare de vapori reci.

• Vaporii reci de agent frigorific intra in compresor unde, cu ajutorul energiei electrice, se produce
cresterea de presiune si temperatura a acestora.

• Vaporii fierbinti de agent frigorific intra in condensator unde se produce transferul de caldura de la
vaporii fierbinti la agentul termic din circuitul inchis al sistemului de incalzire. La iesirea din condensator, in
urma cedarii caldurii, agentul frigorific este in stare lichida.

• Agentul frigorific lichid intra in ventilul de expansiune unde temperatura si presiunea acestuia scad. Din
acest moment ciclul se reia.
Coeficientul de performanta COP al unei pompe de caldura reprezinta raportul dintre puterea de
incalzire a acesteia si puterea electrica absorbita de la retea. Depinde de ecartul de temperatura dintre
sursa rece si sursa calda. Pompele de caldura functioneaza cu atat mai economic cu cat diferenta intre
temperatura mediului ales ca sursa de energie (sursa rece) si temperatura agentului termic din circuitul de
incalzire (sursa calda) este mai redusa. De aceea se vor folosi sisteme de incalzire care functioneaza la
temperaturi coborate.
Atunci cand se vorbeste despre coeficientul de performanta COP al pompelor de caldura este
esential sa fie indicata temperatura sursei reci si a celei calde. Norma europeana EN255 reglementeaza
metode de incercare, modul de exprimare al performantelor si conditiile de marcare ale pompelor de

8
caldura cu compresor antrenat cu motor electric. Astfel COP pentru sistemele sol-apa, aer-apa si apa-apa
vor fi evidentiate pentru ecarturile de temperatura 0°C-35°C, 2°C-35°C, respectiv 10°C-35°C.
Pentru o estimare a costurilor de operare, cat mai apropiata de realitate, este foarte util un COP
mediu anual, luand in considerare toate consumurile de energie auxiliare: pompe de extractie, de
recirculare, etc.
Pompele de caldura pot fi clasificate dupa mai multe criterii: domeniul de utilizare, felul energiei
care antreneaza compresorul, tipul compresorului, puterea instalata, etc., insa cea mai folosita si
cunoscuta clasifica re este dupa sursa de caldura utilizata. O pompa de caldura X/Y utilizeaza ca sursa
de caldura mediul X, agentul purtator de caldura fiind Y. Se disting astfel pompele aer/apa, sol/apa,
apa/apa, dar si aer/aer, sol/aer, apa/aer.

Aerul ca sursa de caldura se gaseste oriunde, fiind accesibil fara investitii majore si fara a avea
nevoie de autorizatii. Pompele de caldura aer/apa pot fi cu instalare la interior sau la exterior. Functioneaza
de obicei in regim bivalent. La nivel european, mai mult de 50% din pompele instalate sunt de tipul
aer/apa. Avantajele principale ale pompei aer/apa, in comparatie cu sistemele care preiau caldura din sol
sau apa:
• Foarte usor de instalat;
• Nu influenteaza negativ echilibrul termic (sau ecologic) al mediului inconjurator;
• Functioneaza eficient, fara probleme, si la prepararea de apa calda menajera sau la incalzirea apei din
piscina.
Exista tehnologii care permit exploatarea energiei stocate in sol. Se utilizeaza captatori sub forma de bucle
inchise verticale sau orizontale, ingropate la adancimi de 110-200 m. Pompele de tipul sol/apa denumite
geotermale, au coeficientul de performanta mai ridicat decat al sistemelor cu sursa de caldura “aer”.
Componentele pompei de caldura care influenteaza major parametri de functionare ai acesteia
sunt: compresorul, agentul frigorific, schimbatoarele de caldura (vaporizatorul si condensatorul),
ventilatoarele (folosite la pompele de tipul aer/apa) si sistemul de control.
Shimbatoarele de caldura de generatie noua si sistemele de control cu microprocesor au adus un aport
substantial la imbunatatirea parametrilor pompei de caldura.
Ventilatoarele de mare capacitate, cu functionare in trepte de turatie si zgomot redus, permit
acum instalarea pompelor aer/apa in zone rezidentiale cu conditii restrictive. Cel mai spectaculos salt
evolutiv a venit odata cu implementarea compresorului elicoidal (“SCROLL”) in combinatie cu utilizarea
agentilor frigorifici ecologici pentru functionare la temperaturi scazute. Parametri acestui tip de compresor
sunt afectati doar de caracteristicile termodinamice ale agentului frigorific. In comparatie cu
compresoarele cu piston, la un ecart marit intre temperatura sursei reci si a celei calde, diminuarea
factorului de performanta si a puterii termice generate este mult redusa.
De asemenea, compresorul elicoidal are si avantajele:
 durata de viata mult mai ridicata (x 2,5), datorita numarului mic de piese in miscare si a modului
de miscare (rulare);
 Absorbtie mai redusa de curent la pornire (se considera ca nu porneste “in sarcina”);
 nivel redus de zgomot.
Tehnica de transformare in energie termica a energiei existenta in mediul inconjurator, sau
metoda de "functionare inversa a frigiderului", este cunoscuta de multi ani, dar solutiile de aplicare in
domeniul termic sau dezvoltat marcant in ultima perioada de timp. Impulsul de dezvoltare a fost dat de
pretul tot mai mare al resurselor conventionale de combustibili.
Pompa de caldura inseamna, in primul rind, fiabilitate ridicata, cheltuieli reduse de service si
intretinere, economie insemnata de resurse si combustibili.
Principiul de functionare al pompei de caldura este:

9
 Agentul frigorific actioneaza intr-un sistem inchis de conducte si nu are nici un fel de contact cu
mediul inconjurator. Principala calitate a acestui agent este ca vaporizeaza la temperaturi scazute de pana la
–40°C. Pentru a vaporiza, pompa de caldura are nevoie de o cantitate de energie, care este preluata din
sursa de caldura. Aceasta poate fi aer din afara imobilului, aer viciat refulat din ventilatia imobilului, apa
curgatoare, lac, sol, panza freatica etc. Ca urmare, furtunul colector poate fi ingropat in pamant, fixat pe
fundul unui lac, in panza freatica sau in puturi forate in pamant sau legat la bateriile de recuperare plasate
in ventilatie.
Energia preluata din aer/sol/apa este transmisa agentului frigorific din vaporizator. Prin vaporizare
agentul frigorific se transforma in gaz. In compresor, pe fondul unei cresteri de
presiune, temperatura gazului ajunge pina la 70 – 100 C°. Surplusul energetic pe care il are gazul frigorific
este preluat de agentul termic in condensor si subracitor.

Pompele de caldura folosesc agentul de racire ecologic si fara efecte nocive asupra stratului de ozon.

a)zona şi amplasamentul; VOI

b)statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; VOI
c)situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan;VOI
d)studii de teren:VOI
e) variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru
aprobare;

Scenariul 1 – 2 pompe de caldura aer – apa de 50 kW care se vor monta la exteriorul cladirii

1. DESCRIEREA INSTALATIEI

Pompele de caldura aer-apa utilizeaza aerul ambiental

ca si sursa de caldura. Aceste sunt montate pe posta-
mente de beton la exteriorul cladirii.

Circuitul de incalzire / racire

Caldura captata din aer este cedata in circuitul de

incalzire si stocata in rezervorul tampon. Se propune
montarea unui rezervor tampon izolat de 1000 L.
Circulatia apei este realizata de pompa de circulatie,
ce asigura un debit constant . In regim incalzire agentul
de de incalzire apa calda de maxim 55 grd C cu un
COP care poare ajunge la 3.5 ( 1 kW de energie electrica
produce 3,5 kW de energie termica). Insa cu cat tempe-
ratura aerului ambiental scade , scade si COP-ul , scade
si puterea pompei de caldura ! ( vezi imaginea alaturata)

10
 Circuit pentru preparare apa calda menajera
Pentru prepararea apei calde menajere se propune monta-
rea in punctul termica unui boiler termoelectric, izolat, cu
capacitate 500 L avand o serpentina cu suprafata de trans-
fer termic de 5.7 mp si posibilitatea montarii unei rezisten-
te electrice suplimentare. Boilerul va fi racordat direct
la circuitul de preparare apa calda menajera al
pompei de caldura circuit care este prioritar in functionarea automatizata a pompei de caldura.

Reglajul temperaturii

Temperatura apei la plecarea din pompa de caldura se regleaza functie de temperatura exterioara si
de temperatura masurata pe retur, pe o curba de reglaj ce poate fi aleasa si modificata oricand de la
programatorul pompei de caldura. Pompa de caldura trimite in cladire energia necesara pentru a asigura o
temperatura constanta la interior. Instalatiile de incalzire se vor supune la proba la rece, la proba la cald si
la proba de eficacitate.

Scenariul 2 - o pompa de caldura geotermala sol – apa de 100 kW care se va monta in

centrala termica

2. DESCRIEREA INSTALATIEI

Pompa de caldura geotermala de 100 kW utilizeaza caldura acumulata in sol, prin intermediul a 6
foraje de 200 m adancime, ca si sursa de caldura. Aceste tevi sunt legate in distribuitoare si in tevi se
introduce monoethyleneglycol in conventratie de 25%.

Circuitul de incalzire / racire

Caldura captata din sol este cedata in circuitul de incalzire si stocata in rezervorul tampon. Se
propune montarea unui rezervor tampon izolat de 1000 L. Circulatia apei este realizata de pompa de
circulatie, ce asigura un debit constant . Circuitul mai cuprinde robinetii de izolare ai rezervorului tampon si
ai pompei de circulatie si supapa de siguranta reglata la 6 bar. In regim incalzire agentul de de incalzire apa
calda de maxim 55 grd C, cu un COP care poare ajunge la 6 ( 1 kW de energie electrica produce 6 kW de
energie termica). Indiferent de temperatura exterioara , in sol la adancimea de peste 15 m temperatura
este constanta 13-14 grs asa ca COP-ul si puterea pompei de caldura sunt constante.

Circuit pentru preparare apa calda menajera

Pentru prepararea apei calde menajere se propune montarea in punctul termica unui boiler
termoelectric, izolat, cu capacitate 500 L avand o serpentina cu suprafata de transfer termic de 5.7 mp si
posibilitatea montarii unei rezistente electrice suplimentare. Boilerul va fi racordat direct la circuitul de
preparare apa calda menajera al pompei de caldura circuit care este prioritar in functionarea automatizata
a pompei de caldura.

11
 Reglajul temperaturii

Temperatura apei la plecarea din pompa de caldura se regleaza functie de temperatura exterioara si
de temperatura masurata pe retur, pe o curba de reglaj ce poate fi aleasa si modificata oricand de la
programatorul pompei de caldura. Pompa de caldura trimite in cladire energia necesara pentru a asigura o
temperatura constanta la interior. Instalatiile de incalzire se vor supune la proba la rece, la proba la cald si
la proba de eficacitate.

Cu toate ca varianta din scenariul 1 cu doua pompe de caldura aer-apa de 50 kW este mai ieftina decat
varianta din scenariul 2 cu o pompa de caldura geotermala , se recomanda varianta din scenariul 2
deoarece :
 Durata de viata a pompelor de caldura este de minim 25 ani iar diferenta de pret se recupereaza
in 4-5 ani datorita consumului mult redus al pompei geotermala care are COP de 6 fata de
pompele aer – apa care au un COP de 3,5
 Pompa de caldura geotermala are un grad de utilizare de 100% asigurand energia termica
necesara pe cand , pompele aer apa isi injumatatesc puterea la -20 ° C si e necesar un aport de
energie electric direct sau de la cazanul existent pe combustibil solid.
 Pompa de caldura geotermala nu necesita mentenanta fata de cele aer-apa care trebuie
intretinute fiind montate la exterior.
 Puterea pompei geotermale este constanta , nu depinde de temperatura exterioara ca la cele aer-
apa.

3.Date tehnice ale investiţiei:

f)situaţia existentă a utilităţilor

La momentul actual manastirea se incalzeste cu un cazan pe combustibil solid de 250 kW care

functioneaza cu un randament de 60% adica furnizeaza in sistem o putere de maxim 150 kW care asigura
necesarul energetic pentru manastire . Dezavantajele constai in faptul ca :
 Este o instalatie veche , poluanta cu un randament foarte mic
 In interiorul si in jurul manastirii miroare a fum
 Combustibilul lemnos trebuie cumparat si achitat la inceputul sezonului , necesita spatiu mare de
depozitare
 Pretul combustibilului lemnos a crescut exponential in ultimii ani
 Instalatia nu se preteaza la automatizare
 Necesita personal de intretinere pt alimentare si curatare.
Proiectul propune inlocuirea centralei cu lemn cu un sistem cu o pompa de caldura geotermala cu sonde
verticale care are un COP de 6 , nu polueaza si va asigura in totalitate necesarul termic

De la centrala termica este alimentata instalatia interioatra cu o teava de otel ingropata in

pamant , cu o izolatie precara prin care se pierde energie . Se propune inlocuirea acesteia cu teava
preizolata pentru economisirea energiei .
Biserica nu are o instalatie de incalzire si se propune racordarea acesteia la noua centrala termica
cu teava preizolata PE-Xa si o instalatie de incalzire in opardosea care va asigura confortul pentru cei care
vor participa la slujbe.

12
 In vederea economisirii energiei pentru intreaga manastitre se propune montarea unui sistem de
automatizare care regleaza temperatura de iesire a apei calde din centrala termica pe o curba , functie de
temperatura exterioara, astfel daca temperatura ambientala scade , temperatura apei va cresta si se va
asigura o temperatura constanta la interior.

g)concluziile evaluării impactului asupra mediului;

4.durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

(3) Costurile estimative ale investiţiei

1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

2.eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

(4) Analiza cost-beneficiu:

1.identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă;

2.analiza opţiunilor1);
3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea
actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4.analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă,
rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5.analiza de senzitivitate;
6.analiza de risc.
_________
1)
Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), varianta medie
(variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată.
2)
Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore.

(5) Sursele de finanţare a investiţiei

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din

fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau
contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

(6) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

1.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;

2.număr de locuri de muncă create în faza de operare.

(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

1.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care:
- construcţii-montaj (C+M);
2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II

13
3.durata de realizare (luni);
4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

(8) Avize şi acorduri de principiu

1.avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;

2.certificatul de urbanism;
3.avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal,
telecomunicaţii etc.);
4.acordul de mediu;
5.alte avize şi acorduri de principiu specifice.

CAPITOLUL B: Piese desenate:

1.plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000);

2.plan general (1: 2000 - 1:500);
3.planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor
specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
4.planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

14
CONŢINUTUL-CADRU AL DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

CAPITOLUL A: Piese scrise

(1)Date generale:

1.denumirea obiectivului de investiţii;

2.amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
3.titularul investiţiei;
4.beneficiarul investiţiei;
5.elaboratorul documentaţiei.

(2)Descrierea investiţiei:
1.situaţia existentă a obiectivului de investiţii:
- starea tehnică, din punctul de vedere al asigurării cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, potrivit
legii;
- valoarea de inventar a construcţiei;
- actul doveditor al forţei majore, după caz;
2.concluziile raportului de expertiză tehnică/audit energetic:
- prezentarea a cel puţin două opţiuni;
- recomandarea expertului/auditorului energetic asupra soluţiei optime din punct de vedere tehnic şi
economic, de dezvoltare în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii.

(3)Date tehnice ale investiţiei:

1.descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de
bază;
2.descrierea, după caz, a lucrărilor de modernizare efectuate în spaţiile consolidate/reabilitate/reparate;
3.consumuri de utilităţi:
a)necesarul de utilităţi rezultate, după caz în situaţia executării unor lucrări de modernizare;
b)estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi.

(4)Durata de realizare şi etapele principale:

- graficul de realizare a investiţiei:

(5)Costurile estimative ale investiţiei:

1.valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;
2.eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

(6)Indicatori de apreciere a eficienţei economice:

- analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenţii faţă de valoarea de inventar a construcţiei.

(7)Sursele de finanţare a investiţiei

Sursele de finanţare a investiţiei se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau în fonduri
proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau
contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

15
(8)Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei:
1.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
2.număr de locuri de muncă create în faza de operare.

(9)Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei:

1.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în preţuri - luna, anul, 1 euro = .... lei),
din care:
- construcţii-montaj (C+M);
2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II;
3.durata de realizare (luni);
4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

(10)Avize şi acorduri de principiu:

1.certificatul de urbanism;
2.avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal,
telecomunicaţii etc.);
3.acordul de mediu;
4.alte avize şi acorduri de principiu specifice tipului de intervenţie.

CAPITOLUL B: Piese desenate:

1.plan de amplasare în zonă (1:25000-1:5000);

2.plan general (1:2000-1:500);
3.planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor
specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
4.planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

NOTĂ:
Cheltuielile de investiţii aferente lucrărilor de intervenţii se aprobă de către ordonatorul principal de
credite, conform prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările ulterioare.

16