CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

ETAPA CERCETARILOR SI A DEZBATERILOR

I. Activitati premergatoare ședinței de judecată

1. Grefierul de sedință – are rolul principal.

*Într-o instanță sunt mai mulți grefieri. Există grefieri registratori – care înregistrează cererea,
grefieri arhivari – cei care țin dosarele și ordinea lor în arhivă și grefieri de ședință – adică cei
care intră alături de judecători și fac parte din ceea ce numim constituirea completului de
judecată.

Acestora din urmă le revin o serie de sarcini prealabile ședinței:

- Preluarea dosarelor din arhivă;

- Verificarea dovezilor de înmânare ori comunicare a citațiilor și a altor acte de procedură ori
relațiilor solicitate de instanță;
- Întocmirea listei de procese – art. 215 NCPC; Această listă despre care vorbește art. 215 este
făcută de către grefier. Sigur, judecătorul poate să îi indice acele intervale orare (*Această
parte cu intervalele orare nu prea funcționează, mai ales la instanțele foarte aglomerate.
Cele care au un număr mai mic de procese pun și un interval orar. Mulți spun că această
prevedere cu intervalul orar s-ar aplica numai în ipoteza în care am avea ședințe publice
exclusiv pentru dezbaterea pe fond a cauzei, iar cercetarea procesului s-ar fi făcut în
camera de consiliu – aceste prevederi însă au fost amânate până în 2016.)
- Predarea dosarelor completului de judecată;

Unele dintre aceste prevederi sunt în codul de procedură civilă, altele sunt în regulamentul de
ordine interioară al instanței. Activitatea făcută de grefieri este esențială pentru proces. De ce? De
exemplu : verificarea dovezilor de înmânare a citațiilor – acestea trebuie să cuprindă anumite
mențiuni, operațiune ce este migăloasă, mai ales atunci când într-un proces sunt mai multe părți.
Dacă judecătorul ar sta să verifice aceste aspecte, ședința nu s-ar mai termina în ziua respectivă.
Judecătorul decide până la urmă dacă procedura este sau nu îndeplinită, însă grefierul este cel care
face un referat( în care menționează P.C. – procedură completă sau L.P. – lipsă procedură). Cum face
acest lucru ? Verifică înainte de ședință dacă procedura respectivă a fost corect îndeplinită.

Grefierii, mai ales cei de ședință, au o anumită pregătire. Nu trebuie neapărat să fie licențiați
în drept. Ei urmează cursurile Școlii de Grefieri care funcționează pe lângă Institutul Național al
Magistraturii.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 1

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

Art. 215 NCPC – Ordinea judecării proceselor

(1) Pentru fiecare ședință de judecată se va întocmi o listă cu procesele ce se dezbat în acea zi,
care va fi afișată pe portalul instanței și la ușa sălii de ședință cu cel puțin o oră înainte de
începerea acestuia. Lista va cuprinde și intervalele orare orientative fixate pentru strigarea
cauzelor. Dispozițiile art.220 sunt aplicabile.
(2) Procesele declarare urgente, cele rămase în stare de divergență și cele care au primul
termen în continuare se vor dezbate cu prioritate.
(3) Procesele în care partea sau părțile sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv
consilier juridic se vor dezbate cu prioritate.
(4) La cererea părții interesate, pentru motive temeinice, judecătorul poate schimba ordinea de
pe listă.

- procesele urgente : De exemplu: ordonanță președințială;

- procesele în stare de divergență – Sunt posibile numai la completele din apel (unde sunt doi
judecători); Sunt cauzele în care judecătorii nu au ajuns la un punct comun; În acest caz se repune
cauza pe rol pentru un complet de trei judecători.
- procesele care au primit termen în continuare – Sunt procesele care nu se termină într-o zi, fiind
nevoie să se continue ziua următoare; Acestea trebuie puse la începutul zilei următoare pentru că,
practic, ședința din ziua trecută este încă în curs, ea fiind doar întreruptă.

Prevederi legate de întocmirea listei de procese și aspecte prealabile găsim și în

Regulamentul de ordine interioară al instanțelor. De exemplu :
Art. 103 ind.2 : Grefierul de ședință, pe baza dispozițiilor date de complet (*el urmează totuși niște
indicații date de judecători), întocmește toate comunicările prevăzute de lege înainte de fixarea
primului termen de judecată, completează borderourile, predă corespondența la arhivă în vederea
expedierii. Apoi, dovezile de comunicare primite la instanță se transmit grefierului de ședință de
către grefierul arhivar, împreună cu dosarul. Grefierul de ședință evidențiază dovezile de primire și
data primirii comunicărilor în aplicația ECRIS și le prezintă completului de judecată.

II. Ședința de judecată propriu – zisă

2. Președintele de complet – rolul primordial în ședința de judecată. Orice complet de judecată

are un președinte de complet. De multe ori, mai ales în variantele mai vechi ale codului, vom
gasi noțiunea de președintele instanței – de multe ori, această noțiune se referă la președintele
completului, pentru că, în codul vechi și în doctrină, noțiunea de instanța avea un dublu sens:
pe de o parte era înțeleasă ca instituție, iar pe de altă parte ca acel complet de judecată care
judecă. Astfel, și noțiunea de președinte avea un dublu sens. De cele mai multe ori, îți dădeai
seama despre care sens din context, știind că anumite măsuri puteau fi dispuse numai de către
președintele completului, nu și de președintele instanței ca instituție. Însă, noul cod a aranjat
aceste aspecte și vorbește de președintele completului de judecată.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 2

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

Președintele completului de judecată are o serie de atribuții care au fost sintetizate în

următorul mod:

a) Conduce, deschide, suspendă și închide ședința;

b) Ceilalți judecători se adresează părților sau altor participanți prin intermediul lui, dacă nu
li se încuviințează de către președinte să se adreseze direct;
(*dacă avem judecătorul unic, acela este și președintele)
c) Exercită poliția ședinței – art.217 NCPC.

Art. 217 NCPC – Poliția ședinței de judecată

(1) Președintele completului de judecată exercită poliția ședinței, putând lua măsuri pentru
păstrarea ordinii și a bunei-cuviințe, precum și a solemnității ședinței de judecată.
(2) Dacă nu mai este loc în sala de judecată, președintele le poate cere celor care ar veni mai
târziu sau care depășesc numărul locurilor existente să părăsească sala.
(3) Nimeni nu poate fi lăsat să intre cu arme în sala de ședință, cu excepția cazului în care le
poartă în exercitarea serviciului pe care îl îndeplinește în fața instanței.
(4) Persoanele care iau parte la ședință sunt obligate să aibă o purtare si o ținută cuviincioase.
(5) Cei care se adresează instanței în ședință publică trebie să stea în picioare, însă
președintele poate încuviința, atunci când apreciază că este necesar, excepții de la această
îndatorire.
*În camera de consiliu, persoanele care se adresează nu sunt obligate să stea în picioare.
Bine, în practică vom vedea că și în camera de consiliu se stă tot în picioare – probabil din
reflex, pentru că la noi ședințele din camera de consiliu se țin în aceeași sală în care se țin și
ședințele publice.
(6) Președintele atrage atenția părții sau oricărei alte persoane care tuulbură ședința ori
nesocotește măsurile luate să respecte ordinea și buna-cuviință, iar în caz de nevoie
dispune îndepărtarea ei.
(7) Pot fi, de asemenea, îndepărtați din sală minorii, precum și persoanele care s-ar înfățișa
într-o ținută necuviincioasă.
(8) Dacă înainte de închiderea dezbaterilor una dintre părți a fost îndepărtată din sală, aceasta
va fi chemată în sală pentru a i se pune în vedere actele esențiale efectuate în lipsa ei.
Aceste dispoziții nu se aplică în cazul în care partea îndepărtată este asistată de un
apărător care a rămas în sală.
 Partea este informată cu privire la ce s-a întâmplat în lipsă – dacă partea are mandatar, ea
nu va mai fi chemată ( mandatarul poate să o informeze);
 Dacă mandatarul este cel ce tulbură, el va fi amendat, iar procesul va fi amânat.
(9) Când cel care tulbură liniștea ședinței este însuși apărătorul părții, președintele îl va
chema la ordine și, dacă, din cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai este cu
putință, procesul se va amâna, aplicându-se amenda judiciară prevăzută la art. 187 alin.
(1) pct. 2, iar cheltuielile ocazionate de amânare vor fi trecute în sarcina sa, prin încheiere
executorie, dispozițiile art. 191 fiind aplicabile.
*Spre deosebire de vechiul cod, unde nu se făcea distincție, aici se face distincție între parte
și apărător. Dacă cel care tulbură ședința este avocatu, el va fi înlăturat, însă procesul se va

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 3

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

amâna. Sigur, corespunzător se va aplica o amendă judiciară și cheltuielile de amânare vor

fi în sarcina părții respective. Ideea e că procesul nu poate continua în lipsa avocatului.
(Textul vorbește despre apărătorul părții – probabil e o scăpare. Cu siguranță nu poate fi
vorba de un apărător care este mandatar neavocat, pentru că funcția de apărare este
exercitată de avocat sau de către consilierul juridic. Formularea de apărător este una
comunistoidă, luată probabil dintr-un text mai vechi din legiuirile sovietice, unde nu se
vorbea de avocat, ci de apărător (hahahah)).

Art. 218 – Infracțiunile de audiență

(1) Dacă în cursul ședinței se săvârșește o infracțiune, președintele o constată și îl identifică pe

făptuitor. Procesul-verbal întocmit se trimite procurorului.
(2) Instața poate, în condițiile legii penale, să dispună și reținerea făptuitorului.

Președintele completului de judecată nu are o poziție dominantă în ceea ce privește

soluționarea cauzei, poziția lui este una dominantă doar în ceea ce privește poliția ședinței de
judecată.

III. Momentele principale în desfășurarea ședinței de judecată

Art. 219 – Verificări privind prezentarea părților

(1) Instanța verifică identitatea părților, iar dacă ele sunt reprezentate ori asistate, verifică și
împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori le asistă.
(2) În cazul în care părțile nu răspund la apel, instanța va verifica dacă procedura de citare a
fost îndeplinită și, după caz, va proceda, în condițiile legii, la amânarea, suspendarea ori la
judecarea procesului.

Avem o primă reglementare în ceea ce privește momentele principale în desfășurarea ședinței

de judecată în art. 215 care vorbește despre ordinea în care se examinează cauzele. Acest articol
vorbește despre o prioritate a proceselor declarate urgente, a celor rămase în divergență și a celor
care au primit termen în continuare. Însă mai sunt și alte reguli . Aceste trei categorii pot fi puse pe o
listă de prioritate, dar sunt și aspecte care intervin în ceea ce privește ordinea examniării cauzelor și
care nu pot fi prevăzute. De exemplu : procesele în care partea sau părțile sunt reprezentate ori
asistate de avocat, respectiv consilier juridic, se vor dezbate cu prioritate – regula. Evident, acest
lucru (că partea e reprezentată/ asistată sau nu) nu se poate ști întotdeauna de la momentul în care se
face lista - sunt și situații în care dosarul este la primul termen și avocatul abia atunci se prezintă ( nu
se știa dinainte că partea este reprezentată). Aceasta este mai mult o regulă pe care președintele o
aplică în interiorul ședinței, când întreabă în care cauze sunt avocați și o să le ia cu prioritate pe
acestea. De ce această prioritate ? Pentru că avocat este un profesionist, el poate avea și mai multe
cauze într-o zi; părțile care nu au avocat este puțin probabil să aibă mai multe procese în aceeași zi.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 4

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

O altă regulă este aceea că la cererea părții interesate, pentru motive temeinice, judecătorul
poate schimba ordinea de pe listă. De exemplu : una dintre părți sau avocatul ei depune o cerere
scrisă că nu s-au putut prezenta de la prima oră întrucât vin din altă localitate și nu pot ajunge la ora
respectivă.

Legat de acestea, există și o prevedere în regulament, care este puțin diferită : La cererea
părților, instanța va putea lăsa cauza la urmă fixând o altă ordine. Cele doua texte ( din cod și
regulament) nu se contrazic. Textul din cod vorbește de faptul că la cererea unei părți și pentru
motive justificate, instanța poate să schimbe ordinea ( fie să ia dosarul mai repede, fie să îl lase la
urmă), în timp ce regulamentul se referă la o cerere făcută de ambele părți, de a se fixa o ordine mai
târzie (justificare nu este necesară în acest caz, deși de cele mai multe ori se prevăd motivele cererii).

!!! O altă ordine de orientare a ședinței este aceea că cauzele care se amână fără discuții vor
putea fi strigate la începutul ședinței. Avem doua reglementări aici:

1) Art. 220 NCPC

Art. 220 – Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată

Părțile pot cere instanței, la începutul ședinței, amânarea cauzelor care nu sunt în stare de
judecată, dacă acestea nu provoacă dezbateri. Când completul de judecată este alcătuit din mai
mulți judecători, această amânare se poate face și de un singur judecător.

Pot exista situații în care procesele nu sunt în stare de judecată, dar sunt discuții cu privire la
administrarea probelor, sau nu sunt în stare de judecată dar trebuie să interogheze un martor. De
exemplu:

a) Una dintre părți observă din studiul pe care îl face asupra dosarului că procedura de citare
a unei părți nu a fost legal îndeplinită, ceea ce înseamnă că dacă partea respectivă nu este
prezentă ca să acopere procedura de citare, nu are de ce să aștepte ca judecătorul să vadă
că nu e procedura completă și să acorde în mod obligatoiu un termen.
b) Instanța a dispus formularea unei adrese pentru a solicita anumite informații de la o
anumită instituție, informații pe care le-a considerat necesare pentru rezolvarea cauzei. S-
a dat un termen, și la termenul respectiv adresa nu a venit la dosar. În acest caz nu vor
avea loc dezbateri, iar dosarul de va amâna.

!!! Dacă, în schimb, discutăm de excepții procesuale, incidente precum suspendarea, probe, chiar
dacă nu sunt în stare de judecată, acestea sunt dezbateri, și nu se va putea aplica această regulă.

2) Regulamentul de ordine interioară : Cauzele care se amână fără discuții(nu ca în cod, fără
dezbateri) vor putea fi strigate la începutul ședinței, în ordinea listei, dacă toate părțile legal
citate sunt prezente și cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă.
*Cam același lucru ca și în cod, cu singura mențiune că în regulament ni se spune că este
aplicabil textul și în cazul în care nu sunt toate părțile prezente, însă acelea care lipsesc au
cerut judecarea în lipsă.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 5

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

Trebuie să reținem că lista de ordine care este întocmită de grefierul de ședință poate suferi
modificări după următoarele împrejurări: părțile au sau nu avocat, cer sau nu amânarea cauzei la
începutul ședinței sau cer lăsarea mai la urmă a cauzei de comun acord. În rest, se respectă ordinea
de pe listă.

IV. Ce se întâmplă la apelul propriu-zis, atunci când se strigă cauzele ?

Apelul îl face grefierul de ședință. Dacă există și instalație de sonorizare, se face prin acesta
astfel încât să audă și cei de afară. Grefierul va striga numele/denumirea părților sau numărul
dosarului.

După apel, grefierul de ședință face un referat al cauzei. Potrivit Regulamentului, acesta
cuprinde o prezentare pe scurt a obiectului pricinii( despre ce este vorba în proces: nulitate, divorț),
stadiul în care se află pricina( administrare probe, primul termen, termen de dezbateri etc) și modul
în care s-a îndeplinit procedura de citare sau s-au îndeplinit alte măsuri dispuse de instanța de
judecată la termenul anterior(P.C., L.P. etc). În referat se poate face mențiune și despre motivele de
incompatibilitate absolută. Prin urmare, în cadrul acestui referat se vorbește nu numai despre
procedură, ci și, de exemplu, despre eventualele adrese, expertize dispuse de instanță.

După acestea, dosarul este predat completului de judecată. Odată ce dosarul ajunge aici, avem
mai multe ipoteze: E posibil ca acel termen să fie unul în care va interveni amânarea, un termen în
care vor avea loc dezbateri asupra excepțiilor, probelor sau chiar dezbaterile finale.

I. Amânarea

Motive de amânare:

1. Lipsa de procedură cu o parte ce nu se prezintă pentru a o acoperi; Avem text care spune că
instanța are obligația de a amâna cauza ori de câte ori observă că rocedura nu este legal
îndeplinită față de una dintre părți – art. 160 NCPC;

2. În temeiul învoielii părților – art. 221 NCPC.

Art. 221 – Amânarea judecății prin învoiala părților

(1) Amânarea judecății în temeiul învoielii părților nu se poate încuviința decât o singură dată
în cursul procesului.
(2) După o asemenea amânare, dacă părților nu stăruiesc în judecată, aceasta poate fi
suspendată și cauza va fi repusă pe rol numai după plata taxelor de timbru, potrivit legii.
(3) Instanța este obligată să cerceteze dacă amânarea cerută de părți pentru un motiv anumit
nu tinde la o amânare prin învoiala părților; este socotită ca atare cererea de amânarea la
care cealaltă parte s-ar putea împotrivi.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 6

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

Dacă părțile au cerut o amânare de comun acord și nu stăruiesc la termenul următor în

judecarea cauzei, va interveni suspendarea de drept a procesului. De ce? Tinem minte că procesul
este bazat pe principiul contradictorialității. Dacă prima dată părțile nu vor să se judece, instanța
acceptă și va da un nou termen. Dacă și la urmatorul termen părțile cer o amânare, instanța suspendă
procesul și când părțile o să dorească să se judece, se repune cauza pe rol, se plătesc taxele de timbru
în cuantum de jumătate din cât s-a plătit inițial și se va judeca atunci. Mai este un lucru ce trebuie
reținut aici, și anume că instanța e obligată să cerceteze dacă amânarea cerută de părți, după ce au
luat o amânare de comun acord, nu reprezintă în realitate o nestăruință în judecată. Este considerată
ca atare amânarea la care partea cealaltă s-ar putea împotrivi. Asta pentru că și părțile știu textul și
vor spune astfel „Am cerut amânarea de comun acord, dar trebuie din nou să amânăm. Însă există
textul acela care spune că dacă mai cerem încă o dată amânarea ne vor suspenda procesul și plătim
jumătate din taxă. Cum facem ? Ne facem că avem un motiv temeinic : tu depui un înscris pe care eu
îl știu, iar eu cer termen ca să îl cunosc, conform codului.” Astfel, partea cealaltă s-ar putea opune la
depunerea înscrisului, care e depus peste termen ( acesta este reglementat de norme dispozitive), însă
nu o va face, cerând astfel termen pentru cunoașterea înscrisului, obținând astfel amânarea.

3. Lipsă de apărare – art. 222 NCPC

Art. 222 – Amânarea judecății pentru lipsă de apărare

(1) Amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate,
numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau
reprezentantului ei.
(2) Când instanța refuză amânarea judecății pentru acest motiv, va amâna, la cererea părții,
pronunțarea în vederea depunerii concluziilor scrise.

Motive temeinice: partea a suferit o boală care a necesitat spitalizare și nu a avut timp să
meargă să își angajeze avocat, sau și-a angajat însă avocatul nu a avut timp să se pregătească.

Dacă se refuză amânarea pentru lipsă de apărare (nu se consideră că există motive temeinice
etc), instanța, totuși, la cererea părții va amâna pronunțarea în vederea depunerii concluziilor scrise.

În principiu, în tot cursul procesului (cu precădere la începutul ședinței), judecătorul va

încerca împăcarea părților. Dacă apreciază că pentru a da aceste sfaturi de împăcare este necesară
prezența părților, judecătorul poate solicita prezența personală a părților, chiar dacă ele au
reprezentanți. – art. 227 NCPC.

Art. 227 – Prezența personală a părților în vederea soluționării amiabile

(1) În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările
necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfățișarea personală a părților, chiar
dacă acestea sunt reprezentate. Dispozițiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.
(2) În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii.

Judecătorul poate informa părțile cu privire la doua aspecte: procedura medierii și, dacă este
cazul, în ipoteza în care au avocați, pot solicita administrarea probelor de către avocați.
Cristea Alina Lidia – Grupa 402 7
 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

V. După toate acestea se ajunge la problema de bază. Care este ordinea de analiză?

1. Examinarea excepțiilor
2. Administrarea probelor
3. Dezbaterea cauzei.
*În fiecare dintre aceste etape există o ordine.

VI. Modul în care părțile iau cuvântul (valabil pentru dezbaterea finală cât și pentru orice
alte dezbateri)

!!! Reclamant – Pârât – Alte părți după poziția lor procesuală.

Reprezentantul Ministerului Public ia ultimul cuvântul în cazul în care acesta nu este parte la
proces. În cazul în care acesta are calitatea procesuală de reclamant/pârât, se va păstra ordinea : va
lua cuvântul primul în cazul în care are calitatea de reclamant și al doilea în cazul în care are calitatea
de pârât.

Intervenientul principal va vorbi după reclamant, pentru că el are tot poziția procesuală de
reclamant. Chematul în garanție, va vorbi după partea care l-a chemat în garanție. Intervenienții
accesorii vor vorbi imediat după partea pentru care au intervenit.

După dezbatere, instanța va da o încheiere prin care declară cercetarea închisă și fixează
termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică. – art. 244 NCPC.

Majoritatea consideră că această prevedere este amânată. De ce ?

[O mică paranteză pentru a se înțelege problema segregării între cercetarea procesului și

dezbateri:

Noul cod, spre deosebire de vechiul cod, prezintă diferențe de filosofie în ceea ce privește
cercetarea în prima instanță. El practic separă cercetarea procesului și dezbaterile. Cercetarea
procesului este faza care începe de la primul termen și merge până când instanța se consideră
lămurită cu privire la administrarea probelor. În acel moment judecătorul dă o încheiere prin care
spune că cercetarea este închisă și acordă un termen exclusiv pentru dezbaterea pe fond a cauzei.
Această segregare, despărțită printr-un termen, în principiu, nu se aplică acum pentru că există o
prevedere care spune că „ Cercetarea procesului are loc în camera de consiliu, iar dezbaterile ăn
ședință publică.” Aceasta este și logica acordării acelui termen, pentru că, atunci când se considerau
a fi închisă cercetarea procesului, părțile se aflau încă în camera de consiliu. Ele nu putea continua
procesul cu dezbaterile la același termen pentru că acestea trebuiau în ședință publică. Există însă o
prevedere legală care spune așa : „Textele care vorbesc despre cercetarea procesului în camera de
consiliu se aplică din ianuarie 2016.” Așa stând lucrurile, nici acordarea unui termen între cercetare
și dezbateri nu mai are logică, întrucât el se acorda doar pentru că părțile nu puteau trece la dezbateri
din moment ce ei erau în camera de consiliu. Însă, dacă acum cercetarea se face tot în ședință
publică, se pot continua dezbaterile fără acordarea unui termen.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 8

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

Legiuitorul, în acest caz, a avut și nu prea a avut dreptate. De ce? Logica acestui termen a
avut la bază doua motive:

- Cercetarea fiind în camera de consiliu, nu puteai să te muți imediat în ședință publică pentru
că trebuia să aduci..publicul;
- Este bine să se acorde respectivul termen pentru ca părțile să se focuseze exclusiv asupra
dezbaterilor finale, pentru că, în general, atunci când ai într-o ședință și excepții, și
administrare de probe și concluzii pe fond, acestea din urmă sunt cele mai puțin relevante,
pentru că părțile deja au obosit dupa excepții și probe.

Astfel, este mai bine să se pună capăt excepțiilor, probelor la un anumit moment și să se dea
un termen în care părțile să știe că vin doar să pledeze pentru chestiunile de fond. Acest aspect însă
nu a încetat prin amânarea dispozițiilor pentru ianuarie 2016. Acest al doilea motiv care a stat la baza
segregării celor doua etape procesuale, este la fel de valabil și acum, însă s-a preferat să se acorde
prioritate primului motiv și să se aplice aceste texte din ianuarie 2016. Însă logica firească a codului
așa era : se dădea o încheiere prin care se stabilea că s-a încheiat cercetarea procesului, se stabilea
termenul pentru dezbaterile pe fond, punându-li-se în vedere părților să depună concluzii scrise până
la termenul de dezbateri ( cu cel puțin 5 zile înainte de acest termen), astfel încât, cu ocazia
dezbaterilor, judecătorul avea toate probele administrate și asimilate, concluziile scrise ale părților și
asculta numai pledoariile lor. Avantajul este că având concluziile scrise care în general sunt mult
mai ample decât ceea ce pot spune în timpul ce li se acordă, judecătorul poate să nu mai lase părțile
să vorbească despre ce vor ele, ci să se orienteze asupra acelor aspecte ce prezintă interes.

Și codul în forma inițială și cel care va intra în vigoare din 2016, prevăd că dacă părțile sunt
de acord, concluziile asupra fondului pot fi puse și în aceeași ședință în care se termină cercetarea
procesului (deci în camera de consiliu în viziunea codului).

Cererea de judecată în lipsă presupune că partea și-a dat acordul pentru continuarea
dezbaterilor în camera de consiliu, în afară de cazul în care ea a menționat expres că deși este de
acord cu judecarea în lipsa ei, nu e de acord și cu continuarea d

ezbaterilor în camera de consiliu.

Se închide paranteza și se redeschide în 2016, când va intra în vigoare codul modificat.]

La ora actuală, lucrurile merg cam cum mergeau pe vechiul cod. Cercetarea procesului se
termină și imediat, la același termen și fără o încheiere distinctă, începe dezbaterea fondului.
Încheierea dată de instanță va fi pentru tot(și cercetare și dezbateri) sau nu va fi nicio încheiere m
dacă are loc pronunțarea în acea ședință.

Art. 244 – Terminarea cercetării procesului

(1) Când judecătorul se socotește lămurit, prin încheiere, declară cercetarea procesului
încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică.
(2) Pentru dezbaterea fondului, judecătorul pune în vederea părților să redacteze note privind
susținerile lor și să le depună la dosar cu cel puțin 5 zile înainte de termenul stabilit potrivit
alin.(1), fără a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale.
(3) Părțile pot fi de acord ca dezbaterea fondului să urmeze în camera de consiliu, în aceeași zi
sau la alt termen.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 9

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

(4) Cererea de judecată în lipsă prespune că partea care a formulat-o a fost de acord și ca
dezbaterea fondului să aibă loc în camera de consiliu, în afară de cazul în care partea a
solicitat expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică.

VII. Repunerea cauzei pe rol

După încheierea dezbaterilor, judecătorii se retrag pentru deliberare. După închiderea

dezbaterilor nu mai pot fi depuse înscrisuri. Singurul lucru pe care părțile îl mai pot face este să
depună concluzii scrise, fie în completarea celor depuse anterior, fie singure.

*Concluziile scrise reprezintă o dezvoltare a concluziilor orale făcute în ședința publică.

Totuși, judecătorul ar putea repune cauza pe rol( adică să nu pronunțe o hotărâre) in cel puțin
urmatoarele două cazuri :

a) Când există divergentă între judecători – doar în cazurile în care avem un complet par.
b) Nu există divergență, dar completul de judecată consideră necesar administrarea unor
probe noi sau are nevoie de noi lămuriri.

Exemple :

a) Se observă o excepție de ordine publică neinvocată. Ce ar însemna asta ? Că acea excepție

oricum ar putea fi invocată în apel. Și atunci, avem doua ipoteze : fie nu repune cauza pe rol
și pronunță o hotărâre casabilă, fie repune cauza pe rol pentru a discuta excepția, dând o
hotărâre corectă, chiar dacă aceasta situație prezintă un deranj (trebuie citate din nou părțile
etc);
b) În cazul obsevării unei proceduri ce nu a fost legal îndeplinită : Grefierul a făcut prost
referatul, judecătorul s-a luat la povești cu el și astfel trebuie repusă cauza pe rol, tot pentru a
evita pronunțarea unei hotărâri casabile.
c) Ignorarea unei probe esențiale: își dau seama că nu reușesc să facă anumite calcule și au
nevoie de un expert. Nu pot să le facă prost, așa că se repune cauza si se desemnează un
expert.

Părțile trebuie citate din nou în toate aceste ipoteze, pentru că ele nu mai au termen în
cunoștință – De aceea părțile trebuie citate și cauza repusă pe rol.

VIII. Primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate

De ce este important ?

Pentru pârât este termenul până la care:

1) Ar putea atrage terți în proces, dacă întâmpinarea nu este obligatorie;

2) Poate invoca necompetența materială și teritorială;
3) Poate invoca nulitatea relativă cu privire la neregularitățile săvârșite până la începerea
procesului – pentru că este primul termen următor celui în care s-au săvârșit
neregularitățile.
4) Poate formula cererea reconvențională.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 10

 CURS 1 – DREPT PROCESUAL CIVIL II February 4, 2015

Pentru reclamant este termenul până la care :

1) Poate modifica cererea de chemare în judecată;

2) Poate propune probe noi conform art. 204 NCPC.
*T.B.: probele noi trebuie să fie în legătură cu modificările aduse cererii.

Pentru instanță este termenul până la care/la care:

1) Își poate verifica din oficiu competența generală, materială, teritorială exclusivă;
2) Este obligată să verifice (din oficiu) identitatea părților și calitatea de reprezentant (dacă
este cazul), conform art. 219 NCPC. Această neverificare atrage o nulitate
necondiționată, conform art. 196 NCPC.
3) Estimează durata procesului, conform art. 238 NCPC; Este un concept nou introdus în
codul de procedură civilă. Din oficiu, judecătorul ascultă părțile, și, după ascultarea lor,
va estima cam care este durata necesară soluționării procesului, ținând cont de :
împrejurări, de excepțiile invocate de numărul părților, de probele propuse de părți etc și
trece în încheiere durata procesului. Depășirea termenului estimat nu atrage sancțiuni,
însă, trebuie să ne gândim cât de importantă este o estimare făcută de instanță și o
depășire a termenului, fără motive temeinice, într-o eventuală plângere la CEDO într-un
proces privind încălcarea dreptului la un proces rezolvat într-un termen rezonabil. În
asemenea plângeri, CEDO se va raporta la termenul estimat de instanță. (*bine, e valabil
în cazul în care termenul se depășește cu ceva timp, nu o lună două).

Art. 219 – Verificări privind prezentarea părților

(1) Instanța verifică identitatea părților, iar dacă ele sunt reprezentate ori asistate, verifică și
împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă sau le asistă.
(2) În cazul în care părțile nu răspund la apel, instanța va verifica dacă procedura de citare a
fost legal îndeplinită și, după caz, va proceda, în condițiile legii, la amânarea, suspendarea
ori la judecarea procesului.

Cristea Alina Lidia – Grupa 402 11