1.

Introducere -Ema
PESTICIDELE (substanțe chimice cu
toxicitate mare folosite in agricultură,
pentru distrugerea dăunătorilor, ce aparțin
clasei poluanților organici persistenți, care
pot fi toxice nu numai pentru om si fauna,
dar si pentru ape, sol si atmosferă) sunt un
rău necesar, unanim acceptate in
agricultura tradițională globala, utilizate
pentru sporirea producțiilor agricole pentru
a satisface nevoia de hrana a unui indice
demografic aflat in continuă creștere.

 In mod ideal, un pestici ar trebui sa fie

letal doar pentru dăunătorii vizați, si nu
extrem de periculos pentru speciile
nevizate, inclusiv omul. Din păcate, acest Figura 1. Circuitul
pesticidelor
lucru nu este posibil, astfel încât s-a declanșat
o controversa continuă in ceea ce privește folosirea pesticidelor.
Utilizarea galopantă si de cele mai multe ori abuziva a acestor
substanțe chimice a adus adesea dezastre ecologice, a afectat
sănătatea oamenilor si altor forme de viață.
• Expunerea la reziduurile de pesticide prin intermediul dietei alimentare se presupune a fi cu
cinci ordine de mărime mai mare decât alte cai de expunere, cum ar fi aerul si apa potabila.
Prin urmare, utilizarea pesticidelor este percepută ca una dintre cele mai riscante activități ale
societății umane.
Clasificare:
Pesticidele se împart in:
• Insecticide - substanțe chimice ce omoară insectele;
• Ierbicide – substanțe chimice ce omoară buruienile;
• Fungicidele – substanțe chimice ce omoară ciupercile.
Diana
 Ema
2. Conținutul lucrării

Nu exista “doze sigure”

• Cu toții suntem de acord ca aceasta „epidemie” de cancer si alte boli grave care se manifesta
acum are legătură cu actualul nostru stil de viață, cu industrializarea masiva produsa in ultimii
ani. Vedem mereu la televizor sau citim diverse articole despre „doze sigure” din diverse
chimicale, despre norme de siguranță impuse diverșilor producători.
• Întrebarea esențială este daca cineva a cercetat vreodată care este efectul combinat al tuturor
acestor chimicale la care suntem expuși zilnic. Oare acele „doze sigure” sunt chiar așa de
sigure in combinație cu alte chimicale? Varietatea de substanțe chimice artificiale este așa de
mare, încât e imposibil sa fie studiată interacțiunea tuturor acestor substanțe.
Problema României
• Mărirea dozelor de pesticide, cu scopul de a obține rezultate sigure in lupta cu bolile si
dăunătorii poate avea efecte nedorite, inclusiv acumularea de cantități mari de reziduuri in
produse.
• Astfel, la nivel mondial, 55,6% din eșantioanele prelevate de la fructe si legume nu conțin
reziduuri de pesticide, 38,4% au cantități reduse, in timp ce 6,3% sunt neconforme, deoarece
depășesc limita maxima admisa. In Romania, analizele au arătat ca aproximativ 20% din
legume si fructe depășesc concentrația admisa, aceste rezultate fiind înregistrate doar pentru
legumele si fructele vândute de către marii producători, in nici un caz pentru produsele pe care
le poți cumpăra de la marginea drumului sau din piețe.
• Deși la nivel comunitar folosirea pesticidelor este strict reglementată prin lege, in România
situația este de necontrolat.
• Aurel Tănase, președintele Organizației Naționale Interprofesionale „Prodrom” Legume-
Fructe, ne informează: „Piața românească de legume si fructe ajunge la un consum de 700 de
milioane de euro pe an. Dar numai 15% din totalul fructelor vândute la noi sunt autohtone, in
timp ce restul sunt din import. Legumele românești sunt dominante numai pe timpul verii, cu
o pondere de 60% din vânzări”.
• “Lada de gunoi” a Europei, România, acceptă importurile de legume și fructe de cea mai
proastă calitate. Majoritatea provin din Turcia, Israel și Olanda. Legume si fructe a căror
rădăcina n-au atins vreodată pământul, ci au stat cuminți in lăzi sau saci primind ascultător
doze considerabile de chimicale, hormoni de creștere și procedee de cosmetizare (prin metoda
iradierii si a ionizării). Desigur, se spune ca toate importurile sunt controlate din punct de
vedere al reziduurilor de pesticide si ca nu ar depăși valorile maxime admise. Cat se poate de
adevărat (daca vrem sa credem) dar ce facem când vine vorba de acumularea in timp in
organism a acestor reziduuri ramase in legume si fructe, ce înseamnă asta pentru sănătatea
noastră pe termen lung?
Gerogeana
 Diana
Exista opțiunea nr. 2?

 ACEASTA ESTE OPTIUNEA NOASTRA NR.1: LEGUMELE SI FRUCTELE CUMPARATE

DIN HIPERMARKET
 Ok, acestea fiind spuse, iți vei spune acum: „Pai e ok, eu cumpăr din piață sau de pe marginea
drumului!
 Dacă crezi că legumele și fructele cumpărate din piețe sau de la marginea drumului sunt mai
bune decât alea din hipermarket, afla ca te înșeli amarnic. Aici situația e chiar mai grava decât
in cazul legumelor vândute în hipermarketuri. Controlul asupra mărfurilor prezente in piețele
agroalimentare sau a celor vândute la margine de drum este aproape inexistent. Numai
Dumnezeu poate ști ce se ascunde in spatele așa-ziselor legume romanești.
 Moda ultimilor ani în rândul micilor cultivatori este sa folosească pesticide după bunul plac si
după ureche (pentru ca un control asupra unei agriculturi atât de divizate este imposibil), fără
măcar sa citească vreodată instrucțiunile de folosire. Dacă măcar ar fi folosite corespunzător,
atunci am putea spera ca reziduurile de pesticide s-ar diminua considerabil (la administrarea
pesticidelor se recomanda un interval de câteva zile pana la câteva săptămâni înainte ca
legumele/fructele sa fie recoltate). Când folosesc stimulatori de creștere si de coacere, (care
fac ca roșia verde sa se coacă forțat in doar 3 zile ca altfel natural s-ar coace in mai mult de o
luna), credeți ca mai așteaptă cineva atâta amar de vreme, doar ca sa dispară efectul nociv al
pesticidelor? Ba bine ca nu, ca altfel pierd startul sezonului, când legumele si fructele au un
preț considerabil mai mare. Si ăsta e doar un exemplu.
 Având in vedere ca nu pot fi supravegheați de autorități, micii producători folosesc chiar si
substanțe interzise, cu efect cancerigen, pentru creșterea culturilor de legume si fructe. Deși
sunt interzise de autoritățile din domeniu, pesticidele, precum Ethrel-ul sau 2,4-D, uneori chiar
si furadanul, se vând pe sub mana, potrivit specialiștilor. Multe dintre substanțele neautorizate
sunt la îndemâna oricui, chiar și pe site-urile de anunțuri se găsesc numeroase oferte și
producătorii nu se sfiesc sa profite de aceste metode pentru a-și rotunji veniturile, iar rezultatul
se vede uneori și cu ochiul liber.
 Deși folosirea abuziva a pesticidelor interzise poate fi depistata in unele cazuri la o prima
examinare vizuala, de cele mai multe ori, doar testele în laboratoarele de specialitate pot
scoate la iveala tipul si cantitatea de chimicale folosite de fermierii de subzistență.
 Roșiile sunt printre puținele produse agricole care pot indica, prin proprietățile lor fizice,
prezența unor pesticide cancerigene in exces. Excrescența specifica roșiilor cu țugui este
consecința excesului de Ethrel – stimulent de coacere (ilegal in România) și 2.4-D – stimulent
si pesticid de tip hormonal.
 România se află la granița de Est a Uniunii Europene și poate reprezenta o poartă de intrare a
produselor contrafăcute in Uniunea Europeană.
 Deși la nivel național s-a constatat problema, este greu să se implementeze cu succes și sa se
controleze o agricultura atât de divizată cum e cea din țara noastră.
Ema
 Georgeana
Efectele asupra sănătății
• Consumul de legume si fructe tratate cu pesticide poate genera grave afecțiuni la nivelul
organismului uman, potrivit specialiștilor in nutriție. ”Pesticidele nu pot fi metabolizate si
eliminate din corp. Cea mai mare parte dintre ele se acumulează in grăsimi si afectează ficatul.
Cu cat înaintam in vârsta, consumul de legume și fructe cu conținut ridicat de pesticide poate
produce probleme de sănătate: îmbolnăvirea ficatului, a rinichilor si chiar unele forme de
cancer. Pesticidele au efect perturbator hormonal de tip estrogen si tind să feminizeze
organismele. La băieți scade fertilitatea, iar la fete provoacă apariția precoce a pubertății. In
timp, acestea cresc riscul de cancer de sân la femei si cancer testicular sau de prostata la
bărbați. De asemenea, aceste substanțe generează apariția supraponderalității si a obezității,
care favorizează declanșarea bolilor hipertensive, a diabetului si a bolilor cardiovasculare.
Obezitatea este cea mai răspândita boala de nutriție din lume si se asociază foarte rapid cu
diabetul, a explicat Gheorghe Mencinicopschi (directorul Institutului de Cercetări Alimentare).
Un efect mai grav al consumului de alimente cu concentrație mare de pesticide este caracterul
trans-generațional al acestor substanțe. Astfel, mămicile însărcinate care mănâncă aceste
produse pot rămâne imune la efectele pesticidelor, însă ii pot îmbolnăvi pe copiii pe care ii
poarta in pântece.
1. Alergiile alimentare sunt dintre cele mai ciudate efecte ale pesticidelor de azi. Cercetătorii
de la Colegiul Albert Einstein din Centrul Medical Montefiore din New York au descoperit o
legătură între alergiile alimentare și nivelul de pesticide din urină. Persoanele cu nivel înalt de
diclorofenol, produs prin descompunerea erbicidul 2,4- D și al clorului folosit pentru
dezinfectarea apei de la robinet, suferă de alergii la lapte, ouă, fructe de mare și alune.
Diclorofenolul acționează ca un anti-microbian și poate afecta nivelul de bacterii sănătoase din
intestin, care la rândul lor pot perturba reacțiile imune naturale ale organismului la anumiți
alergeni.
2. Pierderea memoriei
Într-un alt studiu efectuat recent la University College din Londra oamenii de știință au
sugerat ca nivelurile scăzute de pesticide, care sunt considerate sigure pentru muncitorii
agricoli, expuși zilnic la influența lor, provoacă pagube considerabile la funcția cognitivă de
memorie, viteza cu care se prelucrează informațiile, precum și capacitatea de a planifica ceva
pe termen lung.
3. Autismul si alte maladii de dezvoltare. Cercetătorii mondiali ai autismului cred că această
stare se dezvoltă dintr-un amestec de gene și de poluanți care sunt în uter și se întâlnesc în
copilăria timpurie. Multe insecticide afectează negativ funcționarea normală neurologică a
organismului. Același lucru se pare că se întâmplă la unii copii. Studiul Harvard a constatat ca
copiii cu materiale de descompunere a pesticidelor organofosforice în urină au mai multe
șanse de a se îmbolnăvi decât cei fără urme reziduale de pesticide.
4. Boala Parkinson, mai mult de 60 de studii arată o legătură între pesticide și boala
neurologică Parkinson, care se recunoște prin frisoane incontrolabile.
Diana
 Ema
3. Concluzii
Ce avem de făcut?
• Minunat ar fi ca toți sa putem consuma alimente ecologice, dar e clar ca nu putem. Pe lângă
faptul ca au niște prețuri astronomice, in Romania nici nu sunt disponibile foarte multe legume
si fructe organice. Ce putem face? Putem încerca sa îndepărtam cat putem aceste chimicale
aflate la suprafața fructelor si legumelor. Exista un produs de cumpărat de la un magazin de
specialitate care curăță pesticidele si care conține apa, acid citric si surfectant amfoter pe bază
de cocos .Daca nu vă permiteți sau nu aveți de unde cumpăra un astfel de produs, pulverizați
fructele si legumele cu o soluție făcută din apă, sare si oțet. Lăsați să acționeze câteva minute
si apoi clătiți-le cu apa rece din abundență.

Opțiuni mai puțin eco

• Ceapa – aceasta nu necesită stropiri prea dese.
• Bananele - reziduurile pesticidelor rămân pe coaja fructului.
• Varza - se cultivă ușor și nu este stropită prea mult cu pesticide.
• Kiwi - coaja fructului protejează miezul de pesticide. Este recomandată spălarea fructului
înainte de decojire.
• Ananas, mango, avocado - coaja groasă a acestor fructe este o barieră împotriva pesticidelor.
• Sparanghelul - la cultivarea lui sunt folosite mai puține pesticide.
Georgeana
 Diana
Cum să iți dai seama dacă un produs este bio?
• Însemnul „AE“ nu trebuie să lipsească de pe eticheta alimentelor eco. Pe lângă menţiunea
„bio", produsul ecologic trebuie să conţină pe etichetă sigla „AE" - agricultură ecologică,
aparţinând Ministerului Agriculturii, şi pe cea a organismului de certificare. Un aliment pe a
cărui etichetă scrie „fără organisme modificate genetic", „fără hormoni" sau „natural" nu este
neapărat organic.

Codul PLU
• Trebuie să ne uităm după nişte stickere, aplicate pe fruct, care conţin câteva cifre. Acestea
sunt codurile PLU. Sunt stabilite de Federaţia Internaţională pentru Standardul
Produselor şi sunt folosite din anul 1990.
• Este vorba despre un cod din patru sau cinci cifre care arată cum a fost crescut produsul
respectiv: ecologic, cu pesticide sau dacă a fost modificat genetic. Astfel veţi înţelege şi
diferenţa de preţ dintre portocalele organice și cele crescute convenţional, de exemplu, care
pot arăta la fel.
• Dacă un fruct are codul de pe autocolant format din patru cifre, înseamnă că a fost
crescut convenţional, adică s-au folosit îngrăşăminte chimice şi pesticide.
• Codurile PLU din cinci cifre pot începe cu cifra 8 sau cu cifra 9. Cele care încep cu 8 arată
faptul că vegetalele respective au fost modificate genetic. De aceea, este indicat să evitaţi
astfel de produse.
• Dacă, in schimb, codul începe cu cifra 9, înseamnă că producţia a fost cultivată ecologic.
Adică puteţi cumpăra cu încredere fructele şi legumele dorite. Acestea au fost crescute natural,
fără îngrăşăminte chimice. Singurul dezavantaj este prețul. De obicei sunt mult mai scumpe
decât cele crescute cu pesticide.
• Dacă, cumpăraţi vegetale de import, din supermarketuri, alegeţi-le pe cele care au codul scris
pe autocolant.
• Bineînţeles, cele mai sănătoase sunt cele cultivate în grădina proprie ori cele luate de la un
producător local în care aveţi încredere.

Figura 2. Codul PLU