Sunteți pe pagina 1din 60

1) Majoritatea motoarelor electrice de acționare a mecanismelor navale sunt de tipul:

a ) cu rotorul în scurtcircuit cu colivie b ) cu rotorul c ) cu bare d ) cu colivii


normalã; bobinat; înalte; multiple.
2) Alunecarea mașinii asincrone se definește ca:

a) b) c) d)
3) În regim de generator asincron,alunecarea mașinii este;
a) b) c) d)
4) În regim de motor ,alunecarea mașinii asincrone este:
a) s<0 b) s>1 c) s>0 d) 0<s≤1
5) T.e.m. indusã într-o fazã a înfãșurãrii statorice a mașinii asincrone este:

a) c) d)
b)
6) În regim de frânã electromagneticã ,alunecarea mașinii asincrone este:
a ) s>0 b ) 0 < s ≤1 c ) s>1 d ) s<0
7) Caracteristica mecanicã naturalã a unui motor asincron de putere mare și medie este datã de
relația:

a) b) d)
c)
8) Alunecarea criticã a unui motor asincron este:

c)
a) b) d)
9) Cuplul critic (maxim)al unui motor asincron este:

a) b) c)
d)
10) Modificarea în trepte a turației unui motor asincron,la o încãrcare datã se face prin:
b ) prin introducerea d ) prin
a ) modificarea tensiunii de c ) prin schimbarea
unor rezistente de modificarea
alimentare cu ajutorul unui numãrului de poli ai
reglare în circuitul frecvenței tensiunii
autotransformator; înfãșurãrii statorice;
rotoric; de alimentare.
11) Majoritatea motoarelor asincrone de acționare a mecanismelor navale se pornesc prin metoda:
a ) stea- b ) cu autotransformator de c ) cu reostat de d ) cuplare
triunghi; pornire; pornire; directã.
12) În cazul mecanismelor de ridicare-descarcare,la trecerea de pe o treaptã de vitezã superioarã pe
una inferioarã,mașina asincronã trece în regim de :
a ) frânare cu recuperare de b ) frânare c ) frânare d ) frânare
energie; dinamicã; electromagneticã; subsincronã.
13) Pornirea stea-triunghi se caracterizeazã prin:
b ) micºorarea ºocului de
curent în momentul pornirii(
c ) micșorarea curentului
a ) creºterea
absorbit în momentul d ) micșorarea
cuplului la
) dar ºi a cuplului de pornirii și creșterea cupului duratei pornirii.
pornire;
la pornire;
pornire( )
14) Pornirea stea-triunghi se utilizeazã în cadrul motoarelor asincrone:
a ) cu rotor în scurtcircuit a cãror c ) cu rotor în d ) cu rotor în
b ) cu
tensiune nominalã pe fazã este scurtcircuit care au scoase scurtcircuit cu înfãșurare
rotor
egalã cu tensiunea de linie a rețelei 3 borne la cutia de borne statoricã de tip
bobinat;
de alimentare; statoricã; D’Ahlander.
15) Frânarea dinamicã a mașinii asincrone se realizeazã prin:
a ) introducerea unor b ) inversarea c ) schimbarea a 2 d ) întreruperea alimentãrii în
rezistențe în serie cu sensului de rotație al faze statorice între c.a. și alimentarea în c.c. a cel
rotorul; rotorului; ele; puțin 2 faze statorice.
16) Frânarea în contracurent (frânã electromagneticã)se poate face prin:
d ) prin inversarea sensului de
a ) trecerea de la b ) trecerea de la c ) prin alimentarea
succesiune a fazelor statorice
conexiunea Y la conexiunea Δ la în c.c. a înfãșurãrii
menținând neschimbat sensul de
YY; YY; statorice;
rotație al rotorului.
17) Puterea nominalã a unui motor asincron este:
a ) putere b ) putere c ) putere d ) putere disipatã prin efect
electricã; mecanicã; radiatã; caloric.
18) Câmpul magnetic învârtitor al mașinii asincrone se rotește cu viteza:

a) c) d)
b)
19) Puterea nominalã a unui generator sincron este:
a ) putere b ) putere c ) putere d ) putere disipatã prin efect
electricã; mecanicã; radiatã; caloric.
20) Expresia t.e.m. induse într-o fazã a înfãșurãrii statorice la un generator sincron este de forma:
a) b) c)
d)
21) Expresia cuplului electromagnetic a unei mașini sincrone trifazate cu poli plini este de forma:

a) b) c) d)
22) Expresia cuplului electromagnetic a unei motor sincron trifazat cu poli aparenți este de forma:
c

b
) d)
a)
)

23) Curbele în V ale generatorului sincron reprezintã dependența:


a ) I=f(IE) ,pentru b ) U=f(I) ,pentru cos c ) UE=f(IE) ,pentru d ) U=f(UE) ,pentru
U=ct.,P=ct.; φ=ct.,IE=ct.; U=ct.,f=ct., cosφ=ct.; IE=ct.,I=ct.
24) Reacția indusului generatorului sincron având ca sarcinã o bobinã idealã are caracter :
a ) longitudinal magnetizata; b ) transversal; c ) longitudinal demagnetizantã; d ) mixt.
25) Reacția indusului generatorului sincron având ca sarcinã un condensator ideal are caracter :
a ) longitudinal magnetizantã; b ) longitudinal demagnetizata; c ) mixt; d ) transversal.
26) Unghiul de sarcinã θ al mașinii sincrone reprezintã:
a ) unghiul de defazaj
b ) unghiul dintre c ) unghiul dintre d ) unghiul dintre
dintre t.e.m. polarã URE
tensiunea la borne și tensiunea la borne și tensiunea la borne
,indusã de cãtre câmpul
componenta activãIq a componenta reactivã Id a și curentul de
inductor și curentul de
curentului de sarcinã I; curentului de sarcinã I; sarcinã.
sarcinã I;
27) Viteza de rotație “n” a motorului sincron trifazat alimentat de la o rețea de frecvențã constantã:
a ) depinde liniar de b ) depinde pãtratic de c ) depinde sinusoidal de d ) nu depinde de
sarcina; sarcina; sarcina; sarcinã.
28) La mașinile sincrone în mod normal unghiul de sarcinã nominal este:
a ) 00 b ) 250 c ) 900 d ) 1800
29) Modificarea vitezei de rotație a motoarelor sincrone se face de regulã prin:
a ) variația b ) prin modificarea c ) prin d ) prin introducerea
frecvenței tensiunii de valorii efective a tensiunii schimbarea unor rezistente in circuitul
alimentare; de alimentare; numãrului de poli; rotoric.
30) Încãrcarea cu putere activã a unui generator sincron se face prin:
a ) modificarea b ) creșterea c ) modificarea d ) modificarea frecventei
tensiunii de la borne; cuplului la arbore; curentului de excitație; tensiunii la borne.
31) Cifra care indica grupa de conexiuni a unui transformator electric trifazat reprezinta simbolic:
a ) unghiul de defazaj dintre
b ) raportul de d ) tensiunea de
tensiunile de linie omoloage de pe c ) factorul
transformare al scurtcircuit in valori
partea de înaltã tensiune și joasã de putere;
transformatorului; relative.
tensiune;
32) Pentru cuplarea in paralel a doua transformatoare trifazate este obligatorie urmãtoarea condiție:
a ) rapoarte de b ) aceeași grupã de c ) tensiuni nominale de d ) puteri
transformare identice; conexiuni; scurtcircuit identice; identice.
33) Scopul încercãrii la mers in gol a transformatorului electric este:
a ) de a determina c ) ) de a determina raportul d ) de a determina
b ) de a determina
tensiunea nominala din de transformare si pierderile reactanța de
pierderile in cupru;
secundar; in fier; scurtcircuit.
34) Scopul încercãrii în scurtcircuit a transformatorului electric este:
a ) de a determina b ) de a c ) de a determina d ) de a determina pierderile in
tensiunea de determina curentul de cupru si reactanța de scurtcircuit a
scurtcircuit nominala; pierderile in fier; scurtcircuit nominal; transformatorului.
35) Ce reprezintã elementul 1 din figura de mai jos:

a ) conductor; b ) izolație crestãturã; c ) panã; d ) Înfãșurare.


36) Ce reprezintã elementul 2 din figura de mai sus:

a ) crestãturã; b ) conductor; c ) panã; d ) izolația crestãturii.


37) Ce reprezintã elementul 3 din figura de mai sus:

a ) conductor; b ) izolația crestãturii; c ) pana; d ) înfãșurarea.


38) Ce reprezintã elementul 1 din figura de mai jos:

a ) tensiunea; b ) curentul; c ) liniile câmpului magnetic; d ) turația.


39) Ce tip de rotor este reprezentat în figura de mai sus:

a ) rotor cu poli b ) rotor cu poli c ) rotor cu poli d ) rotor cu poli


auxiliari; ieșiți; înecați; aparenți.
40) Ce tip de rotor este reprezentat în figura de mai jos:

a ) rotor cu poli b ) rotor cu poli c ) rotor cu poli d ) rotor cu poli


aparenți; auxiliari; ieșiți; înecați.
41) Ce reprezintã elementul 1 al rotorului generatorului sincron din figura de mai sus:

a ) bobinã; b ) axul rotorului; c ) circuitul magnetic; d ) colivia.


42) Ce reprezintã elementul 2 al rotorului generatorului sincron din figura de mai sus:

a ) axul rotorului; b ) bobina indusului; c ) colivia; d ) înfãșurarea polilor


43) Ce tip de rotor al generatorului sincron este reprezentat în figura de mai jos:

a ) rotor cu poli b ) rotor cu poli c ) rotor cu poli d ) rotor cu poli aparenți de


auxiliari; ieșiți; înecați; turație micã.
44) Ce reprezintã elementul 1 al rotorului generatorului din figura:

a ) bobina indusului; b ) axul rotorului; c ) înfãșurarea polilor; d ) colivia.


45) Ce reprezintã elementul 2 al rotorului generatorului din figura de mai sus

a ) liniile câmpului magnetic; b ) inel colector; c ) panã; d ) circuitul magnetic.


46) Ce reprezintã elementul 3 al rotorului generatorului din figura de mai sus

a ) liniile câmpului magnetic; b ) înfãșurarea polilor; c ) pol; d ) colivia.


47) Ce tip de înfãșurare de c.a. este reprezentatã în figura a) de mai jos:
a ) înfãșurare b ) înfãșurare cu liniile c ) înfãșurare cu d ) înfãșurare cu bobine
ondulatã; de câmp; bobine egale; concentrice.
48) Ce tip de înfãșurare de c.a. este reprezentatã în figura b) de mai sus:

a ) înfãșurare cu b ) înfãșurarea c ) înfãșurare cu bobine d ) liniile câmpului


bobine egale; polilor; concentrice; magnetic.
49) Ce caracteristici de funcționare a GS sunt reprezentate în figura de mai jos:

a ) caracteristicile b ) caracteristicile de c ) caracteristicile de d ) caracteristicile


de reglaj; funcționare în gol; funcționare în sarcinã; externe.
50) Ce caracteristici de funcționare a GS sunt reprezentate în figura de mai sus cu linie continuã:

a ) caracteristicile b ) caracteristicile de
c ) caracteristicile de d ) caracteristicile
externe la curentul funcționare de la mers în
funcționare în sarcinã; de mers în gol.
nominal; gol;
51) Ce caracteristici de funcționare a GS sunt reprezentate în figura de mai sus cu linie întreruptã:

a ) caracteristicile b ) caracteristicile
c ) caracteristicile de d ) caracteristicile
externe la curentul externe la funcționarea în
funcționare în sarcinã; de mers în gol.
nominal; gol;
52) Ce caracteristicã de funcționare a GS este reprezentatã în figura urmãtoare, notatã cu 1:

a ) caracteristica de b ) caracteristica de
c ) caracteristica de d ) caracteristica de
reglaj la cosφ=0,8 reglaj la cosφ=0,8
reglaj la cosφ=1 mers în gol.
capacitiv; inductiv;
53) Ce caracteristicã de funcționare a GS este reprezentatã în figura urmãtoare, notatã cu 2:

a ) caracteristica de b ) caracteristica de
c ) caracteristica de d ) caracteristica de
reglaj la cosφ=0,8 reglaj la cosφ=0,8
reglaj la cosφ=1; mers în gol.
capacitiv; inductiv;
54) Ce caracteristicã de funcționare a GS este reprezentatã în figura urmãtoare, notatã cu 3:

a ) caracteristica de b ) caracteristica de
c ) caracteristica de d ) caracteristica de
reglaj la cosφ=0,8 reglaj la cosφ=0,8
reglaj la cosφ=1; mers în gol.
capacitiv; inductiv;
55) Ce caracteristicã a mașinii sincrone este reprezentatã în figura urmãtoare:

b ) cuplului c ) cuplului d ) variația cuplului


a ) cuplului
electromagnetic M în electromagnetic M în electromagnetic M în
electromagnetic M în
funcție de unghiul intern funcție de unghiul funcție de unghiul
funcție de unghiul intern
δ pentru U=const ; intern δ pentru E0=const; intern δ.
δ pentru U=const și
E0=const;
56) Ce caracteristici ale motorului sincron sunt reprezentate în figura urmãtoare:

a ) caracteristicile de b ) caracteristicile în V ale c ) caracteristicile de d ) caracteristicile


mers în gol; motorului sincron; reglaj; externe.
57) Ce element al rotorului GS este notat cu 1 în figura urmãtoare:

a ) inelele colectoare; b ) axul; c ) tolele de oțel; d ) colectorul.


58) Ce element al rotorului GS este notat cu 2 în figura urmãtoare:

a ) inelele colectoare; b ) axul; c ) tolele de oțel; d ) liniile de câmp magnetic ale rotorului.
59) Ce tip de rotor al GS este prezentat în figura A de mai sus:

a ) rotor în b ) rotor cu poli c ) rotor cu poli înecați pentru d ) rotor cu poli aparenți
scurtcircuit; auxiliari; turbogenerator; pentru Diesel-generator.
60) Ce tip de rotor al GS este prezentat în figura B de mai sus:

a ) rotor în b ) rotor cu poli c ) rotor cu poli înecați d ) rotor cu poli aparenți


scurtcircuit; auxiliari; pentru turbogenerator; pentru Diesel-generator.
61) Prin reacția indusului la generatorul sincron se înțelege:
a ) acțiunea b ) acțiunea câmpului c ) acțiunea d ) acțiunea câmpului
câmpului magnetic magnetic produs de t.e.m. asupra magnetic produs de curentul
asupra înfãșurãrii curentul de excitație asupra înfãșurãrii de de sarcinã asupra câmpului
indusului; înfãșurãrii indusului; excitație magnetic inductor.
62) Distribuția sarcinii reactive a unui GS naval trifazat cuplat la rețea de c.a. trifazat se realizeazã
prin variația:
a ) curentului de b ) curentului de c ) turației mașinii primare d ) frecvenței tensiunii
excitație; sarcinã; de antrenare; debitate în rețea.
63) În cazul unei sarcini inductive efectele reacției indusului sunt:
a ) fluxul de reacție b ) fluxul de reacție c ) fluxul de reacție nu d ) fluxul de reacție
va întãri fluxul va micșora fluxul influențeazã deloc fluxul va menține fluxul
inductor; inductor; inductor; inductor.
64) În cazul unei sarcini rezistive efectele reacției indusului sunt:
a ) fluxul de reacție b ) fluxul de reacție c ) fluxul de reacție nu d ) fluxul inductor
va întãri fluxul va micșora fluxul influențeazã deloc fluxul pãstreazã aproximativ
inductor; inductor; inductor; aceeași valoare.
65) În cazul unei sarcini capacitive efectele reacției indusului sunt:
a ) fluxul de reacție b ) fluxul de reacție c ) fluxul de reacție nu d ) fluxul inductor
va întãri fluxul va micșora fluxul influențeazã deloc fluxul pãstreazã aproximativ
inductor; inductor; inductor; aceeași valoare.
66) Ce sistem de excitație pentru GS navale este prezentat în figura de mai jos:

a ) autoexcitație b ) autoexcitație c ) excitație d ) excitație


directã; indirectã; separatã; auxiliarã.
67) Ce sistem de excitație pentru GS navale este prezentat în figura de mai jos:

a ) autoexcitație b ) autoexcitație c ) excitație d ) excitație


directã; indirectã; separatã; auxiliarã.
68) Ce sistem de excitație pentru GS navale este prezentat în figura de mai jos:

a ) autoexcitație b ) autoexcitație c ) excitație d ) excitație


directã; indirectã; separatã; auxiliarã.
69) Ce element este notat cu 1 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
jos:

a ) rulment la capãtul de b ) scut la capãtul de c ) statorul d ) rulment la capãtul


antrenare al GS; antrenare al GS; excitatoarei; neantrenat al GS.
70) Ce element este notat cu 2 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
sus:

a ) rulment la capãtul de b ) scut la capãtul de c ) statorul d ) rulment la capãtul


antrenare al GS; antrenare al GS; excitatoarei; neantrenat al GS.
71) Ce element este notat cu 3 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
sus:

a ) rulment la capãtul de b ) scut la capãtul de c ) statorul d ) rulment la capãtul


antrenare al GS; antrenare al GS; excitatoarei; neantrenat al GS.
72) Ce element este notat cu 4 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
înainte:

a ) rulment la capãtul de b ) scut la capãtul de c ) statorul d ) rulment la capãtul


antrenare al GS; antrenare al GS; excitatoarei; neantrenat al GS.
73) Ce element este notat cu 5 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
înainte:

a ) prezon; b ) capac de închidere a excitatoarei; c ) panã; d) rotorul GS principal.


74) Ce element este notat cu 6 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
înainte:

a ) prezon; b ) capac de închidere a excitatoarei; c ) panã; d) rotorul GS principal.


75) Ce element este notat cu 8 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
înainte:

a ) prezon; b ) capac de închidere a excitatoarei; c ) panã; d) rotorul GS principal.


76) Ce element este notat cu 9 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii de mai
înainte:

a ) prezon; b ) capac de închidere a excitatoarei; c ) panã; d ) rotorul GS principal.


77) Ce element este notat cu 9 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii:

a ) statorul GS b ) rotorul c ) rotorul excitatoarei d ) regulatorul automat de


principal; excitatoarei; pilot; tensiune.
78) Ce element este notat cu 15 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii:

a ) statorul GS b ) rotorul c ) rotorul excitatoarei d ) regulatorul automat de


principal; excitatoarei; pilot; tensiune.
79) Ce element este notat cu 13 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii:

a ) statorul GS b ) rotorul c ) rotorul excitatoarei d ) regulatorul automat de


principal; excitatoarei; pilot; tensiune.
80) Ce element este notat cu 16 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii:

a ) statorul GS b ) rotorul c ) rotorul excitatoarei d ) regulatorul automat de


principal; excitatoarei; pilot; tensiune.
81) Ce element este notat cu 20 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii:

a ) cutia de borne; b ) capacul cutiei de borne; c ) ventilatorul GS principal; d ) carcasa.


82) Ce element este notat cu 29 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii:

a ) cutia de borne; b ) capacul cutiei de borne; c ) ventilatorul GS principal; d ) carcasa.


83) Ce element este notat cu 28 în vederea în spațiu descompusã („explodatã”) a GS fãrã perii:

a ) cutia de borne; b ) capacul cutiei de borne; c ) ventilatorul GS principal; d ) carcasa.


84) Ce parte componentã este notatã cu 1 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii din figura de
mai jos:
a ) scutul (capãtul antrenat al b ) placa de c ) statorul d ) bucșã
mașinii); închidere; excitatoarei; izolatoare.
85) Ce parte componentã este notatã cu 1 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii din figura de
mai sus:

a ) rulment (din capãtul antrenat al c ) statorul d ) rotor


b ) prezon;
mașinii); excitatoarei; complet.
86) Ce parte componentã este notatã cu 6 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii: :

a ) scutul (capãtul antrenat al b ) placa de c ) statorul d ) bucșã


mașinii); închidere; excitatoarei; izolatoare.
87) Ce parte componentã este notatã cu 8 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii: :

a ) șurub b ) dispozitiv de reglare a tensiunii c ) rotorul d


opritor; prescrise; excitatoarei; ) panã.
88) Ce parte componentã este notatã cu 9 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii :

a ) șurub b ) dispozitiv de reglare a tensiunii c ) rotorul d ) rotor


opritor; prescrise; excitatoarei; complet.
89) Ce parte componentã este notatã cu 10 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii :

a ) rotorul b ) dispozitiv de reglare a c ) statorul generatorului d ) rotor


excitatoarei; tensiunii prescrise; principal; complet.
90) Ce parte componentã este notatã cu 13 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii: :

a ) rotorul b ) dispozitiv de reglare a tensiunii c ) statorul d ) rotor


excitatoarei; prescrise; excitatoarei; complet.
91) Ce parte componentã este notatã cu 14 în secțiunea longitudinalã prin GS fãrã perii :

a ) rotorul b ) dispozitiv de reglare a tensiunii c ) statorul d ) rotor


excitatoarei; prescrise; excitatoarei; complet.
92) Dacã la un GS periile scânteiazã parțial sau în întregime, atunci:
a ) generatorul b ) existã un d ) existã o atingere
c ) presiunea pe perii este
funcționeazã cu o scurtcircuit între între spirele înfãșurãrii
necorespunzãtoare;
tensiune mare; douã faze; statorului.
93) Dacã la un GS unele perii se încãlzesc puternic, atunci:
b ) periile nu sunt c ) existã un d ) turația generatorului
a ) presiunea periilor
corect formate și corect scurtcircuit între este mai micã decât cea
pe inele este prea mare;
șlefuite; douã faze; nominalã.
94) Dacã la un GS miezul feromagnetic se încãlzește la mersul în gol, atunci:
a ) existã o atingere între b ) existã o atingere între c ) existã un d ) existã un contact
buloanele de strângere și spirele înfãșurãrii scurtcircuit între slab în circuitul de
miez; statorului; douã faze; excitație.
95) Dacã la un GS miezul feromagnetic se încãlzește la mersul în gol, atunci:
a ) existã un c ) ) bobinele d ) o parte dintre tolele miezului
b ) generatorul
contact slab în înfãșurãrii de feromagnetic fac contact între ele
funcționeazã la o
circuitele înfãșurãrii excitație sunt din cauza bavurilor produse la
tensiune mare;
statorice; conectate greșit; frecarea statorului cu rotorul.
96) Dacã la un GS tensiunea între faze nu este egalã, atunci:
a ) înfãșurarea statoricã b ) existã un c ) turația generatorului d ) bobinele
este conectatã în triunghi în scurtcircuit între este mai micã decât cea înfãșurãrii de excitație
loc de stea; douã faze; nominalã; sunt conectate greșit.
97) Dacã la un GS înfãșurarea de excitație se încãlzește puternic, atunci:
a ) tensiunea de b ) existã un contact c ) existã o atingere între d ) existã o atingere
excitație este prea slab în circuitul de spirele înfãșurãrii de între spirele înfãșurãrii
micã; excitație; excitație; statorului.
98) Dacã la mersul în gol, GS nu produce tensiune, atunci:
b ) existã un contact slab în c ) existã o atingere
a ) tensiunea de d ) existã o atingere
circuitul de excitație sau un defect între spirele
excitație este prea între spirele
în regulatorul automat de înfãșurãrii de
micã; înfãșurãrii statorului.
tensiune; excitație;
99) Dacã la mersul în gol, GS nu produce tensiune, atunci:
a ) turația GS b ) bobinele c ) existã o întrerupere sau un
d ) presiunea periilor pe
este mai micã înfãșurãrii de contact slab în conductoarele de
inele este
decât cea excitație sunt legãturã dintre înfãșurarea de
necorespunzãtoare.
nominalã; conectate greșit; excitație și inelele colectoare;
100) Dacã la mersul în gol al unui GS, scade tensiunea generatorului, atunci:
c ) existã o
a ) existã o atingere b ) existã un d ) tensiunea de excitație
întrerupere în
între spirele înfãșurãrii scurtcircuit în este mai micã decât
înfãșurarea de
statorului; înfãșurarea statorului; valoarea nominalã.
excitație;
101) Ce este notat cu 1 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit din figura de mai jos:
a ) miezul b ) arborele
c ) înfãșurarea rotoricã; d ) miezul statoric.
rotoric; electromotorului;
102) Ce este notat cu 2 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit din figura de mai jos: :

a ) miezul b ) arborele
c ) înfãșurarea rotoricã; d ) miezul statoric.
rotoric; electromotorului;
103) Ce este notat cu 3 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit din figura de mai jos:

a ) miezul rotoric; b ) arborele electromotorului; c ) înfãșurarea rotoricã; d ) miezul statoric.


104) Ce este notat cu 4 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit

a ) miezul rotoric; b ) arborele electromotorului; c ) înfãșurarea rotoricã; d ) miezul statoric.


105) Ce este notat cu 5 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit:

a ) înfãșurarea statoricã; b ) carcasa; c ) scuturile portlagãr; d ) ventilatorul.


106) Ce este notat cu 6 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit:

a ) înfãșurarea statoricã; b ) carcasa; c ) scuturile portlagãr; d ) ventilatorul.


107) Ce este notat cu 7 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit:

a ) înfãșurarea statoricã; b ) carcasa; c ) scuturile portlagãr; d ) ventilatorul.


108) Ce este notat cu 8 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit:

a ) înfãșurarea statoricã; b ) carcasa; c ) scuturile portlagãr; d ) ventilatorul.


109) Ce este notat cu 9 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit:

a ) cutia de borne; b ) carcasa; c ) nervuri pentru mãrirea suprafeței de rãcire; d ) ventilatorul.


110) Ce este notat cu 10 în secțiunea longitudinalã a electromotorului asincron cu rotorul în
scurtcircuit: :

a ) cutia de b c ) nervuri pentru mãrirea suprafeței de d


borne; ) carcasa; rãcire; ) ventilatorul.
111) Ce este notat cu 1 în vederea cu secțiune parțialã a rotorului unui motor asincron cu rotorul în
scurtcircuit din figura de mai jos:

a b ) inelele de capãt (de c ) miezul d ) barele de cupru sau aluminiu


) carcasa; scurtcircuitare); feromagnetic; încorporate în crestãturi.
112) Ce este notat cu 2 în vederea cu secțiune parțialã a rotorului unui motor asincron cu rotorul în
scurtcircuit din figura:
a b ) inelele de capãt (de c ) miezul d ) barele de cupru sau aluminiu
) carcasa; scurtcircuitare); feromagnetic; încorporate în crestãturi.
113) Ce este notat cu 3 în vederea cu secțiune parțialã a rotorului unui motor asincron cu rotorul în
scurtcircuit din figura de mai înainte:

a b ) inelele de capãt (de c ) miezul d ) barele de cupru sau aluminiu


) carcasa; scurtcircuitare); feromagnetic; încorporate în crestãturi.
114) Care este regimul 1 reprezentat pe caracteristica mecanicã naturalã a motorului asincron:

a ) regimul nominal; b ) regimul de frânã; c ) regimul de generator; d ) regimul de motor.


115) Care este regimul 2 reprezentat pe caracteristica mecanicã naturalã a motorului asincron: :
a ) regimul nominal; b ) regimul de frânã; c ) regimul de generator; d ) regimul de motor.
116) Care este regimul 3 reprezentat pe caracteristica mecanicã naturalã a motorului asincron: :

a ) regimul nominal; b ) regimul de frânã; c ) regimul de generator; d ) regimul de motor.


117) Cuplul electromagnetic al electromotorului asincron trifazat este proporțional cu:
a ) frecvența tensiunii b ) reactanța c ) rezistența d ) pãtratul tensiunii de
aplicate; circuitului statoric; circuitului statoric; alimentare.
118) La pornirea directã a motoarelor asincrone (MA) cu rotor în scurtcircuit curentul absorbit de la
rețea este:
a ) egal cu valoarea b ) de 10-12 ori mai c ) de 4-8 ori mai mare d ) de 1-2 ori mai mare
curentului nominal al mare decât curentul decât curentul nominal decât curentul nominal
motorului; nominal al motorului; al motorului; al motorului.
119) La pornirea stea-triunghi a MA cu rotor în scurtcircuit, curentul absorbit în cazul conexiunii
stea fațã de curentul absorbit în cazul conexiunii triunghi este:
a ) egal; b ) de 3 ori mai mare; c ) de 3 ori mai mic; d ) de aproximativ 1-3 ori mai mic.
120) În cazul motoarelor asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit, înfãșurarea rotoricã:
a ) are un numãr de b ) are un numãr de c ) are un numãr de perechi de d ) ia automat
perechi de poli mai perechi de poli mai poli fie mai mic, fie mai mare ca același numãr de
mare ca înfãșurarea mic ca înfãșurarea înfãșurarea statoricã, în funcție perechi de poli ca
statoricã; statoricã; de varianta constructivã; înfãșurarea statoricã.
121) Cuplul electromagnetic al MA trifazat ia naștere prin interacțiunea dintre:
b ) fluxul magnetic
a ) fluxul magnetic c ) tensiunea aplicatã d ) tensiunea aplicatã
inductor creat în
inductor creat în înfãșurãrii statorice și înfãșurãrii statorice și
înfãșurarea statoricã și
înfãșurarea statoricã și t.e.m. indusã în curenții din înfãșurarea
frecvența din înfãșurarea
curenții rotorici; înfãșurarea rotoricã; rotoricã.
rotorului;
122) Frânarea dinamicã a unui MA se realizeazã prin:
c ) alimentarea d ) alimentarea
a ) micșorarea valorii b ) schimbarea
înfãșurãrii statorice de la înfãșurãrii rotorice de la
tensiunii de alimentare a numãrului de poli ai
o sursã de curent o sursã de curent
înfãșurãrii primare; înfãșurãrii statorice;
continuu; continuu.
123) Cum este t.e.m. E la pornirea motoarelor de c.c.:
a ) este medie; b ) este variabilã; c ) este maximã; d ) este egalã cu zero.
124) De cine este determinat curentul indusului la funcționarea normalã a motorului de c.c.:
a ) de curentul de b ) de cuplul de sarcinã c ) de cuplul de sarcinã d ) de curentul de
excitație și de fluxul și de fluxul magnetic și de fluxul magnetic excitație și de
magnetic inductor; inductor; indus; turație.
125) Caracteristica mecanicã a cãrui motor este reprezentatã în figura de mai jos:

a ) a motorului de c.c. b ) a motorului de c.c. c ) a motorului de c.c. d ) a motorului de c.c.


cu excitație mixtã; cu excitație serie; cu excitație derivație; cu excitație normalã.
126) Caracteristica mecanicã a cãrui motor este reprezentatã în figura de mai jos:

a ) a motorului de c.c. b ) a motorului de c ) a motorului de c.c. d ) a motorului de c.c. cu


cu excitație mixtã; c.c. cu excitație serie; cu excitație derivație; excitație de comutație.
127) Ce reprezintã elementul 1 al motorului asincron bifazat cu poli ecranați:

a ) rotor în colivie; b ) spirã în scurtcircuit; c ) bobinaj statoric; d ) șunt magnetic.


128) Ce reprezintã elementul 2 al motorului asincron bifazat cu poli ecranați:

a ) rotor în colivie; b ) spirã în scurtcircuit; c ) bobinaj statoric; d ) șunt magnetic.


129) Ce reprezintã elementul 3 al motorului asincron bifazat cu poli ecranați:

a ) rotor în colivie; b ) spirã în scurtcircuit; c ) bobinaj statoric; d ) șunt magnetic.


130) Ce reprezintã elementul 4 al motorului asincron bifazat cu poli ecranați:

a ) rotor în colivie; b ) spirã în scurtcircuit; c ) bobinaj statoric; d ) șunt magnetic.


131) Ce schemã de conexiuni a selsinelor este reprezentatã în figura urmãtoare:

a ) în regim de b ) în regim de c ) în regim d ) în regim de


indicator; transformator; diferențial; generator.
132) Ce schemã de conexiuni a selsinelor este reprezentatã în figura urmãtoare:

a ) în regim de b ) în regim de c ) în regim d ) în regim de


indicator; transformator; diferențial; generator.
133) Ce schemã de conexiuni a selsinelor este reprezentatã în figura urmãtoare:

a ) în regim de b ) în regim de c ) în regim d ) în regim de


indicator; transformator; diferențial; generator.
134) De ce se realizeazã miezul feromagnetic al transformatoarelor din tole de tablã silicioasã:
b ) pentru a micșora
a ) pentru a reduce c ) pentru a reduce d ) pentru a reduce
pierderile prin curenți
pierderile Joule; consumul de materiale; secțiunea coloanei.
turbionari;
135) Care sunt mãrimile electrice care se modificã la un transformator în secundar fațã de primar:
a ) tensiunea și factorul b ) curentul și factorul c ) factorul de putere și d ) tensiune și
de putere; de putere; tensiunea înaltã; curentul.
136) Cine produce fluxul magnetic care determinã apariția tensiunii în secundar:
a ) tensiunea electromotoare b ) tensiunea electromotoare c ) curentul d ) curentul din
din primar; din secundar; primar; secundar.
137) Care flux magnetic induce în secundarul transformatorului tensiunea electromotoare E 2:
a ) fluxul magnetic de b ) fluxul magnetic de c ) fluxul d ) fluxul magnetic de
dispersie; scurtcircuit; magnetic util; scãpãri.
138) Care este valoarea raportului de transformare dacã tensiunea aplicatã primarului este 400 V, iar
cea din secundar este de 200V:
a ) 0,5 b) 2 c) 4 d) 5
139) Dacã un transformator are în primar 100 de spire, iar raportul de transformare este de 2, care
este numãrul de spire din secundar:
a ) 200 de spire; b ) 20 de spire; c ) 50 de spire; d ) 10 spire.
140) Dacã un transformator are în primar un curent de 10A și o tensiune de 100V, iar în secundar
20V, care este curentul din secundar:
a ) 100A; b ) 200A; c ) 50A; d ) 10A.
141) Cum se definește raportul nominal de transformare la transformatoarele de curent:
a ) prin raportul b ) prin raportul c ) prin raportul d ) prin raportul
numerelor de spire din tensiunilor din impedanțelor din primar curenților nominali din
primar și secundar; secundar și primar; și secundar; primar și secundar.
142) Care este denumirea elementelor 1 și 2 din figura urmãtoare:
a ) a) 1-înfãșurarea b ) 1-înfãșurarea c ) 1 – miezul d ) 1 – bobina
primarã, 2-înfãșurarea secundarã, 2- 1- feromagnetic, 2 – bobina principalã, 2 - 1-
secundarã; înfãșurarea primarã; principalã; înfãșurarea primarã.
143) Care este denumirea elementelor notate cu 3 și 4 ale transformatorului monofazat de mai sus: :

a ) 3- generator b ) 3- primar, 4- c ) 3 – generator (sursa), 4 – d ) 3 – galvanometru,


(sarcina), 4 – secundar; secundar; sarcina (consumator); 4 – sarcina.
144) Care este denumirea elementului notat cu 5 în reprezentarea transformatorului monofazat: :

a) miez conductor; b ) miez feromagnetic; c ) jug; d) înfãșurarea secundarã.


145) Care este conexiunea înfãșurãrii primare a transformatorului trifazat reprezentat mai jos:

a ) conexiune zig-zag; b ) conexiune stea; c ) conexiune triunghi; d ) conexiune secundarã.


146) Care este conexiunea înfãșurãrii secundare a transformatorului trifazat reprezentat mai sus:

a ) conexiune zig-zag; b ) conexiune stea; c ) conexiune triunghi; d ) conexiune secundarã


147) Ce tip de autotransformator este reprezentat în continuare:

a ) ridicãtor de tensiune; b ) coborâtor de tensiune; c ) autoreglabil; d ) ridicãtor de curent.


148) Ce reprezintã w1 și w2 din reprezentarea autotransformatorului:

a ) w1 – numãrul de b ) w1 – numãrul de spire c ) w1 – numãrul d ) w1 – numãrul


spire din secundar, w2 cuprins între bornele primare, total de spire, w2 – de spire din
– numãrul de spire din w2 – numãrul de spire cuprins numãrul de spire din secundar, w2 –
primar; între bornele secundare; secundar; numãrul de spire.
149) Ce reprezintã ax și AX la autotransformatorul de mai sus:

a ) ax – bornele b ) ax – bornele c ) ax – bornele d ) ax - bornele


primare, AX – bornele secundare, AX – bornele comune, AX – bornele secundare, AX - bornele
secundare; primare; primare; comune.
150) Ce reprezintã U1 și U2:

a ) U1 – tensiunea din b ) U1 – tensiunea c ) U1 – tensiunea din d ) U1 – tensiunea din


primar, U2 – tensiunea comunã, U2 – tensiunea primar, U2 – tensiunea secundar; U2 – tensiunea
comunã; din primar; din secundar; din primar.

S-ar putea să vă placă și