Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abstract: Serviciile reprezintă un sector important al oricărei economii naţionale dată fiind
ponderea din ce în ce mai însemnată în produsul intern brut dar şi în alţi indicatori reprezentativi pentru
comensurarea unei economii. Aliniindu-se, mai mult ca oricare alt sector al economiei curentului de
dezvoltare durabilă extreme de actual, sectorul serviciilor contribuie într-un procent destul de însemnat
la realizarea condiţiilor care să răspundă prezentului şi viitorului, în care creşterea nivelului de trai şi al
calităţii vieţii reprezintă imperative de prim rang. Cu toate aceste, serviciile din România ca de altfel din
toate economiile lumii, au fost puse în dificultate de situaţia de instabilitate economică manifestată cu
putere în ultima perioadă, aspect pe care încercăm să-l surprindem în cadrul acestei lucrări. Ne-am
propus să determinăm care a fost impactul crizei economic asupra serviciilor din România, care după
1990 au cunoscut o dinamică fără precedent devenind şi în ţara noastră cel mai important sector. În
acest scop am utilizat datele statistice oficiale referitoare la servicii dar şi un material bibliografic
însemnat.
Key words: tertiary sector, the crisis, the crisis impact on services, developments
Introducere
The term "crisis" means different things to different people and is used in both positive and
negative contexts, while players on the market are regarded as its own identity and their interconnection
with partners, it is not always clear who "owns" a crisis or organization or who are affected by the crisis
widely discussed lately.
Ceea ce este cert, este faptul că instabilitatea economică, generată de această criză extrem de
agresivă, care pare că nu mai ia sfârşit, are influenţe negative asupra majorităţii domeniilor de activitate,
inclusiv asupra activităţilor aferente sectorului terţiar.
Cu toate acestea activităţile incluse în denumirea generică de servicii au devenit şi se menţin şi în
anii de criză, cel puţin pe plan cantitativ, activităţi dominante în economia modernă a României şi nu
numai. Aceste aspecte încercăm să le dmenostrăm mai jos
Dezvoltarea sectorului tertiar reprezintã un criteriu de apreciere a modernizãrii economiei si
totodatã o sursã de îmbunătăţire a nivelului calităţii vieţii. Pentru populaţie prezintă importanţă
diversificarea şi calitatea serviciilor disponibile, accesibilitatea din punct de vedere material, apropierea
spatialã. timpul de asteptare.
Se poate observa că sectorul terţiar deţine cea mai importantă pondere în total angajaţi ai
economiei naţionale în toţi cei trei ani analizaţi, prezentând şi în aceşti ani de criză un trend crescător atât
în valoare absolută cât şi ca pondere . Astfel dacă în anul 2008, 39,6% din angajaţi se regăseau în sectorul
serviciilor comparativ cu 23,7% in industrie, în anul 2010 sectorul terţiar era reprezentat de 41,24%
pondere mult superioară sectorului primar (30,08%) şi sectorului secundar (21,05%).
Dacă adăugam sectorului serviciilor şi construcţiile care sunt considerate în ultima vreme de mai
multi specialişti ca activităţi de servicii, ponderea deţinută de servicii în total angajaţi ai economiei
româneşti creşte considerabil, chiar dacă acestea înregistrează scăderi în perioada analizată.
Pentru o imagine mai clară a angajaţilor din sectorul terţiar prezentăm detaliat numărul de
angajaţi în activităţile ce compun sectorul terţiar:
Table no 2 Employment, by main activity of theird sector
Thou persons
Activity 2008 2009 2010
Theird sector 3719 3780 3810
din care:
Wholesale and retail, repair of motor vehicles and motorcycles 1166 1157 1134
Transport and storage 454 455 444
Hotel and restaurant 154 165 180
Information and communication 119 123 126
Financial intermediation and insurance 110 122 132
Real estate activities 15 16 19
Professional, scientific and technical activities 140 148 159
Activity of administration services and of support services 145 150 154
Activity administration and defence, social insurance of public sector 466 490 471
Education 399 386 385
Health and social assistance 381 395 403
Shows, culture and recreation activities 48 45 50
Other service activities 122 128 153
Source: National Institute of Statistic, Romania in figures 2011
Ceea ce se observă la prima vedere este că cei mai mulţi angajaţi ai sectorului terţiar se regăsesc
în comerţul cu amănuntul şi cu ridicata, activitate în care criza şi-a pus amprenta înregistrând scăderi. Tot
în aceast trend se includ şi serviciile de transport şi depozitare care au înregistrat scăderi în anul 2010 faţă
de anul 2009 de 11.000 persoane. Se alătura acestor doua categorii de servicii şi educaţia unde scăderea
numărului de angajaţi ar putea fi explicată ca o posibilă părasire voluntară a sistemului de către personalul
angajat, dată fiind scăderea drastică a veniturilor ca urmare a măsurilor anticriză luate în această perioadă.
Totodată numărul şcolilor a fost redus prin desfinţare şi comasare, acest aspect presupunând la rândul său
o reducere a numărului de angajaţi.
Toate celelalte activităţi de servicii înregistrează creşteri în ceea ce priveşte numărul de angajaţi,
aspect care ne face să credem că serviciile au fost mai putin afectate de criză din punct de vedere al
numărului de angajaţi.
Evoluţia acestui indicator este completat de venitul mediu net obţinut în fiecare sector şi
subsector al economiei naţionale.
Criza economica pune probleme suplimentare amplificând riscul de sărăcie, din cauza scăderii
ocupării, în principal a scăderii numărului de salariaţi si a creşterii numărului de someri, precum si din
cauza scăderii puterii de cumpărare, în special a populaţiei cu venituri mici, sub impactul inflaţiei şi a
politicilor restrictive în domeniul salariilor si în alocarea resurselor pentru protecţia socială.
În cadrul acestui indicator am introdus în analiză şi anul 2007 pentru a observa creşterile
spectaculoase realizate in venitul net mediu în anul 2008, anul cand criza economico-financiară începe să
se manifeste. Creşteri se înregistrează şi în anul următor, 2009, însă mult mai timide şi nu în toate
domeniile de activitate. Categoriile de servicii care se află în topul creşterilor salariale sunt cele financiare
şi de asigurări, cele informationale şi comunicatii, activităţile profesionale ştiiţifice şi tehnice. În toate
celelalte categorii de servicii anul 2010 este anul cu cele mai importante scăderi ale venitului net mediu.
Acestor scăderi li se adaugă creşterea preţurilor la toate categoriile de produse, ceea ce contribuie la
scăderea puterii de cumpărare a celor ocupaţi în majoritatea domeniilor de activitate, inclusive a celor din
domeniul serviciilor.
Date fiind aceste realităţi, prezentăm în continuare date privind cheltuielile referitoare la
consumul realizat în România în perioada 2007-2010. Per total se observă un consum total extreme de
ridicat în anul 2008 faţă de anul 2007, acesta fiind de 1365 lei, lunar pe locuitor în 2008, cu peste 17%
mai mult decât în 2007. În 2009 şi 2010 per total se înregistrează creşteri mici însă interesant este de
obsevat care sunt ponderile cehltuielilor pe categorii de bunuri si servicii, ceea ce detaliem în tabelul nr
4.
Table no 4 Total household consumption expenditure
35.5 29.1
payment of services
recreere si cultura
16.6
educatie
Se poate constata că indicele preţurilor în domeniul serviciilor indică o creştere până în 2009 şi o
scădere în 2010, scădere regăsită şi în cazul produselor alimentare.
Cresterea ratei nflaţiei este suţinută în principal de cea din domeniul produselor nealimentare care
are o evoluţie pozitivă, dar şi de cea creată de servicii.
Prezentă în continuare date privind contribuţia sectoarelor economiei româneşti la realizarea
Produsului intern brut.
Table no 6 Gross domestic produsct, by category of resources and categorii of uses
lei million current prices
Activity 2007 2008 2009 2010
Agriculture, hunting and forestry 23992,2 34126,3 31734,9 30728,6
Industry 101148,0 118486,0 121842,5 135472,0
Construction 37923,8 54628,2 49350,0 45481,9
Services 205292,3 251295,0 244295,8 244241,6
Source: National Institute of Statistic, Romania in figures 2011
Cea mai însemnată contribuţie la formarea PIB-ului în România revine după cum se observă
sectorului terţiar urmat de industrie, construcţii şi apoi sectorul primar.
Avansul mai rapid din ultimii ani al serviciilor si constructiilor au schimbat structura de formare a
PIB-ului Romaniei. Astfel, serviciile si-au sporit ponderea in PIB de la 48,3% in prima jumatate a anului
2002 la aproape 50% in primul semestru din 2008, in timp ce constructiile au ajuns să cântărească 8,1%
din PIB in perioada ianuarie-iunie 2008, fată de 4,4% din PIB în acelaşi interval din 2002. Cu toate aceste
aspect pozitive înregistrate pînă în anul 2008 în toate activitatea economică a României, putem constata
că în anul 2009 şi 2010 doar industria înregistrează creşteri în preţuri curente, încelelalte domenii,
inclusiv în servicii se înregistrează scăderi.
Cu toate acestea, serviciilor au căpătat un rol şi un loc bine determinat, fiind mult mai elaborate şi
diferit prestate faţă de perioadele anterioare, cele mai moderne şi dinamice servicii fiind hotărâtoare
pentru întreaga activitate economică indiferent de domeniul avut în vedere. Ne referim aici la serviciile
financiar-bancare, de întreţinere, cercetare-dezvoltare, consultanţă, publicitate, asigurări, de consultanţă
dar şi servicii aşa zise primare, care sunt într-o pondere din ce în ce mai mare în toate categoriile de ţări,
inclusiv în România.
Pentru o imagine mai clară asupra ponderii cu care contribuie fiecare domeniu de activitate la
crearea PIB în România, prezentăm datele din tabelul de mai jos:
Table no 7 Contribution of the main activities to the gross domestic product (%)
Resources 2007 2008 2009 2010
Agriculture, hunting and forestry 5,8 6,7 6,4 6,0
Industry 24,3 23,0 24,5 26,4
Construction 9,1 10,6 9,9 8,9
Services 49,3 48,8 49,2 47,5
Gross value added 88,5 89,1 90,0 88,8
Net taxes on products 11,5 10,9 10,0 11,2
Gross domestic product GDP 100 100 100 100
Source: National Institute of Statistic, Romania in figures 2011
Din valorile cuprinse în tabelul de mai sus se observă ponderea din ce în ce mai mare a serviciilor
în realizarea PIB, fapt ce demonstrează încă odată că sectorul terţiar constituie un sector cu un potenţial
sporit în dezvoltarea economiei naţionale. Spre deosebire de sectoarele primar şi secundar care
înregistrează o scădere permanentă a ponderii în crearea PIB, până în anul 2009, sectorul serviciilor
prezintă o creştere continuă, ajungând de la 26,4% în 1990 la procentul de 49,3% în anul 2007. În anul
2008, sectorul terţiar participă la crearea PIB cu un procent uşor diminuat (48,8%), fapt ce se redresează
anul următor când se înregistrează o uşoară creştere, ajungându-se la 49,2%. Acest procent cu toate că
este încă departe de cele înregistrate de servicii în ţările dezvoltate, este unul mulţumitor pentru perioada
dificilă pe care o traversează economia românească. Trebuie remarcat de asemnea faptul că industria
României înregistrează o revigorare în perioada de criză economică, aspect benefic si pentru sectorul
serviciilor dat fiind faptul că serviciile pentru producţie sunt numeroase şi extreme de importante pentru
realizarea activităţilor din celelalte sectoare economice.
Table no 9. Weight of the private sector in the GDP and the Gross value added of the main
activities in the national economy (%)
2007 2008 2009 2010
Gross domestic product GDP / total 72,0 71,1 70,3 69,2
Gross value added
In
Agriculture, hunting and forestry 92,6 94,0 88,3 99,6
Industry 86,6 85,7 82,6 83,4
Construction 97,1 91,5 96,7 97,3
Services 74,4 72,6 70,9 68,6
Source: National Institute of Statistic, Romania in figures 2011
Este relevant ceea ce reese din datele referitoare la contribuţia sectorului privat în realizarea PIB
şi în formarea valorii adaugate, prezentate în tabelul nr 9, adică cea mai mare parte a PIB-ului este obţinut
în mediul privat cu toate că a fost afectat mult mai dur de criza economică, aspect regăsit în cele 2,8
procente de scădere a PIB-ului privat în anul 2010 faţă de 2007. Totodată valoarea adaugată este obţinută
diferenţiat pe domenii ale sectorului privat în sensul că în sectorul primar şi în construcţii aceasta este
obţinută aproape în totalitate în activitatea privată spre deosebire de industrie şi servicii, domenii în care
sectorul public isi mentin o pondere insemnată în realizarea valorii adaugate. În sectorul privat din
industrie şi servicii, ponderea este în uşoară scădere, aspect regăsit în condiţiile mult mai dure în care
funcţionează sectorul privat, statul intervenind mai puţin sau deloc în sensul finnanţării sau subvenţionării
activităţilor din sfera privată.
Importanţa activităţilor de servicii a fost detectată de către investitori, aspect regăsit şi în
accelerarea investiţiilor în acest domeniu. De remarcat că în anul 2009 investiţiile in servicii a reprezentat
49,6% din total investiţii comparative cu 34,3% in industrie, 12,2% in construcţii şi doar 3,9% în
agricultură.
Figure no. 3 New investments, by main activities of national economy, in 2009
3,9%
2009
49,6% 34,3% agriculture, forestry and fishing
industry
12,2
construction
services
O definiţie explicită a serviciilor pentru populaţie semnalează că: „serviciile pentru populaţie
vizează satisfacerea unor cerinţe de regulă repetabile ale populaţiei, constând în acoperirea unor necesităţi
general umane (biologice sau altele) ori apărute în urma convieţuirii. Efectele lor se prezintă ca prestaţii
sau ca un complex de bunuri şi prestaţii ce diversifică oferta globală, având un rol însemnat în
caracterizarea nivelului de trai al unei societăţi, prin structură, volum şi calitate”[1]. Serviciile pentru
populaţie au un rol însemnat în asigurarea unei dimensiuni corespunzătoare a timpului liber. Creşterea
timpului liber poate fi asigurată doar în condiţiile unui înalt nivel cultural şi de pregătire profesională, a
unei stări normale de sănătate a populaţiei, a unei funcţionare a unităţilor de desfacere a produselor
alimentare şi nealimentare, a celor de alimentaţie publică, a unităţilor de întreţinere şi reparaţii pentru
bunurile de uz casnic, a transportului în comun ş.a. Utilizarea raţională a timpului liber – element esenţial
al calităţii vieţii – presupune existenţa unei oferte de servicii corelată cu cererea solvabilă, aceasta din
urmă, în continuă creştere şi diversificare (servicii de informare, cultură, artă, sport, turism etc.).
Se poate observa în figurile de mai jos care a fost structura serviciilor de piaţă la care a apelat
populaţia României in anul 2008 si 2009 în vederea realizării unei comparaţii.
Se poate observa că serviciile de piaţă pentru populaţie menţin la ponderi apropiate, cu o usoară
creştere în ceea ce privesc serviciile de alimentaţie public oferite de restaurant, in 2009 înregistrându-se
36,4% faţă de 32,3% în 2008. Scăderi s-au înregistrat în serviciile turistice de cazare şi în cele oferite de
touroperatori si agenţiile de turism în anul 2009 faţă de anul 2008.
Cea mai mare parte a serviciilor este deţinută de serviciile de piaţă pentru agenţi economici în
scădere în 2009 faţă de 2008
Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în 2009 a înregistrat o cifră de
afaceri cu 8,6% mai mică comparativ cu 2008 şi a crescut în anul 2010 atât ca serie brută faţă de anul
2009 cu 13,7% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, respectiv
cu 12,6%.
CONCLUZII
Nu există nici o îndoială că rolul serviciilor a crescut substanţial în economia contemporană a
României, în ceea ce priveşte producţia lor, ocuparea forţei de muncă, şi importanţa ca intrări în alte
sectoare. Totodată este cert faptul că instabilitatea economică existentă în ultima vreme afectează negativ
serviciile ca de altfel întreaga economie. Există însă şi servicii care par a rămâne imune acţiunilor crizei
economice sau chiar înregistrează creşteri. Ne referim aici la serviciile de consultanţă, serviciile internet,
serviciile de comunicaţii, serviciile informatice şi cele digitale,
Dată fiind intervenţia în forţă a serviciilor în toate domeniile de activitate, nu se poate vorbi doar
de o simplă modificare cantitativă în structurile de consum, ci mai presus de acest aspect se observă
modificarea însăşi a naturii celei mai mari părţi a activităţii şi un salt calitativ general al vieţii economice
şi sociale. Dematerializarea activităţilor este un fenomen inevitabil, iar contribuţia serviciilor la creşterea
economică şi la dezvoltarea economică sunt aspecte certe, demonstrate de altfel de ponderile tot mai mari
pe care le deţin serviciile în indicatorii macroeconomici chiar si în situaţiile relatate mai sus.
Astfel se poate observa că sectorul terţiar deţine cea mai importantă pondere în total angajaţi ai
economiei naţionale în toţi anii analizaţi, prezentând şi în aceşti ani de criză un trend crescător atât în
valoare absolută cât şi ca pondere, că cei mai mulţi angajaţi ai sectorului terţiar se regăsesc în comerţul
cu amănuntul şi cu ridicata, activitate în care criza şi-a pus amprenta înregistrând scăderi, că în acest trend
se includ şi serviciile de transport şi depozitare şi educaţie în celelalte categorii de servicii înregistrându-
se cresteri,
De asemnea consumul de servicii a populaţie din România putem remarca o scădere şi o pondere
mai ridicată în cazul serviciilor de transport, comunicaţii, servicii culturale şi de petrecere a timpului liber
şi serviciile de sănătate, acestea demonstrându-ne faptul că cele petrecute în ultima vreme are urmări
negative asupra sănătăţii populaţiei serviciilor au căpătat un rol şi un loc bine determinat, fiind mult mai
elaborate şi diferit prestate faţă de perioadele anterioare, cele mai moderne şi dinamice servicii fiind
hotărâtoare pentru întreaga activitate economică indiferent de domeniul avut în vedere.
Activităţilor de servicii a fost detectată de către investitori, aspect regăsit şi în accelerarea
investiţiilor în acest domeniu. De remarcat că în anul 2009 investiţiile in servicii a reprezentat 49,6% din
total investiţii comparative cu 34,3% in industrie, 12,2% in construcţii şi doar 3,9% în agricultură.
BIBLIOGRAFIE
1. Al. Jivan, Serviciile moderne, o provocare pentru teoria şi practica economică, Ed. Mirton,
Timişoara, 1996,
2. Bobirca, Ana. Economia serviciilor internaţionale. Bucureşti: Editura Economica, 2005
3. C. Cristureanu, Economia invizibilului. Tranzactiile internationale cu servicii, Editura All Beck,
Bucuresti, 2004
4. Cristureanu, Cristiana. Economia invizibilului: tranzacţiile internaţionale cu servicii. Bucureşti:
All Beck, 2004
5. Ghibuţiu Agnes – Serviciile şi dezvoltarea. De la prejudecăţi la noi orizonturi, Editura Expert,
Bucureşti, 2000
6. I. Cosmescu, Livia Ilie, Economia serviciilor, Ed. Univ. “Lucian Blaga”, Sibiu, 1999,
7. Ioncică Maria,- Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
8. Ioncică Maria., Minciu Rodica., Stănculescu Gabriela - Economia serviciilor, Editura Uranus,
Bucureşti, 1997 ;
9. Maria Ioncică, Economia serviciilor. Teorie şi practică, – Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Ed.
Uranus, Bucureşti, 2003,
10. Orio Giarinii, W. Stahel -.Limitele certitudinii, ED. EdimpresCamro, Bucureşti, 1996
11. Osman, Oana, Criza finanaciară cu efecte imprevizibile, Capital nr. 33, p. 27, 2007
12. P W Daniels -Globalization of Services: Some Implications For Theory And Practice, Growth
and Change. Lexington: Fall 2001, Vol. 32, Iss. 4, p. 563-566
13. Răbontu Cecilia – Serviciile în economia românească, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2005
14. Răbontu Cecilia, Todorut Amalia – Economia şi managementul calitătii imaterialului, Editura
Academica brâncuşi, Tg-jiu, 2009
15. Sarbu, N, Goldman Sachs sau cum transformi o criză într-o oportunitate, Investiţii şi profit nr. 1,
p. 56-61, 2008
16. Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M.– Economy of Services., University Printing
House, Bucharest, 2006
17. Wilson, A.M. and Zeithaml, V. and Bitner, M. and Gremler, D. Services marketing: 1st
European edition. McGraw Hill, Maidenhead, 2008
18. www.cnp.ro
19. www.insse.ro