Prezentare . Sc „Teleski”.

SRL

Sc Cabana „TELESKI”. Srl este un proiect pe care dorim să-l realizăm pe

viitor drept pentru care avem nevoi de un capital de 200.000 RON, în vederea
realizării unei unităţi clasificate cu 2 stele
Aglomeraţiile urbane, stresul cotidian, viaţa de zi cu zi, conduc la oboseală,
frustrare. Uneori oamenii simt nevoia să stea în mijlocul naturii fără să audă
telefonul, zgomotul provocat de maşini sau alte lucruri care le-ar putea aminiti de
rutina zilnică iar cabana TELESKIle vine în ajutor.
Cabana TELESKI va fi construită pentru acel segment de public care
iubeşte natura, doreşte relaxare într-un cadru inedit şi în acelaşi timp nu doreşte să
renunţe la confortul de acasă.
Dotările interioare vor fi special create pentru a oferi o atmosferă caldă,
intimă, plăcută atât cuplurilor, familiilor cât şi turiştilor individuali.
Situată în masivul Parâng, la cota 1700 m, dispune de 22 locuri de cazare
distribuite în 12 camere, restaurant cu 40 de locuri, bucătărie proprie cu dotare
performantă, sală de sedinţe cu 30 de locuri, parcare amenajată.
Adresa: Localitatea Novaci
Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în spaţiul
dintre Jiu, Strei şi Olt. De la 2519 m altitudine, ei domină zările Gorjului şi ale
Vâlcii şi se compară cu puternicele cetăţi ale Retezatului. Parângul are piscuri ce
parcă sfârtează norii, aşa cum sunt Carja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare ,
Mohorul; el mai adăposteşte lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Roşiile,
Gâlcescu, Mija, Lacul Verde, etc.; tot pe domeniul binecuvântat al Parângului se
formează apele bogate şi limpezi ale Lotrului, Gilortului şi Jiului răsăritean; păduri
nesfârşite, vegetaţia din poieni şi de pe golurile de munte precum şi animalele care
sunt alte bogătii ale.masivului.
În urmă cu caţiva ani, oamenii au adăugat alte frumuseţi acestui tezaur
natural, şi anume construcţiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de
acumulare Vidra, Petrimanul şi Galbenul.
Staţiunea Rânca este situată la altitudinea de 1600 m, fiind în plină
dezvoltare, pârtiile de schi fiind amplasate pe Muntele Cornesu, având diferite
grade de dificultate . Zăpada abundentă de pe parcursul anului, precum şi
frumuseţile naturale ale locului au făcut din această staţiune un important punct de
reper al turismului regional.
La Rânca se găsesc două pârtii. Una de nivel mediu şi una pentru începători,
aceasta din urmă fiind dotată şi cu instalaţie de nocturnă.
Priveliştea, absolut magnifica, zăpada multă şi aerul de munte reprezintă o
atracţie pentru schiori, care în fiecare week-end iau cu asalt localitatea gorjeană.

Prezentarea ofertei de produse turistice ale cabanei

„TELESKI”

A) În domeniul timpului liber:

 trasee turistice în munţii Parâng;
 sanie / ski – pârtie în nocturnă;
 culegerea de fructe de pădure şi bureţi;
 vizionare programe TV prin satelit;
 foc de tabără;
 vizitarea de manăstiri;
  turism speologic (prin realizarea proiectului propus se are în vedere
achiziţionarea unui mijloc de transport persoane atât pentru aducerea turiştilor la
cabană cât şi pentru organizarea de trasee în zonă):
Peştera Polovragi – situată pe DN 67 C, la 60 km de Tg-Jiu, la ieşirea Olteţului
din chei, în amonte de localitatea Polovragi, este una din cele mai renumite şi mai
accesibile formaţiuni carstice din ţară. Ea a constituit un bun adăpost pentru
haiduci şi chiar pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Legenda susţine că aici ar
fi fost locuinţa lui Zamolxis, zeu al geto-dacilor.
Peştera Muierilor – aflată la DN 67 C, la 54 km de Tg-Jiu, este situată pe
Cheile Galbenului la 3 km de localitatea Baia de Fier. Este prima peşteră
electrificată din România. S-a format sub acţiunea eroziunii apei asupra rocilor
calcaroase, jurasice formate în urmă cu 125-160 milioane ani. Prezintă importanţă
sub aspect istoric datorită descoperirii vestigiilor şi resturilor de faună, fosilă
(ursul de peşteră). Galeria principală are o lungime de cca 750 m: Orga, Altarul,
Domnul Mic , Sala minunilor, Amvonul, Stânca însângerată sunt câteva din
frumuseţiile peşterii.
Cheile Sohodolului – situate la 22 km de Tg-Jiu, şi având o lungime de peste 2
km prezintă numeroase fenomene carstice în special peşterile – monumente ale
naturii. Sunt unice în ţară datorită aspectelor prezentate de tunelurile săpate de apa
Sohodolului în pereţii lor înalţi şi abrupţi, cascadelor colorate care cad din versanţi
numai în perioadele cu ploi precum şi unei curioase formaţiuni carstice rămasă
suspendată şi numită Inel; Valea Sohodolului are numeroase şi variate monumente
ale naturii (chei, peşteri, etc.); popasul turistic Sohodol.
Peştera Cloşani – situată pe DN 67 D, la 61 km de Tg-Jiu, în apropierea satului
Cloşani, este una dintre cele mai frumoase din ţară datorită formaţiunilor carstice
deosebite – situată pe valea Motrului în masivul Piatra Cloşani (1427 m). Pe
drumul ce urcă de la peşteră spre varful Piatra Mare a Cloşanilor se află peştera
Cioaca cu Brebenei
 Tratament şi recreere:
Săcelu - staţiune balneoclimaterică permanentă, pe malurile râului Blahniţa,
la 31 km de Tg-Jiu. Aflată la adăpostul dealurilor subcarpatice împădurite şi al
masivului Parâng, într-un frumos cadru natural (340 m alt.), clima este blânda şi
reconfortantă.
Izvoare minerale si nămol sapropelic cunoscute de pe vremea romanilor
(care au construit aici terme în scopuri terapeutice, prima atestare a staţiunii
datând din anul 1275).
Apele minerale – sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, iodurate – se
recomandă în cura externă pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale, ale
aparatului locomotor şi sistemului nervos periferic, afecţiuni post-traumatice,
ginecologice, respiratorii, iar în cura internă pentru afecţiuni ale aparatului
digestiv.
Pavilionul central al staţiunii este dotat cu instalaţii, pentru băi la cadă, cu
ape minerale, pentru împachetări cu namol şi electroterapie; instalaţii pentru
ungeri cu namol şi băi în aer liber la cele patru bazine; buvete pentru cura interna
cu ape minerale; ştrand pentru aerohelio terapie; solare pentru femei şi barbaţi.
Vilele, restaurantele, pensiuniile, discotecile întregesc spaţiul de odihnă şi recreere
al staţiunii.
Rânca - staţiune turistică situată în masivul Parâng la o altitudine de cca.
1600 m.
Relieful carstic prezent prin chei, coline, peşteri, numeroase lacuri glaciare
din apropiere reprezintă puncte de mare atracţie turistică pentru amatorii de
drumeţii.
 Temperaturile scăzute menţin un strat stabil de zăpadă circa 6-7 luni pe an,
ceea ce conferă o bună ocazie pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Fauna prezentă pe aceste locuri constituie un adevarat paradis pentru
amatorii de vânătoare, iar aerul curat şi puternic ozonat este foarte apreciat de cei
aflaţi în week-end, sejour sau cantonament sportiv.
Amenajările şi dotările recente precum şi cele aflate în curs de realizare fac
din această staţiune un important punct de atracţie pentru odihnă, recreere şi
divertisment.
B În domeniul cultural: cunoaşterea obiceiurilor, meştesugurilor şi
portului popular din zonă:
Obiceiuri populare - Judeţul Gorj este o zonă cu un folclor de rară frumuseţe
şi vitalitate. Folclorul obiceiurilor de peste ani sau din viaţa omului din aceste
locuri se constituie ca parte a unui nucleu fundamental al culturii noastre populare
tradiţionale. Ghermanul la Runcu – 12 mai, Rusaliile, la Padeş, Sânzienele, la
Crasna – 24 iunie, Sf.Ilie, la Polovragi – 20 iulie, Sf. Maria, la Tismana – 15
august şi multe altele, sunt tot atâtea prilejuri de bucurie şi sărbătoare care reunesc
vechi credinţe laice, mituri şi legende ce readuc în timp imemorabila tinereţe a
artei populare româneşti.
Meştesuguri populare - Arhitectura ţărănească – se manifestă ca o strălucită
artă a construcţiilor din lemn.
Stejarul greoi al bogatelor păduri ale zonei a dat proporţii şi decor siluetei
zvelte a casei cu stâlpi frumos dălţuiţi. O adevarată artă sunt podoabele create cu
dalta de meşteri anonimi pe faţada locuintei ori pe porţile primitoare.
La un asemenea nivel de creaţie se ridică în Gorj şi produsele centrelor de
olari – ca acelea din Galeşoaia, Glogova şi Stefăneşti. Costumul gorjenesc, de o
eleganţă dusă până la rafinament, nu şi-a pierdut nici sobrietatea şi distincţia
decoraţiei, nici echilibrul culorilor ori armonia nuanţelor. La Peştişani, Bălceşti,
Bumbeşti Piţic, Polovragi, Aniniş, turistul poate admira gherghefurile ieşite din
mâinile fetelor şi femeilor sau poate participa, în atelierele unor meşteri populari,
la apariţia unor bijuterii de lemn, sculpturi (Peştişani, Bălceşti, Novaci, Glogova,
Crasna, Polovragi), produse de dogărie (Jupâneşti, Pocruia), împletituri din rachiţă
la Barbăteşti şi Bâlteni.
Cântecul, jocul şi portul popular - Păstrătoare statornică a tradiţiilor şi
obiceiurilor, zona Gorjului ramâne înca o vatră de renume în ceea ce priveşte
perpetuarea interesului pentru cântecul şi jocul străbun. Preocuparea instituţiilor
de profil, cu obligaţii în domeniu, nu a trebuit decât să răspundă organizatoric
simţirii native a celor ce locuiesc în acest ţinut. O sută de manifestări ciclice
consemnează şi atrag an de an public, nu numai din judeţ ci şi din alte părţi.
Să menţionăm că în judeţ funcţionează una din cele mai prestigioase fomaţii
folclorice din ţară, ansamblul “Doina Gorjului” purtătoare a frumuseţilor
cântecului, dansului şi portului românesc pe toate meridianele globului.
C În ceea ce priveşte oferta generală de servicii:
- Încălzire cu centrală, apă caldă ;
- TV, telefon ;
- Servicii gratuite: trezirea turiştilor la ora solicitată, asigurarea de
reviste, ziare în holuri .

Atragerea atenţiei oaspeţilor/turiştilor asupra ofertei .

Acest aspect se potae realiza prin urmatoarele elemente:
 Mapa de informare ( în fiecare cameră o mapă de informare cu
toate serviciile şi facilităţile oferite de pensiune
şi zonă)
 Panou ( amplasat la drumul principal pentru a oferi
informaţii despre pensiune )
 Seri informative ( pentru grupuri de turişti )
 Particularităţile ofertei noastre sunt:
- calitatea deosebită a pachetului de servicii oferit ;
- preţuri accesibile ;
- activităţi de recreere în aer liber .
Grupurile ţintă pe care ne propunem să le abodăm sunt: .
- persoane fizice care solictă servicii de turism rural ;
- turişti aflaţi în tranzit ;
- grupuri de turişti 20 persoane ;
- oameni de afaceri ;
- turişti străini ;
- sportivi .
Activităţile prin care ne dorim să creştem gradul de ocupare sunt:.
Oferte pausal (extrasezon) unde scădem preţul de cazare în perioadele de
extrasezon
Programe speciale de câte o saptamană unde se includ sejururile din
perioadele:
- 1–8 Martie;
- Sărbătorile de Paşte;
- Sărbătorile de Crăciun;
Programe speciale de sfârşit de săptămână cum ar fi:
- 1 mai;
- 9 mai;
- 1 iunie;
Programe speciale care se adresează anumitor categorii de persoane
(grupuri ţintă). Aceste programe se realizează prin colaborarea cu oamenii de
afaceri, organizarea de mini-conferinţe
 Preţul de închiriere .
Camera dublă - 23,02 Euro 100 RON (Lei)/Zi
Camera single - 17 Euro /Zi 73 RON (Lei)/Zi
Locuinţa de vacanţă - 35 Euro /Zi 150 (Lei)/Zi
Dejun / Cină - 14,38 Euro 75 RON /Turist
Fitness - 4,32 Euro 17 RON /Turist
Suplimentar: asigurarea micului dejun pentru locuinţele de vacanţă.
Piaţa cabanei noastre este prezentată în tabelul de mai jos:.
Canale de distribuţie
Principalii clienţi ai societăţii
Nr.cr Client Valoare Pondere % Termen de plată
t
1. Turişti români şi din străinătate 105.875 55% Plata se face pe loc
2. Persoane aflate în transit 42.350 20% Plata se face pe loc
3. Oameni de afaceri şi sportivi 58.231 25% Plata se face pe loc
Total 192.500 100%
Fig. 3.1 Piaţa pe care va acţiona cabana Zâmbeşte-i Zăpezii

Prin finalizarea proiectului odată cu includerea Cabanie TELESKI în

circuitul turistic ,cererea pentru produse turistice va creşte datorită ofertei
serviciilor turistice, a calităţii acestora cât şi a zonei deosebite unde este amplasată
staţiunea. La aceasta va contribui promovarea serviciilor oferite prin toate
mijloacele specifice.
Cabana realizează publicitate şi relaţii cu publicul astfel: pentru promovarea
serviciilor turistice pe care putem să le oferim în cadrul Cabanei TELESKI din
staţiunea Rânca, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de turişti se vor
edita:
-Prospecte distribuite prin poşta
 -Pliante
-Carţi de vizită
-Bannere
-Mapa informativă în cameră
-Carţi poştale
-Plăcuţe indicatoare / Panouri
-Cadori oferite oaspeţilor
-Scrisori publicitare
-Anunţuri
Pagina de internet: www.cabana.com/teleski.ro
Colaborări cu agenţii / birouri de turism - Se va urmări colaborarea cu cât
mai multe agenţii de turism atât din ţară cât şi din străinătate.
Colaborari cu alţii:
- Mediul de afaceri;
- Firme de pregătire profesională pentru a promova cursanţilor oferta de
servicii oferite în cadrul cabanei Teleski;
- Organizaţii studenţeşti .
Acţiuni speciale pe care le va realiza cabana “Teleski” sunt:
- Festivitate oficială de deschidere a pensiunii turistice.
- Participare la târguri, expoziţii pentru consumatori, pieţe
Se va colabora cu pensiunile din apropriere, în cazul în care numărul
turiştilor este mai mare decât locurile disponibile de cazare a pesiunii.
Există posibilitatea realizării unei colaborări cu restaurante şi hoteluri din
Târgu-Jiu şi alte localităţi, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de turişti.
Câteva din ofertele de produse caracteristice turismului rural şi de care
dispune cabana noastră sunt:
 Oferta de mâncăruri şi specialităţi cu specific regional, care va include şi
sortimente specifice zonei şi regiunii.
Oferta de vin / vin spumant / ţuică, ofertă care va include şi sortimente
specifice zonei.
Discuţii cu alţi manageri de pensiuni despre raportul calitate/preţ în cadrul
târgurilor de turism, în timpul vizitelor la diferiţi ofertanţi de servicii.
Riscurile şi oportunităţile cabanei noastre sunt următoarele:
1.Puncte tari :
- staff-ul hotelului
- raportul calitate – preţ
- amplasament foarte bun în centrul staţiunii
- cadrul natural montan şi trasee turistice
- pârtia de sanie şi ski în sezonul rece
- forţă de muncă calificată
- tehnologie de gestionare a informaţiei modernă
- nu depinde de un singur furnizor
- existenţa restaurantului şi oferta alimentară
- existenţa construcţiei
-prestigiul staţiunii în creştere chiar pe plan internaţional
2.Puncte slabe ;
- dependenţa de agenţiile de turism
3.Oportunităţi :
- cunoaşterea concurenţei din toate punctele de vedere ( raport calitate-preţ,
strategii de dezvoltare, etc )
- tendinţele pieţei
- politica promovată de autoritatile locale
- atragerea de noi clienţi străini
 4.Pericole :
- expansiunea marilor firme de prestări servicii turistice
- taxele impuse de autorităţile locale
- veniturile tot mai mici ale populaţiei
- migrarea turiştilor spre alte zone turistice din alte ţări.

Proiectul cabanei „Teleski”

Sistemul de obiective pe care îl urmărim în realizarea acestui produs turistic
proiect este :
Obiective Obiective derivate Obiective derivate Activităţi
strategice de gradul I de gradul II necesare
1. Asigurarea unei 1.1. Creşterea anuală a 1.1.1. Creşterea cifrei de Producţie
dinamici a cifrei de afaceri, în preturi afaceri reale pe piaţa externă Vânzări
profitului de cel comparabile, cu minim 10% cu 7% anual Marketing
puţin 15% în anual Motivare
fiecare an. personal
1.1.2 Diminuarea Contabilă
cheltuielilor excepţionale Juridică
Financiară
2. Creşterea 2.1. Retehnologizarea 2.1.1. Achiziţionarea unor Investiţii
profitabilităţii secţiilor şi atelierelor de utilaje şi tehnologii noi, de Financiară
acţiunilor cu minim producţie prin efectuarea de mare randament Buget
20% până în anul investiţii în valoare de Organizare
2013 150.000 E până în 2013 managerială
2.2. Diminuarea costurilor 2.2.1. Îmbunătăţirea calităţii CTC
de producţie cu 10% produselor si serviciilor Fabricaţie
oferite Investiţii
Motivare
personal
3. Crearea unui 3.1.Proiectarea sistemului 3.1.1. Elaborarea de studii de Organizare
sistem de de management până la remodelare a principalelor managerială
management sfârşitul anului 2012 componente manageriale: Previziune
performant până la organizatorică, Sistem
30 decembrie 2012 informaţională, metodologic, informaţional
decizională

Realizarea obiectivelor se poate face respectând următorii pasi:

 asimilarea unui nou produs;
 efectuarea de investiţii (achiziţionarea unor utilaje şi maşini mai
performante);
 modernizarea managerială ;
 reducerea consumului absolut şi relativ de factori de producţie;
 promovarea produselor prin intensificarea reclamei;
 sporirea motivaţiei în muncă a personalului prin creşterea câştigului
salarial mediu nominal ;
Estimăm că activităţile specifice aplicate în cadrul proiectului pentru
următorii cinci ani de realizare a investiţiei , au o tendinţă de creştere până în cel
de-al patrulea an iar în anul cinci de realizare acesta rămâne constant
Tabelul nr.3.2. Producţia de servicii turistice estimată
Nr turisti/luna
Denumire Producţie Producţie / Producţie / Producţie / Producţie /
activitate: / Servicii Servicii Servicii Servicii Servicii An 5
an 1 An 2 An 3 An 4 (Turişti)
(Turişti) (Turişti)
Cazare 140,00 154,00 169,40 186,34 186,34
Dejun / Cina 140,00 154,00 169,40 186,34 186,34
Fitness 70,00 77,00 84,70 93,17 93,17
TOTAL 350,00 385,00 423,5 465,85 465,85

Tabelul nr 3. Producţia de servicii turistice estimată

 lei/lună
Denumire activitate: Producţie / Producţie / Producţie / Producţie / Producţie /
Servicii An Servicii An Servicii An Servicii An Servicii An
1 (RON) 2 (RON) 3 (RON) 4 (RON) 5 (RON)
Cazare 112.000 123.200 135.520 149.072 149.072
Dejun / Cina 70.000 77.000 84.700 93.170 93.170
Fitness 10.500 11.550 12.705 13.975 13.970
TOTAL 192.500 211.750 232.925 256.217 256.217

Cabana turistică Teleskiva fi proiectată să îndeplinească condiţiile obligatorii

corespunzătoare categoriei de 2 stele atât din punct de vedere al construcţiei, al
dotărilor cât şi al serviciilor oferite .
Cabana turistică Teleski este amplasată în Rânca, Novaci, str. Ghe Tătărescu
nr.170, judeţul Gorj.
Suprafaţa terenului pe care va fi amplasată este de 500 mp, având lungimea
de L=33,30m, şi laţimea l=16,50 m, cu drept de proprietate prin concesiune,
conform Contractului de concesiune nr.6143/23.09.2012.
Tabel nr 4 Terenuri
Terenuri
Categorie de teren Fără proiect Cu proiect
Ha ha
Irigat Neirigat Irigat Neirigat
1. arabil
2. păşune
3. fâneţe
4. culturi furajere perene
5. amplasare pensiune 0,0500
6. neproductiv
Total
din care arabil

Tabel 5 Forţa de muncă

Forţa de muncă
Personal Specialitate/ Fără Cu proiect
Meseria proiect Nr.
Nr.
1.Cameristă Cameristă 1
2.Cameristă Cameristă 1
3.Bucătar Bucătar 1
4.Ospătar Ospătar 1

4
Total, din care:
- permanenţi 4
- sezonieri

Tabel nr 6 Clădiri cu proiect

mii RON
Cladiri - cu proiect (mii RON)
Denumire cladiri Valoare Amortizare Valoare Amortizare Cota de
(noi/modernizate) iniţiala cumulata rămasă anuală intreţinere
anuală
CABANA 466300 9326 186,52
TURISTICĂ
TELESKI

TOTAL 466300 0 0 9326 186,52

Tabel nr.7 Utilaje - cu proiect

mii RON
Utilaje - cu proiect (mii RON)**
Denumire utilaje (noi) Valoare Amortizare Valoare Amortizare Cota de
iniţială cumulată rămasă anuală intreţinere
anuală
- Centrală funcţionare 11.000,00 1.100,00 22,00
combustibil solid
- Vas expansiune închis 220,00 22,00 0,44
cu membrană
- Vas expansibil boiler 100,00 10,00 0,20
- Pompe circulaţie 220,00 22,00 0,44
- Boiler preparare a.c.m. 2.000,00
TOTAL 13.540,00 0,00 0,00 1.154,00 23,08

Furnizorii
Lista de achiziţii şi sursele de aprovizionare pentru activele care fac obiectul
procesului sunt prezentate în tabelul de mai jos:.
Tabel nr.8 Lista de achiziţii active
mii RON ; %
Lista de achiziţii active
Nr.crt. Furnizor Adresa Produs Valoare Procent din
estimate total valoare
RON eligibilă a
investiţiei
1. S.C. TG-JIU DOTARE CAMERĂ 29.095
THOMAS 4,19%
2. S.C. NOVACI DOTARE CAMERĂ 29.095
FAITH 4,19%
3. S.C TG-JIU DOTĂRI SPAŢII 18.050
CARISMA COMUNE/SALA DE
MESE 2,60%
4. CORA BUCUREŞTI DOTARE 39.860
BUCĂTĂRIE 5,73%
5. METRO CRAIOVA ALTE DOTĂRI 36.690 5,31%
Furnizor TOTAL 153.000 22,70%

Tabel nr.9 Lista de achiziţii materii prime , materiale , servicii semnificative

pentru un ciclu de producţie .
Nr. Valoare
Adresa Produse / Servicii Cantitate
Crt. Furnizori estimată
Tg. Jiu - carne, prep.
din carne (porc,
1 InterEX, pasare,vita) 559,94 4.281,26
InterEx, Producători Tg. Jiu
2 autorizaţi Novaci - ouă 2.799,72 1.946,03
Piaţa centrală Tg. Jiu
3 Producători autorizaţi Novaci - brânză 419,96 2.919,04
Metro, Sellgross Craiova
Piaţa centrală Tg. Jiu - legume şi
4 Producători autorizaţi Novaci fructe 559,94 2.919,04
Succes, Magazine Tg. Jiu
5 specializate - paste făinoase 279,97 389,21
Tg. Jiu diverse 0,00 0,00
Succes, Magazine Tg. Jiu
6 specializate - ulei, oţet 28,00 136,22
Succes, Magazine Tg. Jiu
7 specializate - mirodenii 2,80 58,38
Succes, Magazine Tg. Jiu
8 specializate - sare, zahăr 83,99 29,19
 Craiova
9 InterEx, Metro Tg. Jiu - băuturi 699,93 12.162,68
Craiova - băuturi
10 InterEx, Metro Tg. Jiu răcoritoare 1.399,86 4.378,57
Craiova
11 InterEx, Metro Tg. Jiu - cafea 55,99 175,14
12 Magazine specializate Tg. Jiu - desert 419,96 1.459,52
Total Ron 30.854,30
total Euro 8.877,91
0 30.854,30

Furnizori de servicii cu care vom colabora sunt Electrica şi Aquaterm

Novaci.
Prognoza veniturilor cabanei este următoarea:
Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă,
conform obiectului de activitate al solicitantului.
Veniturile provin din următoarele surse:
5 camere cu două paturi/tarif 80,00 lei RON / cameră
- Dejun / Cină 50,00 RON / persoană
- Fitness 15,00 RON / persoană
Tabel nr.10 Gradul de ocupate la care au fost porgnozate veniturile
Camere 5
zile
zile / trim 90 propuse 30 (33,33%) 300
zile
zile / trim 90 propuse 40 (44,44%) 400
Gradul de ocupare la care au fost prognozate veniturile sunt de 33 % pentru
6 luni respective 44 % pentru următoarele 6 luni.
A fost calculate ca jumătate din turiştii estimaţi pentru un an să solicite
servicii de fitness.
 Evoluţia veniturilor pe următorii 4 ani a fost calculată aplicând un procent de
1,1 pentru anul 2, 3, şi 4, anul 5 având aceaşi prognoză cu anul 4.
Ve(an 1) = 192.500 RON
Ve(an 2) = 211.750 RON
Ve(an 3) = 232.925 RON
Ve(an 4) = 256.218 RON
Ve(an 5) = 256.218 RON
Cheltuieli de exploatare* (Ce)= cheltuieli generate de derularea activităţii
curente.
Cheltuielile de exploatare aferente veniturilor obţinute provin din:
- cheltuieli cu mărfurile şi materiile prime necesare preparării mesei pentru
turişti
- cheltuieli cu energia electrică consumată
- cheltuieli cu personalul angajat
- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe
Baza de calcul la care au fost prognozate cheltuielile s-a realizat aplicând
procent din venituri astfel:
Evoluţia cheltuielilor pe următorii 4 ani a fost calculată aplicând un procent
de 1,1 pentru anul 2, 3, şi 4, anul 5 având aceaşi prognoză cu anul 4.
Tabel nr 11 Evoluţia cheltuielilor pe următorii 4 ani.
%
Anul 1 Anul 2
TRIM TRIM TRIM TRIM TRIM TRI
Categoria TRIM I TRIM I
II III IV II III M IV
2.48
Cheltuieli pentru 2.317, 2.003, 2.003, 2.317, 2.482, 2.136, 2.1367
2,17
exploatare - total 055 017 017 055 171 730 30
1
Cheltuieli cu
materiile prime şi 16,76 17,00 17,00 16,76 16,76 17,00 17,00 16,7
cu materialele % % % % % % % 6%
consumabile
Alte cheltuieli 1,33% 0,07% 0,07% 1,33% 1,33% 0,07% 0,07% 1,33
 materiale %
Alte cheltuieli din
3,36
afară (cu energia 3,36% 3,92% 3,92% 3,36% 3,36% 3,92% 3,92%
%
şi apa)
Cheltuieli privind 0,00
0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
mărfurile %
Cheltuieli 21,45 20,99 20,99 21,45 21,45 20,99 20,99 21,4
materiale – total % % % % % % % 5%
Cheltuieli cu
10,07 10,07 7,28
personalul 7,55% 7,55% 7,28% 9,70% 9,70%
% % %
angajat
Cheltuieli cu
3,62
asigurările şi 3,76% 5,01% 5,01% 3,76% 3,62% 4,83% 4,83%
%
protecţia socială
Cheltuieli cu
11,31 15,08 15,08 11,31 10,90 14,54 14,54 10,9
personalul –
% % % % % % % 0%
total
Cheltuieli cu
4,41
amortizarile şi 4,85% 6,47% 6,47% 4,85% 4,41% 5,88% 5,88%
%
provizioanele
Cheltuieli privind 0,00
0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
prestaţiile externe %
Cheltuieli cu
impozite, taxe şi 2,48
2,73% 3,64% 3,64% 2,73% 2,48% 3,31% 3,31%
vărsăminte %
asimilate
Alte cheltuieli de 1,78
1,78% 2,38% 2,38% 1,78% 1,78% 2,38% 2,38%
exploatare %
Cheltuieli pentru 42,13 48,56 48,56 42,13 41,03 47,09 47,09 41,0
exploatare - total % % % % % % % 3%

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Categoria
8.640,1 9.237, 9.889,2 10.599 10.777,
Cheltuieli pentru exploatare - total
44 801 49 ,510 373
Cheltuieli cu materiile prime şi cu materialele 16,88 16,86
16,88% 16,86% 16,86%
consumabile % %
Alte cheltuieli materiale 0,70% 0,70% 0,79% 0,79% 0,79%
Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 3,64% 3,64% 3,60% 3,60% 3,60%
Cheltuieli privind mărfurile 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
21,22 21,25
Cheltuieli materiale – total 21,22% 21,25% 21,25%
% %
Cheltuieli cu personalul angajat 8,81% 8,49% 8,01% 7,72% 8,19%
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 4,39% 4,23% 3,99% 3,85% 4,08%
12,72 11,57
Cheltuieli cu personalul – total 13,20% 12,01% 12,26%
% %
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele 5,66% 5,15% 4,59% 4,17% 4,17%
Cheltuieli privind prestaţiile externe 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 3,18% 2,89% 2,58% 2,34% 2,34%
Alte cheltuieli de exploatare 2,08% 2,08% 2,04% 2,04% 2,04%
 44,06 41,37
Cheltuieli pentru exploatare - total 45,34% 42,46% 42,06%
% %

Tabel nr. 12 Cheltuieli cu personalul

RON/Lună
TOTAL PERSONAL 4 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Salariu mediu pe LUNĂ
120 127 135 143 151
RON/luna
Salariu mediu pe LUNĂ
417,048 442,071 468,595 496,711 526,513
RON/luna
Cheltuieli salariale
lunare Lei / Lună ( - 1.384,599 1.467,675 1.555,736 1.649,080 1.748,025
17%)
Cheltuieli cu asigurările
şi protecţia socială 689,530 730,902 774,756 821,242 870,516
49.8% Lei / Luna
Cheltuieli salariale
16.615,192 17.612,104 18.668,830 19.788,960 20.976,297
anuale LEI( - 17%)
Cheltuieli cu asigurările
şi protecţia socială 8.274,366 8.770,828 9.297,077 9.854,902 10.446,196
49.8% RON
TOTAL LEI 24.889,558 26.382,932 27.965,907 29.643,862 31.422,494

Tabel nr 13 Cheltuieli consumabile si de promovare

Ron/trim , euro/trim
CHELTUIELI CONSUMABILE RON/trim €/trim
tipizate, cartuş toner, hârtie, .... 100 28,77
detergenşi, săpun,.... 300 86,32
TOTAL consumabile 400 115,09

CHELTUIELI DE PROMOVARE RON/trim €/trim

Realizare şi întreţinere pagină web 130 37,41
Radio TV 350 100,71
Reviste şi ziare 200 57,55
Broşuri pliante 300 86,32
TOTAL PROMOVARE 980 281,98

Ce (an1) = 86.401 RON

Ce (an2) = 92.378 RON
Ce (an3) = 98.892 RON
Ce (an4) = 109.995 RON
Ce (an5) = 107.774 RON
 Proiecţia contului de profit şi pierderi la cabana “Teleski” este următoarea:
Venituri financiare - nu este cazul
Cheltuieli privind dobânzile – nu este cazul
Alte cheltuieli finaciare – nu este cazul
Impozit pe profit/venit (Ip)pentu cei 5 ani este:
Ip (an1) = 16.976 RON
Ip (an2) = 19.100 RON
Ip (an3) = 21.445 RON
Ip (an4) = 24.036 RON
Ip (an5) = 23.751 RON
Bilanţ sintetic previzionat pentru cabana noastră este următorul:
An 0 din bilanţ s-a completat cu 0, întrucât societatea este nou constituită.
Valoarea amortizărilor cumulate activelor imobilizate a fost corelată cu
valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute în contul de profit şi pierderi.
Având în vedere specificul activităţii desfăşurate, nu se previzionează
stocuri pentru următorii ani.
Valoarea creanţelor a fost corelată cu specificul activităţii societăţii.
Contul va fi alimentat din surse proprii şi programul SAPARD conform
graficului de implementare şi a legislaţiei în vigoare privind achiziţiile.
Fluxul de numerar a fost corelat cu principale activităţi ale proiectului
aferent perioadei de implementare de 2 ani, cât şi pentru o perioada de 5 ani după
implementare.
Disponibilul de numerar current este pozitiv pentru întreaga perioadă de
timp.
Indicatori financiari utilizaţi de cabana noastră sunt următorii:
1.Valoarea investitiei realizată este de 695.080 astfel Vi = 695.080 RON.
 Tabel nr 14 Venituri din exploatare
Ron/an

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5

(Ve) = RON 192.500,00 211.750,00 232.925,00 256.217,50 256.217,50

Tabel nr 15 Cheltuieli de exploatare

Ron/an
Total an
Total an 1 Total an 2 3: Total an 4 Total an 5
(Ce)= RON 86.401 92.378 98.892 105.995 107.774

Rata rezultatului din exploatare notată cu r(Re) trebuie să fie minim 10%
din Ve , r(Re) = Re/Ve*100
Re- rezultatul din activitatea curentă Re= Ve-Ce şi trebuie să fie pozitiv
pentru fiecare an previzionat.
Tabel nr 3.16 Rata rezultatului din exploatare
Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5
(rRe)= % 55,12% 56,37% 57,54% 58,63% 57,94%

Profitul net (Pn)este rezultatul final al exerciţiului financiar (anual) din care
s-a scăzut impozitul pe profit.
Tabel nr 17 Profitul net
Ron/an
Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5
(Pn)= RON 89.123 100.272 112.587 126.187 124.693

Durata de recuperare a investiţiei este de 6ani şi 51 zile

Rata rentabilităţii capitalului investit r(Rc) trebuie să fie minim de 5%
Tabel nr 18 Rata rentabilităţii
 Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5
(Re)= % 12,82% 14,43% 16,20% 18,15% 17,94%

Rata îndatoririi rI trebuie să fie maxim 60% şi este calculată ca raportul între
datorii şi total active.
Tabel nr. 19 Rata îndatoririi.
Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5
RI= % 7,52% 49,06% 27,33% 3,35% 2,09%

Rata de actualizare este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de

numerar viitoare
Tabel nr. 20 Valoarea neta actualizată VNA.
Ron
VAN > 0 RON 934.696,3824
Tabel nr 21 Disponibil de numerar curent
Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5
99.803 210.755 334.023 470.889 606.262

Impactul proiectului asupra zonei şi a mediului de afaceri

S.C. teleski S.A. işi propune prin realizarea acestei investiţii atragerea de
turişti în zona Rânca-Novaci, o mai bună popularizare şi informare asupra
potenţialului turistic al Judeţului Gorj în general, şi al zonei Rânca-Novaci în mod
special.
Prin realizarea proiectului, se vor aduce beneficii comunităţii prin contribuţii
la taxele şi impozitele locale, contribuţii care vor ajuta la dezvoltarea mediului
local de afaceri.
 Prin implementarea proiectului nu vor fi aduse influenţe cu aspect negativ
asupra mediului.
Îmbunătăţirile şi schimbările care le va realiza cabana noastră pe viitor sunt:
 Dezvoltarea turismului în zonă şi împrejurimi;
 Creşterea circulaţiei turistice va contribui la creşterea veniturilor populaţiei.
 Prin achiziţionarea de produse alimentare din zonă , va aduce un profit în
cadrul populaţiei.
 Creşterea potenţialului de dezvoltare zonală pe termen mediu şi lung ;
 Creşterea numărului de investiţii cu finanţare locală şi/ sau străină şi a locurilor
de muncă sezoniere şi stabile pe termen mediu şi lung ;
 Prin organizarea de concursuri de orientare turistică şi marcarea de trasee
turistice, proiectul va contribui la protecţia mediului şi la conservarea cadrului
natural.

Stabilirea stadiului ciclului de viaţă al produselor turistice la cabana

Teleski

I. Lansarea
Pentru ca produsul turistic oferit de cabana Teleski să aibă succes în
lansarea pe piaţă am propus strategia de pătrundere rapidă pe piaţa turistică.
Această strategie se bazează, în lansarea noului produs turistic, pe un preţ
scăzut şi pe efectuarea unor cheltuieli mari de promovare ceea ce conduce la
obţinerea într-o perioadă scurtă a unei cote pe piaţă mari.
II. Creşterea
Pentru a atrage tot mai mulţi clienţi iar vânzările să crească cabana
Zâmbeşte-i Zăpezii a recurs la strategia de îmbunătaţire a produsul prin:
înfrumuseţarea camerelor şi a teraselor, precum şi oferirea clienţilor de servicii de
divertisment cum ar fi:
-biciclete pentru rutele montane;
-excursii cu sania pe perioada sezonului de iarnă;
-jocuri de masă;
-karaoke,
-excursii la alte obiective turistice.
III Maturitatea
Pentru a atrage clientela întreprinderilor concurente cabana Teleski oferă
pentru anumite ocazii următoarele oferte:
-Sărbătorile de Paşti
-Sărbători de iarnă
Includem în structura produsulu, noi elemente şi caracteristici, ceea ce
determină creşterea atractivităţii acestuia.
Aceste produse constând în:
-dotarea fiecărei camere cu televizor şi programe prin cablu;
-acces la internet;
-linie telefonică cu acces internaţional .
IV Declinul
Dacă se va ajunge la o astfel de situaţie, cabana Teleski propune retragerea
progresivă de pe unele segmente ale pieţei turistice care s-au dovedit a fi
nerentabile sau dificil de satisfăcut; pătrunderea pe alte segmente de piaţă; acţiuni
publicitare active, oferirea unor pliante, internet.